Page 6 - Drumul_socialismului_1972_12

^HBSKBSJSBtBSUMSB&SSB^Js; «yw VXKSWSA
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 567 @ SIMBĂTĂ 2 DECEMBRIE 1972

EFICIENTA ACTIVITĂJII PREOCUPĂ vului, mai ales pe linia efi­ tatea comitetului orăşenesc de
partid, stilul său de muncă
cientei economice.
— a spus în continuare vor­
Din hotărîrea adoptată de
bitorul. Rezultatele obţinute
conferinţa organizaţiei orăşe?
neşti de partid Orăşite se re­ reflectă activitatea comitetu­
lui orăşenesc, biroului său,
tine, în mod deosebit, atenţia organelor şi organizaţiilor de
FIECARE COLECTIVITATE DE MUNCĂ acordată produselor destinate partid, creşterea rolului lor
exportului, realizate după toa­
conducător, a capacităţii de
te cerinţele calitative şi com­
petitive. Se prelimina ca în organizare şi mobilizare a oa­
1973 şă se livreze pentru ex­ menilor muneji,
Ce trăsături definitorii tre­
— Oraşul Orăştie, dinamica rapide spre societatea înaltei ze sarcinile iniţiale stabilite lor în unităţile şi instituţiile port produse în valoare de buie să aibă în continuare sti­
viefii sale economice şi so­ civilizaţii socialiste. în cadrul cincinalului în mu- ' cu o pondere mai mică în via­ aproape 24 milioane lei va­ lul de muneg al comitetului
ciale constituie un exemplu — Pentru anul viitor se mai 3 ani şi 9 luni) acordăm ţa economică şi socială a o- lută : articole de blănărie, de orăşenesc, al celorlalte orga­
deosebit de elocvent al marii prevede o creştere a produc­ o atenţie deosebită sectorului raşului; tovarăşul Ioan Pra- mase plastice, material lem­ ne de partid se desprinde cu
şi permanentei griji a parti­ ţiei de 19 la sută — arăta to­ de concepţie — sublinia tova­ lea, medic primar, a pus pro­ nos, plante medicinale, mo­ claritate din cijvîntarea tova­
dului şi statului pentru dez­ varăşul Gheorghe Vaier, di­ răşul Ioan Cîndea, directorul blema calităţii apei potabile'; bilă. răşului Nieojae Ceauşescu la
voltarea armonioasă a forţe­ rectorul Uzinei chimice Orăş­ I.I.Li Avem însă în vedere, tovarăşul Gheorghe Pamfjlie, Luînd cuvîntui în catlrui consfătuirea de lucru de Ja
lor de producţie, pentru în­ tie. Intenţionăm ca întreaga cu toate că am obţinut suc­ directorul şcolii generale, a dezbaterilor, tovarăşul David Comitetul Central din 7—8
florirea continuă a fiecărei lo­ creştere să o obţinem pe sep- cese frumoase, că pe par­ relevat ajutorul primit din Lazăr, secretar al Comitetului septembrie a.c., să se renunţe
calităţi din patria noastră, ri­ ma folosirii mai depline a ca­ cursul activităţii au apărut şi partea întreprinderilor şi pă­ judeţean Hunedoara al P.C.R., cu desăvîrşire la vechile me­
după ce a făcut un succint bi­
dicarea nivelului său de civi­ pacităţilor de producţie şi a une|e fenomene negative le­ rinţilor în ce priveşte legarea tode şi procedee şi să se asi­
lizaţie socialistă. Faptul că în timpului de lucru. Noi ayem gate de gospodărirea mate­ învătămîntului de activitatea lanţ al realizărilor şi a adre­ gure pn contact Sţrîns cu
primii doi ani ai cincinalului acum — după cum s-a spus şi rialelor, de disciplină, de practică; tovarăşul fonn Jibo- sat călduroase felicitări orga­ viaţa, cu producţia, cu unită­
producţia industrială a oraşu­ în darea de seamă — un co­ transportul salariaţilor la tennu, preşedintele cooperati­ nizaţiei orăşeneşti de partid, ţile de jos, cu oamenii. Din
lui a crescut cu 58 la sută eficient de 1,9 de schimburi locurile de muncă şi la domi­ vei de consum, a prezentat colectivelor de muncă, a spus; acest contact «să derive măsu­
ciliu. Sînt probleme care, pî­
vorbeşte de la sine — s-a la unele secţii/ In 1973 se va — In tradiţia lucrărilor unui rile pe care % preconizează
subliniat în concluziile dezba­ ajunge la un coeficient de 2,4. nă la urmă, vizează eficienta. perspectivele dezvpltărji de- asemenea forum comunist organizaţia orăşenească de
terilor din cadrul recentei Aceasta înseamnă, de exem­ este de a le .da apeşţgra un partid într-un domeniu sau
conferinţe a organizaţiei oră­ plu, numai la secţia sculărie caracter cit mai lucrativi ceea altul, Adică, munca politică,
şeneşti de partid. o producţie suplimentară de cp înseamnă a le imprima un activitatea cullural-educativâ
circa 8 milioane lei. De ase­ conţinut analitic, combativ, de masă să se desfăşoare cu
Constituie, întrnadevăr, a- realişl, critic şi autocritic. Or­
ceastă dinamică industrială o menea. dacă fiecare salariat Conferinţa organizaţiei prioritate la locurile de mun­
notă pentru prosperitatea so­ ar folosi productiv cele 4-5 9 ganizaţia orăşenească de par­ că ; aici să se ţină confe­
tid are o activitate rodnică,
minute care, de obicei, se iro­
cialistă la care a ajuns în a- sesc la începutul sau sfîrşitul colectivele de muncă din în­ rinţe, informări politice, pro­
nul 25 al Republicii această schimbului, s-ar obţine, nu­ orăşeneşti de parii Orăştie treprinderile şi instituţiile o- grame cuitursi-educative şi sS
străveche, multiseculară aşe­ raşului — la fel, în marea lor se aibă în vedere şi nivelul
zare hunedoreană. mai la secţia de jnase plasti­ oamenilor.
ce, o producţie în plus în va­ majoritate. Comparînd însă ce Congresul al X-lea, Confe­
Comuniştii, colectivităţile de loare de aproape 1,5 milioane'"' am realizat cu ceea ce pu­ rinţa Naţională au pus in faţa
muncă din cadrul oraşului au lei. team realiza, cu rezervele ma­ întregului partid, a întregului
raportat conferinţei succese — întreprinderea de gospo­ servirii populaţiei din acest teriale şi de experienţă uma­ nostru popor sarcina de a
de prestigiu în marea între­ — In centrul atenţiei noas­ dărie comunală şi locativă nu centru comercial ; tovarăşul nă. cu cerinţele Şi marile exi­
cere pentru îndeplinirea îna­ tre stă — spunea tovarăşul se înscrie cu realizări -la be? Petru Pavel, directorul casei genţe actuale constatăm că înfăptui un obiectiv strategic
cu cele mai profunde impli­
inte de termen a actualului Nicolae Totjor, dirertorul neficii şi cheltuielile la mia de cultură, Benedic Roşu, se­
U.H.I.L. — extinderea mecani­ cretarul comitetului de partid mai avem, cum se spune în caţii pentru destinele tării —
cincinal. Pe 10 luni, planul zării. Am reuşit ca operaţia de lei producţie — releva to­ limbaj tehnicp-ecpnonyic, locuri ridicarea Rqmâniei în cîţeva
producţiei globale industriale de fasonat să fie complet me­ varăşul Ilie Popa, directorul de la „Vidra", şi alţi delegaţi înguste, că activitatea nu s-a cincinale în rîndul tarilor ce­
a fost depăşit cu peste 40 mi­ canizată. La fel, la depozitul acestei unităţi. Această stare au abordat pe- larg proble­ ridicat în tonte domeniile la lor mgi dezvoltate. Această o-
lioane lei, livrările la export fabricii de cherestea, unde lu­ de lucruri ne preocupă, dar mele muncii politice şi cultu- peră, de o amploare fără pre­
cu 345 000 lei valută; peste crau înainte 70 muncitori, se trebuie să-i preocupe şj po ral-educutive.. parametrii scontaţi. Am reţi­ cedent, cere eforturi, partici­
80 la sută din sporul produc­ alţii. In fiecare zi doi oameni Poate nu a fost în ton cu nut, do exemplu, că la uzina parea cu tot ce are mai bun
ţiei industriale a fost obţinut execută acum toate operaţiile şi o maşină sînt Ig Deva, Ia caracterul deschis al dezbate­ chimică, unitate fruntaşă de­ a fiecărei colectivităţi, a fie­
cu trei utilaje de mare ca­ rilor cuvin tul tovarăşului Şte? altfel, capacităţile dc produc­
pe seama creşterii productivi­ pacitate. Sarcinile noastre a- filialele instituţiilor bancare ţie sînt folosite numai în pro­ cărui om al muncii. Organiza­
tăţii pruncii. La 16 octombrie nuale de plan vor fi realizate (areastă problemă a deplasări­ fan Bruja, inginerul şef al fa­ porţie de 88 la sută, deci po­ ţia orăşenească de partid O-
colectivul 1.1.L. a îndeplinit pînă la 15 decembrie. Se ri­ lor zilnice la unităţile bancare bricii ..Vidra". In această în­ sibilităţile de ,n produce sînt răştie va fi în permanentă la
sarcinile de plan anuale, iar dică, însă, probleme în legă­ a mai fost ridicată şj de către treprindere sînt greutăţi de ar diminuate cu milioane de lei înălţimea sarcinilor ce îi yor
cel al Uzinei chimice Orăştie tură cu aprovizionarea de că­ tovarăşul Ioan Cîndea şi me­ pro vizionare tehilico-fgateria- anual. Rezerve însemnate sînt sta în fată, va asigura sporul
es.te hotârît să finalizeze pla­ tre cooperaţia de consum a rită să fie analizată). lă, dar cu toate acest,ea s-au în ce priveşte folosirea fon­ de eficienţă care se solicită
nul pînă la 10 decembrie. muncitorilor forestieri. Desigur, în cadrul dezbate­ obţinut beneficii suplimenta­ dului de timp de lucru: 93,6 în toate domeniile.
re în valoare c)e o jumătate
Discuţiile pe marginea dă­ — In preocuparea noastră rilor s-au ridicat şi alte pro­ de milion lei, Sg putea expli­ )a sută în medie pe oraş. cu ★
rii de seamă au constituit o pentru creşterea eficienţei e- bleme : tovarăşa Vasih'oa A- ca mal clar conferinţei cauza 27 000 om/zile nemotivate, Ca secretar al Comitetului
veritabilă dezbatere pe tema conomice şi îndeplinirea cin­ dam, preşedinta comitetului concedii fără plată şi învoiri. orăşenesc de partid Orăştie a In calpul InUjliji nr. 21 din Simeria, al şantierului nr. 2 —
creşterii eficientei activităţii cinalului înainte de termen opăşenesc al femeilor, a insis­ imobilizării de fonduri în su­ Şi acest timp irosit valorează fost reales tovarăşul Ioan T.C. Deva, lucrează şi echipa de dulgheri condusă de Ianoş Pop.
economice — problemă fun­ (întreprinderea de industrie tat asupra necesităţii îmbună­ mă de 6,9 milioane lei şi in­ milioape de lei, Păstrăv. Lunar, membrii echipei realizează exemplar sarcinile de plan.
damentală a evoluţiei cit mai locală s-a angajat să realize­ tăţirii muncii înrîndul femei- tenţiile de viilor ale colecli- Conferinţa a aprobat activi- 1, MlftZA Foto: V. Q.NOIU
Invăţămînt practic — învăţămînt modern Mpnca desfăşurată de or­
ganizaţiile de partid săteşti,
salariaţii consiliului popular
Acţiunea de cotislniire pentru a convinge • producă­
torii individuali de avanta­
jele de care so bucură con­
şi dotare a atelierelor- tractanţii din partea statu­
lui, a făcut ca planul la
contractările de lapte pe
şcoalănu este facultăţii 1972 să fit; îndeplinit şi de­
păşit. Pînă în prezent s-au ;
contractat 2 492 bl iaple şi

Una din principalele acti­ ne voiri duce să facem prac­
vităţi ale elevilor în acest tică Ia atelierele C.F.R. din /\
an şcolar o reprezintă tpre? . .Subcetate". Dar pînă • atunci
gătirea Iphnk'o-productivâ H’înă atunci şgţAgşteşpţgjr o- Îndeplinirea
v— prin munca în atelierelor "“minune care să ridice peste
şcoală sau în întreprinderi noapte atelierele.
— în scopul familiarizării (In apropierea amintitei şi depăşirea
cu aspectele concrete ale fundaţii se află o jnagazje
procesului de producţie, pen­ cu două încăperi. Nu s-ar
tru pregătirea prqfesională fi putut amenaja aici atelier planului anual
şi de educaţie civică a tine­ rele? „Intr-una din încăperi
retului şcolar. păstrăm lemnele, iar în cea­
Cum sînt asigurate condl? laltă materialul didactic al
tiile în care trebuie să se şcolii" — ne lămureşte di­ la contractă­
desfăşoare pregătirea telini- rectorul. Deci, este prefera­
co-productivă la unele uni; bil să depozitezi lemne şi
tă{i şcolare ? Dacă Ja cele material didactic în acea ma­ rile de lapte
mai multe şcoli din judeţ a-
In vasta acţiune de diversificare a producţiei, Ia C.S. Hunedoara se acordă o sporită atenţie asimilării şi producerii de noi piese şi utilaje. Iată de pildă, gazie decît să demarezi o
noi tipuri de cilindri de laminare de diferite dimensiuni şi pro file, executaţi in sectorul de str ungarie. telierele au intrat deja în dată cu începutul anului
viata obişnuită a şcolii, mai şcolar pregătirea practică a
sînt localităţi unde... elevilor într-o incintă gata
Iată, de pildă, care este construită. s-au livrat 2 243 hl. Piuă la
Deschiderea cursurilor a-
situaţia la Şcoala generală
Toate eforturile să fie canalizate cum reiese din relatarea di­ cestui an a coincis cu inau­ sfîrşitul anului se estimează
din Sînţămăria-Orlea, după
că se vor contracta şi liyra
gurarea multor atclierc-şcoa-
cel puţin 2 600 bl lapte de
Mecanizatorii pregătesc bazele spre recuperarea restantelor rectorului Aristică Ţuculină: lă. La Inspectoratul judeţean vacă. individuali
„Atelierele de lăcătuşene şe
şcolar în urnţă cu o lună ni
Producătorii
s-a pus Ia dispoziţie o lun­
află la nivelul... fundaţiei.
din satul Tirnava au pro?
Problema e că nu avem ma­
ateliere. Am avut pînă acum
teriale, Am făcgt adrese la gă listă cu situaţia acestor dat 58 000 litri, cei din Gea-
(Urmare din pag. 1) nu sînt umplute cu beton, tajul frontal au fost rezolva­ Haţeg pentru cărămidă dar ocazia să consemnăm cîteva lacuta faţă de 10 000 litri
au predat 29 000 litri, Iar
recoltei viitoare tea sectorului electromecanic, fapt ce va conduce desigur la te toate deficienţele. Se lu­ nu am primit. Cimentul pen­ unităţi şcoIqrr> unde concep­ cei din Căbeşti cu 2 000 li­
degradarea prematură a lu­
crează zilnic din plin, asjgu?
tru fundaţie l-am împrumu­
tul „şcoală-productie" a fost
luînd în consecinţă măsurile crărilor. Răspunzători de a- rîndu-se în fiecare schimb tat de la un cetăţean din sa­ pe deplin înţeles, unde con­ tri mai mult. îndeplinirea
planului anual la contractă­
necesare pentru remedierea cest lucru şe fac toţi şefi de producţia planificată. „Şintem tul Săcel. Un alt cetăţean a venţia dintre şcoală şi între­ rile si livrările de lapte es­
tuturor lipsurilor. brigadă care nu urmăresc cu hntărîţi — ne declarau miner făcut măsurătorile după cum prinderea care o patronea­
In raza de activitate a S.M.A. putut efectua arături pentru — Comuniştii vor trebui să suficient simt de răspundere rii primului frontai de Ia Li-, s-a priceput... Pînă în pre­ ză capătă forma planului de te rodnicia activităţii orga­
Ilia s-au obţinut produc­ insămintările din primăvara respectarea tehnologiilor de vpzeni — ca la finele anului zent. la acest capitol al pre­ producţie al atelierului-şcoa- nizaţiilor de partid din a-
ţii peste prevederi în majo­ viitoare — lucrare finaliza­ fie în continuare un exemplu armare. să ne prezentăm cu sarcinile gătirii tehnico-productive am lă. Ce se întîmplă însă în li­ ceste sate, a comuniştilor
ritatea cooperativelor agri­ tă pe mai mult de 50 de pentru toţi ceilalţi membri ai — Greutăţi întîmpinăm şi de plan realizate şi chiar de­ lucrat pe lotul agricol şcolar- nele şcoli ca cea, de pildă, şi deputaţilor care consti­
cole deservite. La C.A.P. hectare. colectivităţii noastre — ne din cauza dimensiunilor ne­ păşite", Ayem un hectar de pămînt din Sîntămăria-Orloa ? După tuie un exemplu personal
Bretea Mureşană şi .Sîrbi, Recunoscîndu-le meritele spunea minerul şef de briga­ corespunzătoare a hoiturilor In săptămînile care au mai de pe care am recoltat car­ 31 decembrie a.c. se va ce­ pentru ceilalţi cetăt°ni. Din­
unde lucrează mecanizatorii în muncă, o seţie de coope­ dă Petru Liţeanu In ultimul — ne declara minerul Gheor- rămas pînă la finele anului, tofi, zarzavaturi şi porumb". re iarăşi o „păsuire" de tre contractanţi se eviden­
din secţia condusă de Romu- rative agricole i-att stimu­ timp se pare că disciplina s-a cjhe italiana. Aş propune ca minerii de la Livezenj şînţ Intr-adevăr „vizităm" cele cîteva luni ? ţiază Cornel Lazăr, secreta­
mai îmbunătăţit cu ceva, dar
lus Osoian, spre exemplu, lat pe mecanizatori, retri- foarte puţin în comparaţie cu aceştia să fie sortaţi la su­ ferm hotărîti să recupereze două „ateliere" de lăcătuşe- Se impune neînţîrziat ca rul organizaţiei de partid,
s-au realiz.at suplimentar pe­ buindu-i suplimentar pentru cerinţele actuale. prafaţă. Şă nu fie aduşi ori­ ţoaţe minusurile înregistrate rie, Cimentul încă nu ş-a ţm- forurile răspunzătoare de a- Lazăr Nistor, din saţul
ste 70 de tone porumb boa­ contribuţia adusă la spori­ cum în subteran că nu avem în actjyiţaţea lor. Pretutin? oat. „Sper ca pînă la 31 cest domeniu, în special In­ Furcşoara, Nicolae Popa,
be, iar plusul înregistrat ]a rea recoltei. La rîndul său, Neajunsurile sînt semnalate ce face cu ei. Am spus în di­ cloni, acolo unde am foşţ fn decembrie anul acesta con­ spectoratul judeţean şcolar loji .furca, din Căbc.şti, Tra-
C.A.P. BurjuG (şef al secţiei comitetul oamenilor muncii şi la săparea şi betonarea ti- ferite ocazii maistrului de re- timpul investigaţiei noastre strucţia şă fie gata" — spu­ şi întrenrinderilo palronaton- ian Lazăr, Avei Popa din
S.M.A. fiind Ştefan Herbei) de la S.M.A. Ilia a hotărît nor galerii. Ni; se respectă în vjr acest lucru, dar în zadar, am întîlnit oameni ferm bo- ne directorul, Apoi adaugă : re să ia toate măsurile ce Bărăşti şi alţii.
însumează mai mult de ca mecanizatorilor cu cele toate cazurile direcţia şi pan­ nu s-au luat nici un fel de tărîţi sg lichideze toate ră? „Dacă atelierele nu vor fi se impun pentru terminarea
120 000 kg. De asemenea, mai bune rezultate să li se ta la săparea acestora. De a- măsuri. mînerile în urmă înregistra? totuşi gata Pînă la 31 decem­ în condiţii optime a construi­ MIRON BETEA
cooperatorii din Gurasada, acorde recompense băneşti. semdnea, lucrările de zidărie Convorbirea pe care am 9? te pînă în prezent, Hărnicia, brie (data limită fixată pen­ rii şi dotării alelicrelor-şcoa-
de pe cele 210 ha cultivate cu bolţuri nu corespund din vttl-o cu minerul şef de bri­ emulaţia în muncă de care ar tru terminarea procesului lă. secretarul
cu porumb, au recoltat în Astfel, tractoristul Gheor- gadă Mihai Malinaş. precum ceştia dau dovadă şînt do? de construire şi dotare a a- Comitetuiui comunal
medie cîte 2 500 kg boabe ghe Sorea, care în campa­ punct de vedere calitativ. Go­ şi cu al{i ortaci ai săi, a scos vezi sigure că obiectivul sta­ telierelpr-şcoală, n.n.) atunci C. DROZD de partid Brănisca
nia de recoltare a cereale­
la ha, cu 300 kg mai mult lor păioase a strîns griul de lurile din spatele hoiturilor în evidentă faptul că la aba­ bilit ele ei va fi realizat.
decît au avut planificat. O pe 112 ha, slluîndu-se pe
producţie bună — peste primul loc, a primit drept
3 000 kg la ha — au obţi­ premiu suma de 1 500 lei,
nut şi cooperatorii din Ilia, Roman Dănilă şi Romulus
secţia de mecanizare care Bolea au ocupat locul II şi
deserveşte unitatea fiind respecliv III. Printre cei ca­
condusă de Alexandru Vă­ re au fost stimulaţi din fon­
dan. Desigur, este de evi­ dul special de premiere se
denţiat şi contribuţia sub­ numără şi comuniştii meca­
stanţială a cooperatorilor nizatori Axente Neqrilă,
la rezultatele amintite, a- Tenfj] Suba, Simion Biriş, © In şalele Ilia şi Briznic din cooperativele agricole,' ne şj spaţii verzi pe o supra­ podăreşti şi de înfrumuseţa? tin, medic, director adjunct
cordul global constituind un s-an construit 1 000 mp tro­ din întreprinderi şi instituţii, faţă de 3 ba, au fost plantaţi re ţăranii cooperatori din al spitalului rural, Dragomir urbanizării, a apropierii tot
puternic stimulent în aplica­ Ion Nplega, Ion Dimperiu, tuare. ® In cadrul comunei din partea organizaţiilor de 9 600 arbuşti ornamentali, pre­ Ilia, Sîrbi, Brîznic şi Bretea mai mult a condiţiilor de mun­
Laurpntiu Goja, Aurel Că­
rea tehnologiilor înaintate. s-an executat lucrări de re­ masă şi obşteşti, precum şi a cum şi sălcii pentru consoli­ Cojan, preşedintele cooperati­ că şi de viată de la sate de
tălină si alţii. De asemenea, Mureşană, elevii şcolii de şo­ vei de consum, Ţraian Cri- cele de la oraş. Acestui de­
Activitatea desfăşurată de comitetul oamenilor muncii paraţii şi întreţineri pe 61 500 conducerilor unităţilor econo­ darea malurilor. Un mare vo­ feri profesionişti, salariaţii şan, profesor, directorul liceu­
mecanizatori se oglindeşte i-a stimulat pentru activita­ mp străzi şi trotuare şi pe mice şi a instituţiilor din ca­ lum de muncă s-a depus la spitalului rural, cei de la lui, deputaţi şi membri ziderat major cetăţenii îi de­
şi în modul cum se îndepli­ tea deosebită şi pe mecani­ 67 km drumuri comunale şi drul comunei. ai comitetuiui executiv al dică toate forţele şi capacita­
neşte planul economic al cii Wass Geza, Naqv Miron. Cojnuna noastră — caro as­ consiliului popular, Ioan tea lor. Este o mîndrie pen­
S.M.A. Directorul unităţii, Ion Mărgineanu, Alexandru judeţene în valoare de 978 000 piră şi în acest an la un loc Florea, directorul şcolii tru toti locuitorii că angaja­
ing. Valentin Cruceru, ne Covaci — să amintim doar lei. © Lucrări de îndiguiri pe fruntaş în întrecerea patrioti­ întrecerea patriotică de şoferi profesionişti, Paul mentul anual majorat do la
spunea că planul anual de cîteva nume. o lungime de 7,2 km în va­ că dintre consiliile populare Marcovici, şeful C.L.F., Va­ 1 103 000 la 1 325 000 a fost
venituri al secţiilor de me- loare de 293 000 lei. comunale — a făcut noi pro? dintre consiliile populare comunale lentin Cruceru, directorul îndeplinit şi depăşit. Execu-
- canizare s-a realizat cu a- Intelegînd semnificaţia In urma consultării maselor greşe, datorită muncii, hărni­ S.M.A., Valeria Bolea din tînd în continuare noi obiec­
proape 40 de zile mai de­ deosebită a ltolărîrilor adop­ în adunările populare săteşti, ciei şi interesului manifestat Cuieş, Pavel Buştea, secreta­ tive de larg interes obştesc
tate do recenta plenară a
vreme. In această privinţă C.C. al P.C.R., colectivul de cu prilejul întîinirilor dintre de cetăţeni, în dojrteniiil edi­ executarea lucrărilor de în? C.L.F., S.M.A., coloana T.A. rul organizaţiei de bază din am reuşit să realizăm un vo­
se detaşează secţia care de­ muncă al S.M.A. Ilia şi-a deputaţi şi alegători, pe, cir­ li tar-gospodăresc. Activitatea diguiri, realizîndu-se 7,2 km a I.Ţ.A. Deva, elevii liceuluj Dumbrăviţa, Sabin Iuga, pre­ lum de lucrări în-valoare de
serveşte C.A.P. Ilia, care la concentrat eforturile ta pre­ cumscripţii electorale, asu­ depusă de cplăţeni pentru mai de dig în loc de 2 km cît şi şcolilor generale. O centri? şedintele comitetului de ce­ 1 690 000 lei. Activitatea ob­
dtţta de 20 noiembrie îşi de­ gătirea temeinică a produc­ pra lucrărilor care să fie buna gospodărire şi înfrumu­ prevedea angajamentul anual. butie activă la mobilizarea ce? tăţeni din Brîznic, Viorel Ba­
păşise deja prevederile a- ţiei anului viitor, pe primul executate prin muncă patrio­ seţare a comunei se concreţi * 1 In acest fel se fereşte de i- tăţenilor şi executarea lucra? ba din Sîrbi, Iov Caceu, se­ ştească pentru gospodărirea
nuale cu peste 60 000 lei. plan al preocupărilor şituîp- tică în scopul ridicării gradu­ zează şi în acest an în rea­ nundaţii o suprafaţă de 600 ha rilor şi-au adus?o tovarăşii cretarul organizaţiei de bază şi înfrumuseţarea comunei nu
iar secţia a Il-a cu 18 000 du-se efectuarea arăturilor. lui edilitar-gospodăresc al co­ lizări de prestigiu. Astfel, s-an teren agricol. Iulius Mica, preşedintele din Săcămaş, Florea Constan­ conteneşte. Ea se desfăşoară
lei. In acelaşi timp, o parte din munei, comitetul executiv al construit, prin munca patrio­ Toate aceste realizări sînt C.A-P. Ilia, Ioan Ht|j, pjeşe? tin şi Njstor Sevastian, preşe­ fără întrerupere şi locuitorii
Deşi sînt condiţii vitrege, forţele disponibile sînt. fo­ consiliului popular a elaborat, tică a locuitorilor, I 000 mp rodul hărniciei cetăţenilor dintele C.A.P Bretea, Petri) dinţii unor comitete de cetă­
ne relata Rojnulus Osoian, ţinînd scamă de propunerile trotuare, din care 600 mp în noştri care — avînd in frunte Puia, inginer şef al C.A.P. ţeni din Ilia şi mulţi alţii. comunei noastre vor sa în-
nu stăm cu mîinile în sin. losite la verificarea şj re­ şi opţiunile cetăţondor, un satul Brîznic,' şi 400 mp la comuniştii — au muncit cu Bretea Mureşană, Petru Fă? tîmpine cea de-a 25-a aniver­
Este drept că pe majorita­ pararea utilajelor, unde ac­ amplu program de lucrări de Ilia; s-au executat lucrări de abnegaţie şi dăruire pentru rău, din Brîznic, Aure} Pă? Eforturile unjte ale locuito­ sare a proclamării Republicii
tea suprafeţelor, din cauza tivitatea este organizată pe mare interes obştesc. reparaţii si întreţineri pe mai buna gospodărire şi în? răoan, secretarul organizaţiei rilor din satele comunei noas­ cu noj realizări pe tărîm edi­
precipitaţiilor abundente, a- posturi specializate, ceea ce In organizarea muncii şi 61 500 mp străzi şi trotuare şi frumuseţare a comunei. Aş de bază din brigada din Va­ tre, hotărîrea si dorinţa lor litar-gospodăresc.
pa stă ca în oală, dar am asigură o productivitate a mobilizarea cetăţenilor la e- pe 67 km de drumuri comu­ dori să evidenţiez contribuţia lea Lungă a C.A.P. Sîrbi, A? este de a ridica la un nivel
găşit şi terenuri pe care am muncii mai ridicată. xecutarea lucrărilor am pri­ nale şj judeţene. De aseme­ valor >gşă pe care şj?au a- sinefţa Mica. brigadjpră de tot. 'mai înalt aspectul edilitar- TEOFIL POPA
mit un ajutor preţios din par­ nea, au fost amenajate trpi dus?o la executarea întregului tâmp la brigada din Bacea a gospodăresc al localităţilor,
tea organizaţiilor de partid baze sportive simple, noi zo­ volum de lucrări edilitar-gos- C.A.P. Ilia, Viorica Constan­ secretarul Consiliului
de a face noi paşi pe calea
popular comunal ilia