Page 7 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 567 • SIMBĂTĂ 2 DECEMBRIE 1972
3

Vechimea într-o anumită
INFORMAŢII, HOTE

DE LA POSTUL OE muncă, vechimea în profesie,

«fer y CORESPONDENŢI
LITERATURA meserie şi specialitate
A RTA
VOLUNTARI Odată cu intrarea în vi­ de diviziune individuală a că,' într-o anumită categorie
goare a legii pensiilor de asi­ muncii, în cadrul profesiilor, sau funcţie, angajaţilor li se
gurări sociale de stat nr. 27/ care necesită cunoştinţe teo­ cere să aibă, potrivit Legii
DIN COMUNA PUI 1966, a legii concediilor de o- retice şi deprinderi practice nr. 12/1971, în mod obligator
dihnă nr. 26/1967 şi a legii mai aprofundate într-un sec­ riu o anumită vechime mini­
HilNEDOIIEIIE privind încadrarea şi promo­ tor mai restrîns de probleme. mă în meseria sau specialita­
Funcţia reprezintă totalita­
tea în care urmează să lu­
varea în muncă a personalu­
O casă pentru lui din unităţile socialiste de tea atribuţiilor stabilite pen­ creze.
stat nr. 12/1971, vechimea pe tru un loc de muncă în ca­ In acelaşi timp, pentru ca
pare angajaţii o au numai în­ drul activităţii unei unităţi ei să poată promova în car
silvicultori tr-o anumită muncă a căpătat care se exercită permanent drul aceleiaşi categorii sau
p însemnătate deosebită. şi organizat şi pentru care funcţii de la o treaptă sau
însemnătatea acestei ve­ sînt prevăzute anumite cunoş­ gradaţie inferioară ia p treap-
De curînd, în centrul de chimi constă în aceea că pe tinţe şi deprinderi. tă sau gradaţie superioară
Timpul cît un angajat a
trebuie să aibă de asemenea
baza ei se stabilesc şi se a-
ţiune un nou local pentru sa­
A T £ l i e r CURAJUL O M A G I U comună Pui s-a dat în func­ cordă angajaţilor anumite muncit efectiv în una din si­ în mod obligatoriu şi vechi-
lariaţii care se ocupă cu pro­ drepturi, independent de cele tuaţiile de mai sus constituie mea preyăzută de lege de l
Florile cresc luminînd lingă pîine şi sare, tecţia fondului forestier din determinate de vechimea vechime într-o anumită mun­ şi respectiv 2 ani pentru tre­
Scriitorul francez Antojne normal nu-şi etalează cura­ Ochii lor ne surîd ca din pajişti albastre, această parte a locului. Teh­ generală în muncă ori de ve­ că şi perioada respectiyă — cerea de la nivel la bază, la
de Saint-Exupéry a fost fă­ jul cu ostentaţie, pentru că nicienilor silvicultori, nefami- chimea neîntreruptă în mun­ o parte specială din vechimea treaptă sau gradaţia I şi de
ră îndoială un om curajos. el este o însuşire organică, Cald omagiu adus sărbătorilor noastre ; lişti, li s-au amenajaţ dormi­ că sau în aceeaşi unitate. integrală în muncă. 2 şi respectiv 3 ani pentru
Mi-e foarte drag, printre a şa, de care poate nici nu Soarele creşte din griu, griul din palme răsare I toare spaţioase dotate cu mo­ , Vechimea în anumite niupcf In mod deosebit precizăm trecerea de la treapta sau
altele, şi pentru că nicioda­ e conştient. Ne-o dovedeşte bilier şi cazarmament cores­ cuprinde perioadele de mun­ că prin vechime în speciali­ gradaţia I la treapta sau grar
tate se înţelege nerioada de
daţia următoare.
tă n-a făcut caz de curajul de atîtea ori în zilele noas­ Ulcioarele virţ răsărind din pămînt şi descîntec, punzător. că prestate în condiţii deose­
său. À fost pilot, pionier al tre eroismul cotidian al Pe buzele arse ne-aduc murmur lin de fîntînă, bite, într-o anumită profe­
transporturilor aeriene civi­ muncii. La izvoare de basm frumuseţi se îngînă, PETRU MARA siune, meserie, funcţie .sau
le, a întemeiat lipia Toulou­ Tot în această ordine a vicepreşedinte într-un anumit sector de
se — Caşsablanca — DaRar lucrurilor se situează aşe- s Izvorăsc bucurii din adine şi ne umplu de cîntec. al consiliului popular activitate.
şi apoi curierul poştal din­ zisul „curaj al scriitorului", Viorile ard tulburînd anotimpul visării, Munca prestată în condiţii
tre Jîuenoşr Aires şi Punt a înţelegîndu-şe prin aceasta deosebite se referă la perioa­
Arenas. À căzut eroic în curajul de a rosti adevărul Privighetorile lor se întrec în lumină Un nou pod da în care a fost depusă o timp in care angajaţii respec­ Dreptul la pensii în condi­
1944, făcîndu-şi datoria în în opera ta. De aceea, mi Cît mai aproape de sufletul nostru să vină, muncă în locuri în care şe tivi au lucrat în activităţi ce ţii obişnuite se acordă pa
războiul antihitlerist. Şi, to­ se pare jenantă pentru Să cîr)te-n culorile mari şi în arborii ţării. ger eforturi fizice mari; su­ corespund specialităţii func­ baza vechimii generale în
tuşi, acest om Si seria lui breasla scriitoriceasca atitu­ TRAIAN FILIMON Pe drumul Ruşor—Şerel s-a prasolicitări nervoase intense ţiei în care urmează să fie în­ muncă. Condiţiile de pensio­
André Gide pişte cuvinte a- dinea acelor critici care a- construit cu fonduri de la şi în care există un mediu cadraţi sau promovaţi. La de­ nare sînt însă mai avantajoa­
parent paradoxale dacă le plaudă ca pe un fapt de ex­ stat şi prin contribuţia în toxic, infecto-contagios şi con­ terminarea vechimii în spe­ se cînd sînt determinate de
raportăm }a viaţa sa ; ,,Cu­ cepţie curajul unui scriitor. muncă a cetăţenilor din cele diţii de periclitate şi vătă­ cialitate pot fi socotite în cal­ vechimea în muncile încadra­
rajul nu e făcut din senti­ In societatea noastră socia­ : două sate un pod din beton, mare etc,, ce pot determina cul în mod facultativ perioa­ te în grupele I şi II, stabilite
mente prea frumoase : puti­ listă, rostirea adevărului i Apărut în Editura politi­ bărbătarea sa în lupta ce se lung de 15 m, precum şi un anumite influente negative a- dele lucrate în specialităţi în­ de Ministerul Muncii şi Mi­
nă furie, puţină vanitate, nu este numai o calitate ce că, volumul de schiţe şi po­ cerea continuată pînă la vic­ zid de protecţie de 150 ml. supra integrităţii organismu­ rudite. In acelaşi timp, la de­ nisterul Sănătăţii prin ordinul
multă încăpăţînate şi o plă­ ţine de elementar*) etică pro­ vestiri evocative „Spre ziuă", toria finală. lui celui ce munceşte. terminarea vechimii în spe­ nr, 59/1969, dat în baza Le­
cere spoptivă vulgară... Nici­ fesională dar şi de atitudi­ semnat de scriitorul Irimie Dar ceea ce este scos cu Profesia este acea formă de cialitate vor fi socotite în gii nr. 27/1966.
odată nu voi admira un om nea politică, militantă a Străuţ, nu este nicidecum pregnanţă în evidenţă este Construiesc, diviziune individuală a mun­ calcul în mod obligatoriu pe­ Vechimea într-o anumită
care nu este decît curajos". ' Scriitorului faţă de realită­ un grupaj de proze scurte activitatea tinerilor utecişti, cii care reprezintă un com­ rioadele de activitate remune­ grupă se stabileşte prin adu­
In fond nu e njci un para­ ţile vieţii noaşţre. Poate ar cu caracter de ficţiune. Ţe­ care, îndrumaţi îndeaproape plex de cunoştinţe teoretice rată în organizaţiile obşteşti, narea tuturor perioadelor de
dox aici : e vorba doar de fi mai util dacă acei critici lul autorului a fost acela de de organizaţia de partid, să- dar şi rup... şi deprinderi practice dobîn- în situaţia în care, după în­ timp efectiv lucrate în acea
concepţia nobilă după care s-ar opri uimiţi În faţa cîte a recompune file veridice vîrşpsc adevărate acte de dite prin forme organizate de cetarea activităţii în organi­ grupă de muncă, indiferent
curajul (şi, implicit, erois­ unora cărora le lipseşte a- de istorie glorioasă cu al eroism, neprecupeţindu-şi în pregătire necesare pentru e- zaţia obştească, cel în cauză de întreruperile care au exis­
mul) participă obligatoriu la ceastă calitate, decît în faţa cărei nimb s-a acoperit Va­ tot ceea ce întreprind nici In satul Hobiţa exista pînă xecutarea unei anumite munci se încadrează într-o unitate tat şi se obţine astfel vechi­
definirea omului, nefiind celor care o au pentru că e lea Jiului, leagănul atîtor chiar viaţa. Impresionează mai acum cîteva zile un pod în unul sau mai multe dome­ djn ramura de care se ocupă mea în muncă în acea grupă.
deci considerat ca o trăsă­ firesc ş-o aibă. tradiţii de luptă în care mi­ modul conştient în care ac- pe care se trecea peste Rîu nii de activitate. în cadrul organizaţiei obşteşti In funcţie de această vechi­
tură de excepţie, ci ca una nerii, acest detaşament de tionează aceştia, crezul lor Bărbat. AcUm, podul în cauză Meseria se caracterizează sau din care a fost scos din me se naşte dreptul la pensia
absolut normală. Un om RADU CIOBANU frunte al clasei muncitoare în victoria finală a forţelor eşte impracticabil, pentru că printr-un complex de cunoş­ producţie. de limită de vîrştă maj devre­
din ţara noastră, s-au ridicat poporului. Sînt de amintit în peşte ei a trecut un trailer tinţe teoretice şi deprinderi Vechimea într-o anumită me decît vîrsta normală, sta­
de mare tonaj de la întreprin­ practice dobîndite de munci­ muncă prezintă importanţă în bilită pentru celelalte catego­
derea de construcţii forestie­ tori prin forme organizate de domeniul concediilor de odih­ rii de salariaţi şi într-un cu­
re Deva, care I-*a zgîlţîiţ zdra­ pregătire necesare executării nă suplimentare, în domeniul antum mai ridicat.
văn din ţîţîni. Nu e primul anumitor operaţii de transfor­ acordării dreptului la pensie. Dovada vechimii într-o a-
Irfmie Sfrgui caz cînd utilajele de la I.C.F. mare şi prelucrare de mate­ Categoriile de angajaţi ca­ numită muncă şe face fie prin
deteriorează podurile de pe rii şi produse sau de presta­ re lucrează în . locurile de carnetul de muncă, fie prin
raza comunei. In anul 1970, rea anumitor servicii. Mese­ muncă cp condiţii deosebite alte acte oficiale. Avînd în
salariaţii de la şantierul ria este un adeyărat dome­ de muncă, limit.aţiv determi­ vedere importanţa dovedirii
I.C.F., ce lucrează în această niu de ocupaţie a muncito­ nate de lege (H.C.M, 1149/ acestei vechimi, în toate ca­
pentru dreptul la viaţă ome­ acest sens, tînărul Cristea parte a locului, „au dat gata" rului oare corespunde uneia 1968), beneficiază, în afară de zurile în care denumirea me­
nească, demnă. („Urmărire în zori"), în ac­ şi podul din satul Fizeşti, pe dintre tehnologiile distincte concediu de odihnă acordat seriei sau funcţiei a fost mo-
In scrierile volumului se ţiunea sa de răspîndire a care nu l-au mai reparat nici ale diferitelor produse, lu­ în raport de vechimea în dificătă în decursul anilor,
unităţile şînţ obligate să facă
ypr recunoaşte, fără îndoia­ manifestelor, Ilarie Rîşculi- pînă acum. Ce aveţi cu podu­ crări sau servicii dintr-o ra­ muncă şi rle un concediu su­ rectificările necesare pentru
plimentar plătit de 3—12 zile
lă, mulţi oameni ai Văii Jiu­ ţa („Steagul"), care reuşeşte mură de producţie-prestaţie. lucrătoare, care în mediile ca în carnetul de muncă să
lui. Sînt evocate aici întîm- să yestpască în întreaga Va­ rile noastre, tovarăşi de la Meseria este o noţiune gene­ radioactive poate ajunge pînă apară că este vorba de una
plări care autorului, cu le a Jiului că greva de la I.C.F. ? rică care include noţiunile de la 24 zile lucrătoare. şi aceeaşi meserie sau func­
toate că nu le-a trăit, i „s-au Lupeni Continuă, Şani („De meserie de profil larg, specia­
Pentru a putea fi legal în­
închegat sub pană, după veghe"), care veghează la IOSIF ALMAŞI lizare şi funcţie. cadraţi şi promovaţi în mun- ţie, iar titularul să poată be­
neficia de drepturile care re­
cum însuşi mărturiseşte, ţîş- buna desfăşurare a transpor­ secretarul consiliului popular Specialitatea este o formă
nind din izvoarele cele mai tului cărbunelui cu funicula- zultă din vechimea corespun­
autorizate, de primă mînă rul, încercînd să zădărni­ zătoare acestor perioade.
— documppte de partid ale cească împotrivirea celor CORNEL BRAN
timpului, manifeste, rapoarte oaie- boicotau -producţia de.şţ .Jp,| ÎN COMUNA ROMOS economist principal
"strict' 'confidenţiale al.e orga­ ti liniă imperativului „Totul ' a J«L~ ta Consiliul popular
nelor de represiune burghe- pentru front,' totul • -pentru- al judeţului Hunedoara
zo-moşiereşti, articole şi re­ victorie".
portaje din presa comunistă Dacă am încerca să sta­ PRESTĂRILE DE SERVICII SÄ RĂSPUNDĂ
şi muncitorească legală şi bilim o ierarhie între va­
ilegală etc.". loarea de document pe care Programul
Nuvela „Spre ziuă", care o reprezintă piesele din vo­
dă dealtfel şi titlul volumu­ lum şi valoarea artistică, cîş- JUTFin» PílPlllñflfl I Universităţii serale
lui (în care o parte dintre tigul de cauză l-ar avea pri­
poyestiri sînt reluate din- ma. De fapt, acestei prime de marxism-
tr-un alt volum, intitulat calităţi autorul i-a subordo­
„Drum spre ziuă-, tipărit cu nat totul cum dealtfel măr­ Comuna Romos a cunoscut şi acestea improvizate, nu se nu aveau ce să ne spună. leninism Deva
api în urmă la Editura Ti­ turiseşte: „Prin aceste pa­ în anii socialismului un pro­ poate vorbi de un sector bine Realitatea demonstrează că pe
neretului), reînvie acţiunea gini am încercat să reînvii gres remarcabil. In locul lo­ organizat de prestări servicii. această linie nu s-a întreprins LUNI, 4 DECEMBRIE 1972:
a trei comunişti ilegalişti ca­ un trecut eroic, care se im­ cuinţelor sărăcăcioase de o- Pe bună dreptate se pune în­ încă nipiic. Pînă şi celor ca­
re, prin intermediul afişelor dinioară, oamenii şi-au ridicat trebarea : ' ce a întreprins lificaţi li s-a eliberat autori­ — Economie anul I — la
pe care l,e tipăreau într-o pune să dăinuie mereu în case noi, spaţioase. Aproape consiliul popular pentru creş­ zaţie pentru a lucra pe cont Cabinetul judeţean de
tipografie improvizată într-o ipimije noastre, să-l putem că nu e gospodărie din care terea numărului de ateliere propriu, în loc să fie atraşi partid
galerie de mină,’ la 360 m transmite nefalsificat, aşa să lipsească aparatele elecţro- prestatoare flè servicii în sar în cadrul atelierelor presta­ — Filozofie anul II — în să­
sub pămînt, făceau cunoscut cum a fost, viitorimii...". casnice de folosinţă îndelun­ tele comunei Romps ? toare de servicii. lile şcolii generale „Dr.
în rîndul minerilor cuvîntul gată, să nu mai spunem de Din evidentele existente la Activitatea defectuoasă a u- Petru Groza"
„A-nceput de ieri să cadă partidului, îndemnul şi îm- M. BODEA secretarul consiliului popular nităţilor prestatoare de ser­ — Construcţie de partid a-
Cite-un fulg. televizoare şi de aparate de vicii se datoreşte în primul nul II — în sălile şcolii
Acum a stat...“. radio. In comună sînt peste comunal rezultă că au mai generale „Dr. Petru Gro­
500 de televizoare şi aproape foşt înfiinţate, cîteva unUăti rînd lipsei de interes din par­ za".
1 000 aparate de radio. Pen­ prestatoare de servicii : tapi­ tea celor care le coordonea­ — Istorie anul I — la Ca­
ză şi le îndrumă. Cetăţenii
ţerie şj zugrăvjţ, dar care din
tru nevoile mereu crescînde
„Omul pămîntului“ pe scena Medalion: ale celor 4 500 de locuitori, diyerse motive şi-au încetat din comună solicită să li se — Etică anul II — în sălile
binetul judeţean de par­
tid
asigure serviciile de care au
activitatea. Atelierul de tapi­
cîţi numără azi comuna Ro-
Marin Preda moş, s-au ridicat în satele a- ţerie şe spune că ş-a dovedit nevoie. Ţăranii cooperatori şcolii generale „Dr. Pe­
Aurel Dunu, W.alter Rudolf
a fi nerentabil (de ce s-o fi
parţiuătoare un număr însem­
tru Groza"
şi alţii, cu care am stat de
teatrului „Valea nului cultural din Deva a a- nat de construcţii de interes vit s-a închis pentru că au vorbă, ne spuneau că în sa­ MARŢI, 5 DECEMBRIE 1972 :
înfiinţat?!), iar cel de zugră­
In cadrul bibliotecii cămi­
obştesc cum sînt: magazine
tul reşedinţă de comună se
— Economie anul III — la
plecat
meseriaşii.
a
Unul
săteşti,
culturale,
cămine
vut loc un medalion literar
înfiinţării unor noi ateliere do
partid
închinat cunoscutului proza­ şcoli. Aici îşi desfăşoară ac­ plecat militar, iar al doilea simte cu acuitate necesitatea Cabinetul judeţean de
şi-a scos autorizaţie de a lu­
tivitatea un dispensar sanitar
Debutul noii stagiuni a Tea­ tor pămînturi au izbutit să fără să recurgă la efeotele tor Marin Preda, autorul „Mo- uman bine dotat, o poştă cu cra pe cont propriu. Curios, croitorie, reparaţii radio—TV, — Construcţie de partid
trului „Valea Jiului" din Pe­ fie, în pofida vitregiei unui facile ale spectaculozităţii ca romeţilor", „Risipitorilor" şi centrală telefonică. dar autorizaţia i-a eliberat-o tîmplărie, dogărie. Spaţii pen­ anul III — la Cabinetul
troşani — cu poemul drama­ destin frămîritat, prezenţe scop în sine. Se pare că Singurul lucru cu care nu consiliul popular. tru înfiinţarea acestor unităţi judeţean de partid
tic în versuri „Omul pămîn­ permanente, conştiente de a- „Vlaicu Vodă” din stagiunea a altor scrieri care au intrat sînt împăcaţi cetăţenii este In scriptele consiliului sînt. S-ar putea găsi şi me­ — Etică anul I — în sălile
tului" de Vasile Zdrenghea — devăruj că supravieţuirea es­ trecută, spectacol lucrat tot în patrimoniul de aur al lite­ modul defectuos în care func­ popular mai figurează că ar seriaşi, Dar cine să se ocupe şcolii generale „Dr. Pe­
are o dublă semnificaţie. Spec­ te o neces}taţe, este o dato­ de Ion Olteanu, a constituit raturii noastre. Cu acest pri­ ţionează unităţile prestatoare funcţiona — au şi plan de de înfiinţarea for? Pînă acum, tru Groza"
tacolul inaugural al noului rie faţă de urmaşii urmaşilor un exerciţiu util pentru co­ lej, s-a făcut o succintă pre­ de servicii, aparţinătoare de venituri eşalonat pe mai consiliul popular dă 'vina pe — Ştiinţa conducerii socie­
an teatral este închinat celei lor, e o moştenire de preţ lectivul teatrului, pe terenul zentare a vieţii şi a operei cooperativa de consum din mulţi ani — şi alte unităţi cooperativa de consum din tăţii socialiste anul I —
de-a 25-a aniversări a Repu­ transmisă şi contemporaneită­ dificil al dramei istorice. Şi Geoagiu, şi cele din cadrul prestatoare de servicii, care Geoagiu, ca şi cum dumnea­ la Cabinetul judeţean de
blicii, fiind în acelaşi timp ţii noastre. Fiind o adevărată în „Omul pămîntului" regă­ acestuia, oglindă fidelă a rea­ cooperativelor agricole de pro­ ar trebui să-şi desfăşoare ac­ lor nu ar avea sarcina de a partid
premiera absolută a unei dra­ lecţie de patriotism, „Omul sim aceeaşi acurateţe a stilu­ lităţilor, transformărilor din ducţie din rşza comunei. tivitatea pe lingă cooperati­ rezolva doleanţele îndreptăţi­ — Istorie anul II — în să­
me istorice înzestrate cu rea­ pămîntului" comunică preg­ lui interpretativ, distribuirea patria noastră. Dar să vedem ce unităţi pres­ vele agricole de producţie din te ale cetăţenilor din raza lile şcolii generale „Dr.
le virtuţi. nant cu spectatorul prezentu­ reţinută a accentelor drama­ tatoare de servicii au fost Romos şi Vaidei. In realitate comunei. Petru Groza"
Dintre referinţele critice' lui prin filiera acestei idei tice, corectitudinea funcţiona­ create şi cîte din ele mai e- ele sînt pe post de... fantome. Faţă de această situaţie de­ MIERCURI, 6 DECEMBRIE
cuprinse în caietul-program de o mare frumuseţe. lităţii personajelor în econo­ xistă şi stau la dispoziţia E vorba de două ateliere de loc mulţumitoare, tovarăşul 1972 :
reţine atenţia, cu deosebire, mia conflictului. Ceea ce se populaţiei ? In afară de o fri­ confecţionat cozi de mături şi Stănilă Zevedei, secretarul — Economie anul II — la
cea aparţinînd luj Lucian Bla- poate Imputa spectacolului es­ zerie Şi o cizmărie, care func­ două cărămidării. Comitetului comunal de. par­ comitetul municipal de
ga: „Lucrarea are substanţa te lipsa dinamismului consec­ Poşta ţionează în centrul de comu­ — De ce nu funcţionează tid din Romos, ne-a asigurat partid
necesară unei foarte bune pi­ Cronică vent, absenţa strălucirii mo­ nă, oamenii altceva nu gă­ aceste unităţi ? că va analiza împreună cu .— Politica externă a P.C.R.
pere literare. Se găseşte în numentale, precuim şi a sesc. Dacă nu eşti localnic, e — Nu se găsesc meseriaşi toţi factorii de răspundere — şi a statulu' nostru anul
ea şi marea pasiune ce con­ teatrală acelei forţe tumultuoase care greu să dai de cele două u- calificaţi — ne spunea secre­ consiliul popular, cooperativa I — la Cabinetul jude­
stituie nucleul şi firul unei străbate, altminteri, textul literară nităţi, pentru că nu au nici tarul Cpnsiliului popular al de consum şi C.A.P. — ne­ ţean de partid
realizări de înaltă calitate. lui Vasile Zdrenghea. măcar firme, să mi mai spu­ comunei Romos, Eugen Creţa. ajunsurile semnalate şi se — Sociologia religiei anul I
Fundalul istoric, pe care este Din lunga listă a interpre­ nem că interioarele lor sînt — Ce s-a făcut însă pentru vor Jua măsurile corespunză­ — la Cabinetul judeţean
proiectat frămîntatul crîpţpei Scrisă în versuri, drama lui ţilor este memorabil în primul sumbre, neprimitoare. . calificarea în aceste meserii toare impuse de cerinţele de partid
de suflet românesc, apare mai Vasile Zdrenghea se remarcă rînd Florin Plaur, care inves­ Dar, cum cu o floare— vorba a localnicilor ? populaţiei privind prestările Programul începe la ora
mu}t ca un pretext de a fi printr-o arhitectură dramatur- tighează personajul impozant R. C. — Bucuroşci. „Renaş­ proverbului — nu se face pri­ Răspuns la această întreba­ de servicii. ¿8,00 pentru toate sec­
puse în lumină înaltele şi gică solidă, cele patru al lui Ştefan Vodă cu un terea" demonstrează frumoase măvara, nici cu două unităţi, re nu am primit, de fapt nici N. PANAITESCU ţiile.
permanentele virtuţi aje po­ acte sprijinindu-se pe un nu­ travaliu artistic aplecat asu­ calităţi poetice, adie în ver­
porului nostru“. cleu acţionat fermentat de pra esenţelor. Bunul actor suri o briză vestitoare de a-
înalta apreciere pe care personajul Ştefan cel Mare. Dumitru Drăcea conferă lui propiată reuşită. Ar fi bine
creatorul „Spaţiului mioritic" Un vag parfum arhaic străba­ Eremia un credit scenic re­ totuşi să evitaţi pe cît posi­
o dă piesei lui Vasile Zdren­ te replicile rostite în rinie so­ marcabil. Pe linia evoluţiei bil expresii de tipul „orizont
ghea defineşte cu o exempla­ nore. Cu mesajul piesei, cu convingătoare se situează Mă­ nemărginit", „murmurul izvoa­
ră clarviziune analitică valen­ patetismul discret al situaţi­ ria Bîrlea (Simina), Nicolae relor"-, „adiere de vânt" etc.
ţele dramei, Aceasta pentru ilor sale, se potriveşte bine Gfierghe (Orbul), Al. Zecu
că „Oippl pămîntului" folo­ acest limbaj cu reverberaţii li­ (Schivnicul), Aurora Novă- D. B. Macovei — Geoagiu.
seşte istoria într-adevăr pre- rice. cescu (Păuna), Al. Dan (Leu), Poezia pe care ne-aţi trimis-o
textual, aşezînd în prim-pla- Artistul emerit Iop Olteanu, şi Vaier Donca (Pamfilie). Pe este neconcludentă.
nul operei scenice persona­ cunoscut pentru profesionalis­ Jean Timofan l-am reţinut în
jul iscat de glia strămoşeas­ mul său, a creat, de această rolul Lisăndrel, -Mircea Za- Elena Popa — Brad. Intenţii
că, acej erou care sintetizea­ dată, o structură spectaculară balon (Boldur), Mircea Pîni- lăudabile, transpuse însă în
ză într-înşu! statornicia unui de un echilibru clasic, por­ şoară (Scheiul), Wilhelmina versuri cu mijloace de expre­
neam, neclintit în bătaia vîn- nind de la analiza minuţioasă Sqvinşchi (Aniţa), Al. Co- sie sărace. Iată de pildă o
turilor aprige şi neprielnicei a realului raport de forţe dreanu (Toma), corecţi. Ta­ strofă din „Vine iarna": A în­
ale istoriei. dintre galeria de personaje ale lentatul M)hai Clita apare cu ceput de azi să cadă/Cîte un
sugestivitate în rolul lui E-
Vasile Zdrenghea vede, prin piesei şi potenţialul interpre­ mjn han. Vasile Duţu, Ioan fulg mic de zăpadă/Norii S-au
urmare, în Ştefan Muşaţ un tativ al actorilor. Solicitînd Moaca, Carol Erdds, Geo rotit pe cer/Iar afară-i mare
personaj care trpee în legem investiţii maxime din partea Bucur, Ştefan Ilie şi Alexe ger/.
dă graţie unor virtuţi carac­ interpreţilor, Ion Olteanu a Corvin sînt apariţii conştiin-
teristice întregului popor reuşit să închege o distribu­ cipase. Stela Andronic — Hune­
condus de el: patriotismul ţie îndeajuns de omogenă, fă­ doara. Pesimiste versurile pe
fierbinte, înţelepciune blîpdă, ră denivelări valorice com­ Sînt frumoase costumele
nobleţea de caracter şi multe promiţătoare pentru unitatea Măriei Bortnovschi. Cadrul care ni le-aţi trimis! Un fel
trăsături foarte omeneşti, spectacolului. Este soluţiona­ plastic al Teodorei Dinuleşcu de lamentări produse de cine
transmiţînd peste veacuri por­ tă, în condiţii notabile, pro-' este constituit din arcuri j- ştie ce deziluzie. Cît despre
tretul viu al celui mai mare blema capitală a distribuţiilor mense, variabile, funcţionali- realizarea poetică, mai aveţi
domn al Moldovei. numeroase: jocul de ansam­ zaţe, în general inspirat în a- Prin electrificarea linie} de cale ferată I.ivt'zeni — Mintia, in lecui vechii pasarele prin care se face legătura între gara
Ideea centrală a poemului blu. Grupul masiv de inter­ cest spe Incol demn de eve­ un drum lung de parcurs. Şan­ C.F.ft. Sitperia şi oraş — s-a co nstruit alta mai înaltă şl mai tra inică. Foto: V. ONOIU
nimentul căruia se dedică.
dramatic „Omul pămîntului" preţi urmăreşte şi atinge sco­ sele — cîte răzbat clar printre
este aceea că oamenii aces­ pul impunerii ideaticii piesei, AL. COVACI rînduri — vă sînt favorabile,