Page 2 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 2

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 772 @ MIERCURI 1 AUGUST 1973



         Metode, acţiuni, cerinţe din practica muncii de partid
                                                                                                                                                                       Deficientele in exploatare trebuie



                                                                                                                                                                 înlăturate prin măsuri eficace, aplicate



                                                                                                                                                                  consecvent la toate locurile de muncă


          Pe  zi  ce  trece  în  activita­  partid  şi  de  stat  au  vorbit   conduceri   de   unităţi   indus­
        tea  organelor  şi  organizaţiilor   celor   prezenţi   despre   princi­  triale  sau  agricole,  organiza­
        de  partid  se  statornicesc  di­  palele   coordonate   ale   politi­  ţii  de  masă  solicită  filme  a-                                             La  Exploatarea  minieră  A-   foarte  greoi  din  cauza  defec­  pune  măsuri  urgente,  care  să
        ferite   forme   şi   metode   ale   cii   interne   şi   externe   ale   decvate   în   sprijinul   rezolvă­                                         nkiaasa   s-a   desfăşurat   recent   ţiunilor  care  se  ivesc  la  di­  asigure  o  podire  corespunză­
        muncii   politico-educative,   ca­  Partidului Comunist Român.  rii   unor   probleme   educative                                                     adunarea  generală  a  oameni­  ferite   instalaţii.   Capacitatea   toare  a  abatajelor  cu  plasă  de
        re   contribuie   la   cunoaşterea   Desigur,  în  activitatea  po­  sau  de  producţie.  De  pildă,                                                  lor  muncii.  S-a  discutat  cu   puţului  de  extracţie  este  în­  sîrmă,   îmbunătăţirea   trans­
        temeinică   a   obiectivelor   po­  litică   şi   cultural-educativă   comitetul  de  partid  al  I.M.C.                                              acest  prilej  cu  mult  spirit  de   să  limitată  —  spunea  mine­  portului   pe   orizontală   şi
        liticii   partidului   de   către   ţinem   seama   de   necesitatea   Deva  a  luat  măsura  ca  pro­                                                răspundere   şi   competenţă   rul  şef  de  brigadă  Costache   a   modului   de   amplasare   a
        toate   colectivele   de   muncă,   diversificării   acţiunilor   cu   iecţia  unor  filme  documenta­                                                despre   lipsurile   manifestate   Zaharia,  de  la  sectorul  Live-   abatajelor.
        la   dezvoltarea   i   multilaterală   filmul  în  funcţie  de  catego­  re   să   preceadă   expunerile                                              în   activitatea   de   producţie,   zeni.   Din   partea   conducerii   —  Utilajele  aflate  în  dota­
        a  omului  societăţii  socialiste.   ria   socială,   vîrsta,   preocupă­  şi   dezbaterile   p    secţii   sau                                       lnsistîndu-se  în  mod  deosebit   centralei  nu  am  văzut  pe  ni­  rea   secţiilor   exploatării   nu
        Printre  acestea,  o  largă  răs-   rile  profesionale  şi  de  pro­  pe   întreprindere,   e  pe   proble­                                           asupra   măsurilor   care   trebu­  meni  să  viziteze  măcar  locu­  pot  fi  întreţinute  şi  reparate
        pîndire  a  dobîndit,  în  ulti­  blemele  ce  se  pun,  la  un  mo­  me  vizînd  etica  şi  echitatea                                                ie   luate   în   continuare   de   rile de muncă unde lucrăm.  conform  graficelor  —  spunea
        ma  vreme,  proiecţia  de  fil­  ment  dat.  în  anumite  colecti­  socialistă.                                                                       organul  de  conducere  colecti­     — Disciplina lasă mult de   ing.  Aurel  Jula,  şeful  secto­
        me   artistice   şi   documentare,   ve   din   întreprinderi,   unităţi                                                                              vă,  de  întreg  personalul  ex­    dorit la majoritatea brigăzi-  rului  electromecanic.  In  acest
        grupate  pe  tematici  care  se   agricole  ;  pr/oblemele  ridica­  Posibilităţile   integrării   ar­                                                ploatării,   în   vederea   realiză­                        mod  nu  putem  folosi  cores­
        încadrează   în   contextul   unei   te  de  elevi,  de  tineret  etc.   monioase  a  proiecţiei  de  fil­                                            rii  exemplare  a  sarcinilor  de                           punzător   dotarea   tehnică.   De
        multiple   activităţi   propa­  Bunăoară,   la   cererea   organi­  me  în  cadrul  activităţii  po­                                                  plan  şi  a  angajamentelor  a-   Âdunâri generale          asemenea  trebuie  să  ne  gîn­
        gandistice, educative.        zaţiilor  U.TjC.  am  selecţionat   litice   de   masă   sînt   practic                                                 sumate în întrecere.                                        dim   la   modernizarea   instala­
          Cu  citeva  luni  în  urmă  —   un  program  de  filme  docu­  nelimitate.  Ne  gîndim  la  pro­                                                      In  perioada  scursă  din  a-   ale oamenilor muncii      ţiei  de  funicular  p/rin  resurse
        s-a   declanşat   o   acţiune   de   mentare   cane   tratează,   cu   iecţii   cu   filme   documentare                                              cest  an,  la  nivel  de  exploata­                         proprii.  Să  gîndim  mai  mult
        prezentare   a   filmelor   docu­  multă   forţă   de   convingere,   d    informare   politică,   de                                                 re   s-a   înregistrat   un   minus   lor  —  arăta  minerul  şef  de   pentru   rezolvarea   probleme­
                                                                     e
        mentare  la  locurile  de  mun­  probleme  actuale  ale  norme­  popularizare   a   realizărilor                                                      la  producţie  de  aproape  5  000   brigadă  Aurel  Cristea.  Comi­  lor   interne,   care   depind   de
        că   ale   cetăţenilor.   Aşa   au   lor  de  conduită  etică  în  so­  României   socialiste,   la   filme                                           tone  cărbune,  cele  mai  mari   tetul  oamenilor  muncii  a  to­  noi,  deoarece  numai  aşa  vom
        fost  filmele  prezentate  in  să­  cietatea  socialistă.  Filme  ca  :   de   ştiinţă   popularizată,   filme                                        restanţe   semnalîndu-se   la   lerat  prea  mult  acest  lucru,   reuşi   să   înlăturăm   neajunsu­
        lile   de   apel   pentru   minerii   ,.Să   treacă   vara“,   „La   ea   avînd  ca  temă  probleme  de­                                              sectoarele  III  şi  IV.  Aceste   nu  a  tras  la  răspundere  pe   rile existente.
        Văii  Jiului  şi  cei  din  zona   te-ai   gîndit:?",   „Dezertorii“,   osebit   de   importante,   vizînd                                            nerealizări  se  datoresc  în  bu­  cei  care  nu  au  realizat  pla­  Discuţiile   purtate   la   Ani-
        Brad,   pentru   siderurgiştii   din   „Cuţitul"   am   fost   vizionate   ramuri  ale  industriei  sau  a-                                           nă   parte   slabei   productivităţi   nul  de  producţie.  La  sectorul   noasa  au  scos  desigur  în  evi­
        Hunedoara   şi   Călan,   pentru   de  un  mare  număr  de  spec­  griculturii  şi  altele.  Ne  revi­                                                a  muncii,  care  a  fost  diminu­  I  unde  lucrez,  din  12  brigăzi   denţă   preocuparea   creatoare
        constructori   Aceste   producţii   tatori  în  toiate  localităţile  un­  ne  nouă,  celor  ce  lucrăm  la                                           ată  cu  40  kilograme  pe  post.   numai  6  şi-au  realizat  pla­  a   întregului   colectiv   pentru
        cinematografice   înfăţişează,   de   le-am   rulat,   trezind   un   întreprinderea   cinematogra­                                                   S-au   depăşit   indicatorii   de   nul.   Ar   trebui   să  acţioneze   recuperarea   neîntîrziată   a
        sintetic  şi  cu  multă  măiestrie   interes   deosebit   în   rîndurile   fică  a  judeţului,  obligaţia  de                                         calitate   cu   1,7   puncte,   fapt   cu  mai  multă  fermitate  toţi   restanţelor.   Propunerile   făcu­
        artistică,   marile   realizări   ale   tinerilor.          a   informa   organizaţiile   de                                                          pentru  care  s-au  plătit  pena­  factorii  de  răspundere,  deoa­  te  de  oamenii  muncii  sînt  de­
        României   socialiste   obţinute   In   cursul   lunii   iulie   a.c.,   partid,   organizaţiile   de   masă,                                         lizări  în  valoare  de  2,9  mi­  rece  numai  aşa  putem  obţi­  osebit  de  valoroase.  Ele  tre­
        în  anii  ce  au  trecut  de  la   în  strînsă  colaborare  cu  con­  comitetele   pentru   cultură   şi                                              lioane   lei,   echivalînd   cu   o   ne realizări bune.    buie  luate  în  consideraţie  şi
        proclamarea   republicii.   Fil­  ducerea  I.F.E.T.,  am  proiectat   educaţie   socialistă,   instituţii,                                            cantitate  de  17  000  tone  căr­  Inginerul   Virgil   Costinaş,   aplicate  acolo  unde  este  ne­
        mele  create  de  studioul  „A-   filme   artistice,   documentare,   întreprinderi,   unităţi   agricole                                             bune.                         şeful  sectorului  IV,  a  prezen­  voie.  Procedînd  aşa  se  va  a-
        lexandru   Sahia",   consemnînd   de   informare   politică   şi   de   etc.   asupra   conţinutului   fon­                                             Pornind  de  la  aceste  nea­  tat  în  cadrul  discuţiei  purta­  junge   desigur   la   accelerarea
        vizitele   tovarăşului   Nicolae   protecţia  muncii,  la  gurile  de   dului  de  filme,  al  noutăţilor                                             junsuri,  factorii  de  răspunde­  te   după   adunarea   oamenilor   activităţii   productive   pe   toa­
        Ceauşeseu   în   întreprinderi   şi   exploatare   forestieră,   acţiune   apărute,   în   vederea   solicită­                                        re  din  cadrul  exploatării,  în­  muncii   cîteva   din   cauzele   te   fronturile,   asigurarea   unui
        instituţii.   în   unităţi   agricole,   care  a  fost  primită  cu  mul­  rii  lor  şi  intregrării  în  con­                                        tregul   colectiv   de   mineri,   care   au   generat   rămînerile   ritm  constant  de  lucru,  res­
        în   judeţe   şi   peste   hotare,   tă   satisfacţie   de   muncitorii   textul   activităţii   politice   şi                                        trebuie  să  acţioneze  mai  e-   în  urmă  la  planul  de  extrac­  pectarea   prevederilor,   planu­
        le-am   prezentat   publicului   în   pădurilor,   aflaţi,   pentru   pe­  cultural-educative de masă.                                                nergic   pentru   soluţionarea   ţie.   Randamentele   în   abata­  lui   de   producţie   şi   angaja­
        cadrul   programului   cinemato­  rioade  mai  mari,  departe  de                              Ţesătoarele   Emilia  Damian  şi   Maria   Roman,  de  la  Fabrica  de   tuturor   problemelor   ridicate   je  sînt  sub  5  tone  pe  post,
                                                                                                                                                    destoini­
                                                                                                                                         muncitoarele
        grafelor  şi  în  acţiuni  speci­                                 Prof. HOROVITZ EMERIC     industrie   locală   Hunedoara   —   o   două   dintre  grijă   calităţii   covoarelor   de producţie.  cu  mult  sub  posibilităţile  rea­  mentelor   asumate   în   acest
                                                                                                                  care
                                                                                                                       acordă
                                                                                                                                deosebită
                                                                                                    ce,
                                                                                                             femei
                                                                                                        două
        ale  unde  ele  au  fost  grupate   localităţile de domiciliu.    director al întreprinderii   pe care Ie execută.            Foto: VIKGIL, ONOIU       — Lucrăm în subteran        le. Remedierea situaţiei im­  an.
        pe   cicluri.   Cu   acest   prilej,   Numeroase   sînt   cazurile   cinematografice a judeţului
        activişti ai organelor de     cînd organizaţiile de partid,            Hunedoara
                                                                                                                                               u' tVvLNŢ
             suficiente ressin  i  pentru  a  st


               zootehnia. Dar  cei  In  drep'                                                                                                                                                  Punem in valoare noi rezerve



                           ocupi de valorificarea                                                                                                                                                  pentru realizarea angajamentelor


             Ferma   zootehnică   de   la   rul  zootehnic  să  bată  pasul   ne  sînt  scoase  tlrziu.  Mai   (Urmare din pag. 1)  am  stabilit  măsuri  care  ne-au   rea   indicilor   de   utilizare   şi
           cooperativa  agricolă  de  pro­  pe  loc.  Astfel,  efectivul  de   trebuie  găsită  o  altă  expli­                  condus   la   redimensionarea   reducerea   consumului   de                       majorate
           ducţie  din  Nandru  nu  şi-a   bovine  este  sub  plan  cu  45   caţie   de   ce   de   la   unele                   mobilizatoare   a   angajamen­  cocs.   trebuie   să   fim   ajutaţi
           realizat  producţiile  marfă  la   de  capete,  producţia  de  lap­  vaci   cu   lapte   se   mulg   graficelor   de   elaborare   a   telor   pe   acest   an.   Ne-am   de   conducerea   combinatului
           lapte   şi   carne.   Pe   bună   te  marfă  s-a  realizat  numai   doar 1—2 1 lapte pe zi ?  fontei   şi   zgurii,   efectuarea   propus  să  acţionăm  pe  mul­  pentru   urgentarea   construc­  {Urmare din pag. 1)  care  vor  lucra  cu  lacuri  po-
           dreptate   se   pune   întreba­  pe  jumătate  în  primele  6  luni   Lăsînd  zootehnia  în  sea­  unor   reparaţii   şi   întreţineri   tiple   planuri.   Vom   efectua   ţiei  celui  de-al  patrulea  cau-   liesterice.   Asigurăm   astfel
           rea  :  care  este  cauza  ?  U-   ale  acestui  an.  îngrijirea  a-   ma  unor  oameni  din  afara   de calitate.    dozarea   şi   încărcarea   şarje­  per  la  furnalele  nr.  7  şi  8,                   realizarea   unor   produse   de
           nitatea,  din  cîte  se  cunoaş­  nimalelor  se  face  cu  oameni   cooperativei  —  aşa  cum  se   Toate  aceste  măsuri  au  a-                   terminarea   lucrărilor   de   la   evidenţă   aceste   aspecte   pro­  bună   calitate   pentru   export,
           te,  dispune  de  suprafeţe  în­  din   afara   unităţii,   necointe-   petrece  acum  —  este  greu   vut  o  influenţă  favorabilă  a-   lor   numai   după   cunoaşterea   silozuri,   montarea   unui   cîn­  punând   măsuri   de   remediere   reducînd  în  acelaşi  timp  ci­
           destulătoare   de   fineţe   şi   •resaţi  să  crească  nici  pro­  de  crezut  că  situaţia  se  va   supra   desfăşurării   normale   a   analizelor   chimice   şi   meca­  tar   tehnologic   pe   estacada   a lipsurilor.  clul  de  fabricaţie  la  faza  de
           păşuni,   de   adăposturi   co­  ducţiile  de  lapte  şi  carne,   îndrepta.  In  cele  două  uni­  procesului   de   producţie.   De   nice  ale  -  materiilor*  •  prime,   Bijncarelor  -şi  altele,  care  au   „  Conştient  de  faptul  ..că,*  Î1U   lustruire  cu  circa  10  î  zile.
           respunzătoare  pentru  a  pu­  nici   efectivele   de   animale.   tăţi   sînt   suficienţi   membri   aceea  le  apreciem  şi  ne  stră­  vom   evita   total   introducerea   mare   influenţă   în   îmbunătă­  cea   de-a   doua   jumătate   a   Prin   mărirea   capacităţii   de
           tea  creşte  în  condiţii  opti­  In~unele  zile  vacile  cu  lap­  cooperatori   pricepuţi   în   duim   să   le   valorificăm   în   în   încărcătură   a   materiale­  ţirea calitativă a producţiei.  anului  putem  munci  mai  bi­  uscare   a   cherestelei,   prin
           me    efectivul   de   animale   te   rămîn   nemulse,   se   fac   creşterea   animalelor,   care   continuare.   In   acelaşi   timp   lor   cu   fracţia   granulometri-   Agregatele  moderne  de  ca­  ne,  colectivul  nostru  şi-a  ma­  construirea   celui   de-al   doilea
           prevăzut   în   plan.   Se   mai   dese   sacrificări   de   necesi­  să  poată  fi  cooptaţi  în  sec­  însă,  cred  că  este  locul  să   că  0—5  mm;  sporim  exigen­  re   dispunem,   experienţa   şi   jorat   .   angajamentul   anual.   uscător   cu   o   capacitate   de
           ştie  că  animalele  sînt  din   tate,   numărul   de   produşi   torul  zootehnic  şi  să  fie  re­  precizez  că  principalul  factor   ţa   în   stabilirea   reţetelor   şi   puterea  de  angajare  a  între­  Realizările   de   pînă   acum
           rase   productive.   Cu   toate   pentru   reîmprospătarea   e-   tribuiţi în acord global.  de  succes  11  constituie  oa­  sistemelor   de   încărcare   şi   gului  nostru  colectiv  ne  în­  ne-au  permis  să  dublăm  an­  25  mc  pe  ciclu  se  acoperă
           acestea,   realizările   sînt   to­  fectivului este mic.  Hotărîrea  C.C.  al  P.C.R.,   menii,   fruntaşii   întrecerii  din   optăm   pentru   omogenizarea   găduie.   acum   în   preajma   gajamentul   la   producţia   glo­  întreg   necesarul   de   materie
           tal nemulţumitoare.           Cu  o  situaţie  nemulţumi­  a   Consiliului   Suprem   al   cadrul   secţiei.   Organizaţia   tuturor   materialelor   înaintea   sărbătorii  de  la  23  August,   bală  şi  marfă  ;  productivita­  primă,   existînd   condiţii   de
             —   Cum  justificaţi  această   toare  se  prezintă  şi  ferma   Dezvoltării   Economice   şi   noastră   de   partid   preţuieşte   introducerii lor în furnale.              tea  muncii  va  spori  cu  4  la   îmbunătăţire   a   calităţii   mo­
           situaţie  ?  —  l-am  întrebat   zootehnică  de  la  C.A.P.  Bui-   Sociale   şi   Consiliului   de   cum  se  cuvine  eforturile  şi              să  ne  reînnoim  hotărîrea  de   sută,  iar  la  export  vom  li­  bilei.
           pe   preşedintele   cooperativei   turi.  Cu  excepţia  efectivului   Miniştri,  adoptată  în  şedin­  dăruirea  unor  muncitori  des­  Desigur,   avem   în   vedere   a  dobîndi  succese  de  presti­  vra   peste   prevederi   produse   Asimilarea   în   procesul   de
           agricole,   tovarăşul   Adam   de  bovine  care  este  realizat,   ţa  comună  din  13  iulie  a.c.,   toinici  cum  sînt  Lucian  Io-   şi  alte  măsuri.  Consider  însă   giu  în  finalizarea  acestui  an   în  valoare  de  50  000  lei  valu­  fabricaţie  a  unor  produse  cu
           Toma.                       producţiile  de  lapte  şi  car­  vine  în  sprijinul  crescători­  nescu,   Alexandru   Hăşdăţea-   necesar  să  arăt  că  pentru  a   hotărîtor   al   cincinalului,   în   tă.  un  grad  mărit  de  prelucrare,
             —  Vina  o  poartă  îngriji­  ne  însă  sînt  cu  mult  sub   lor  de  animale,  le  creează   nu,  Mihai  Aciobăniţei,  Simi-   obţine   rezultatele   scontate   pregătirea   optimă   a   produc­  Programul   întocmit   care   dotarea  atelierului  cu  noi  u-
                                                                                                   on  Pavel,  Remus  Hriţcu,  Mi­
           torii,  pentru  că  nu  se  ocupă   cifrele   stabilite   în   contract   condiţii   mai   bune   pentru              pentru   finele   acestui   an   şi   ţiei anului viitor.  vizează  o  folosire  deplină  a   tilaje   şi   extinderea   spaţiilor
                                                                                                                care
                                                                                                                      dovedesc
                                                                                                        Pioker,
                                                                                                   hai
           cum   trebuie   de   întreţinerea   pentru  a  fi  valorificate.  Ca­  dezvoltarea  în  ritm  mai  in­  multă  competenţă’  şi  respon­  în 1974 în ce priveşte creşte­           capacităţilor   de   producţie,   de   producţie   prin   construirea
           animalelor.                 uza   este   aceeaşi:   îngrijirea   tens  a  zootehniei,  pentru  a                                                                                 creşterea  indicelui  de  utiliza­  unei  hale  de  500  mp  pentru
             Fără  nici  o  discuţie,  cei   animalelor  se  face  cu  oa­  se   asigura   o   îmbunătăţire   sabilitate în muncă.                                                          re   a   timpului   disponibil   şi   debitări   şi   asamblarea   con­
                                                                                                    Alături
                                                                                                            de
                                                                                                                          po­
                                                                                                                experienţa
           care  le  îngrijesc  au  partea   meni  din  afara  unităţii.  în­  a   aprovizionării   populaţiei   zitivă  acumulată  —  şi  pe  ca­                                          încărcarea   la   maximum   a   strucţiilor   metalice,   permit
           lor  de  vină  Dar  cine  are   grijitorii  din  această  unita­  cu  carne  şi  lapte.  La  apli­  re  ne  gîndim  să  o  fructifi­                                             maşinilor   şi   utilajelor   din   creşterea   productivităţii   mun­
           misiunea   de   a-i   controla,   te  nu  sînt  controlaţi  cu  săp­  carea  în  viaţă  a  prevede­  căm  în  continuare  —  o  re­  apaciiaiea  ie                              dotare,  a  fost  aprobat  în  u-   cii  cu  15  la  sută,  asimilarea
           dirija  şi,  în  ultimă  instanţă,   tămânile   asupra   modului   rilor   acestei   hotărîri   sînt,   zervă   importantă   de   ridicare                                        nanimitate   de   lucrătorii   fa­  în  producţie  a  10  noi  produ­
                                                                                                                                                                                                              special
                                                                                                                                                                                                                      o
           a-i  obliga  să  respecte  întoc­  cum  îşi  fac  datoria.  Şi  lip­  desigur,   datori   să-şi   aducă   a   parametrilor   producţiei   la                                     bricii.   Vizăm   a  în   muncii   în   se,  asigurîndu-se  o  creştere  a
                                                                                                                                                                                            îmbunătăţire
           mai   programul   de   grajd,   sa   de   control   se   resimte   o   contribuţie   substanţială   cote   maximale   o   constituie                                             sectorul  de  cărămizi.  Aici,  e-   producţiei  în  anul  viitor  cu
           dacă  nu  consiliul  de  condu­  Dovada?   Numai   intr-o                               înlăturarea   fenomenelor   ne­      eiecitii din                                        fectuarea   reviziilor   şi   între­  peste 4 milioane lei.
           cere  şi  în  primul  rînd  pre­  singură  lună  —  mai  —  au   şi   membrii   cooperatori   de   gative   din   activitatea   sec­                                             ţinerea   instalaţiilor  de   presa­  Colectivul  nostru  de  mun­
           şedintele  ?  Lipsa  de  inter­  murit   6   viţei.   Animalelor   la  C.A.P.  Buituri  şi  Nan­  ţiei.  La  cele  trei  furnale  de   (Urmare din pag. 1)  rii   eficienţei   reclamă   acut   re  şi  uscare  la  timp  şi,  de   că,  animat  de  dorinţa  fireas­
           venţie  din  partea  conduce­  nu   li   se   asigură   concen­  dru.                  cîte  1000  mc  nu  au  fost  e-                            acest lucru.                                                 că  de  a  se  achita  cu  cinste
                                                                                                                                                                                                           asigură
                                                                                                                                                                                                                   toate
           rii C.A.P. a făcut ca secto­  trate cu lunile, iar în păşu­        N. PANAITESCU       liminate  definitiv  opririle  ac­                            Dar,  acesta  nu  este  singu­  bună   calitate,   pînă   la   finele   de  sarcinile  ce  îi  revin  în
                                                                                                                                                                                            condiţiile
                                                                                                                                                                                                      ca
                                                                                                  cidentale  şi  mers  redus,  din   semestriale   cu   programele   rul  aspect  negativ.  O  a  doua   acestui  an  să  realizăm  6  mi­  acest   an   şi   în   continuare,
                                                                                                  care   cauză   s-au   pierdut   în   întocmite   la   începutul   anu­  categorie   de   întreprinderi,   ca   lioane bucăţi cărămizi.  este  hotărî   să  transpună  în
                                                                                                                                                                                                                                    f
                                                                                                  primul   semestru   circa   800   lui  şi  cu  posibilităţile  exis­  I.R.E.  Deva,  Centrala  cărbu­  La  secţia  de  tîmplărie  este   practică   măsurile   preconiza­
        I                                                                                     !   tone   fontă   In   sectorul   de   tente  în  judeţ  arată  că  au-   nelui   Petroşani,   I.C.   Orăştie,   în  curs  de  pregătire  procesul   te.  Avem  posibilităţi  multip’_  .
                                                                                                  încărcare  s-au  semnalat  une­  toutilarea   nu   se   desfăşoară   I.V.  Călan,  ca  să  ne  rezumăm   tehnologic   de   fabricaţie   a
        i 35 000 tone aglomerat autofendant peste prevederi                                       ori   amestecuri   de   materiale,   potrivit   cerinţelor,   că   aceas­  la   cele   mai   „de   greutate“,   mobilei  pe  bază  de  poliester.   pentru   amplificarea   realizări­
                                                                                                  încălcări  ale  reţetelor  de  do­  tă  acţiune  are  nevoie  de  se­  au  rezultate  mult  prea  mo­  Se  are  în  vedere  o  reampla-   lor  şi.  sîntem  siguri  că  vom
              HUNEDOARA. Continuînd şirul prestî-     merare  şi  care  onorează  cu  prisosinţă  mobi­  zare,   defecţiuni   la   vagoane­  rioase  impulsuri.  Este  de  ne­  deste  în  comparaţie  cu  poten­  sare  a  utilajelor  în  noile  spa­  obţine  succese  la  nivelul  sar­
        j   gioaselor realizări, aglomeratoriştil Combl-  lizatorul   angajament   asumat   în   întrecerea   le  cîntar.  La  acestea  se  ada­  conceput  ca  o  seamă  de  uni­  ţialul  de  concepţie  şi  execu­  ţii  de  producţie,  precum  şi  o   cinilor   şi   angajamentelor   pe
        S  natului siderurgic Hunedoara — care şl-au  socialistă.                                 ugă   şi   alte   neajunsuri,   mai   tăţi   cu   largi   posibilităţi   în   ţie  de  care  dispun.  Deşi  are   specializare a muncitorilor  care le avem.
        j   îndeplinit sarcinile pe primele 7 luni ale a-  Amintind  că  în  ce  priveşte  calitatea,  aglo­  ales  în  ce  priveşte  controlul               realizări   importante,   nici
        :   nului cu cîteva zile înainte de termen —  meratul   produs   peste   prevederi   se   înscrie   riguros  .  al  regimului  de  lu­  acest  domeniu  —  I.U.M.  Pe­  Combinatul   siderurgic   Hune­
        Ş  marchează în graficul întrecerii declanşate  în  totalitate  în  normele  granulometrice,  re­  cru  al  furnalelor  şi  întreţi­  troşani,   U.U.M.R.   Crişcior,   doara  nu  se  ridică  la  nivelul
        I   în cinstea marii sărbători de ia 23 August  iese   cu   pregnanţă   hotărîrea   nglomeratorişti-   nerea   mecanică   şi   electrică,   I.M.   Barza,   I.E.C.   Deva,   posibilităţilor,   al   sarcinilor
        [   obţinerea peste prevederi a tonei cu numă-  lor  de-a  da  noi  impedanţe  acestui  an  hotă-   uneori   tardivă   şi   de   slabă   I.M.C.  Deva,  I.C.S.  Hunedoa­  trasate   de   conducerea   parti­  Foc continuu
        j   rul 35 000 de aglomerat autofondant pentru  ritor  al  cincinalului  pe  care  toţi  siderurgiştii   calitate.      ra,  T.C.  Deva  să  nu  între­  dului   ca   această   unitate   să
        i   furnale. Iată o cifră care vorbeşte de la                                               Avînd   în   vedere   sarcinile   prindă  nimic  pe  linia  auto-   devină  în  cel  mai  scurt  timp
        !   sine despre competenţa şi responsabilitatea  Hunedoarei   au   hotărît   să-l   îndeplinească   care  stau  în  faţa  colectivului   utilării  pe  parcursul  unui  în­  un  mare  producător  de  uti­  Sîmbătă,  după  orele  de  muncă,  10  tineri  utccişti  de
        I   colectivelor de la cele două fabrici de aglo­  înainte de termen.                      nostru,   noi   am   analizat   cu   treg   semestru,   deşi   necesită­  laje siderurgice.   Ia  I.M.  Barza  nu  şi-au  scos  şalopetcle.  Ziua  Jor  de
                                                                                                   răspundere aceste aspecte şi  ţile producţiei şi ale creşte-                                  lucru  nu  s-a  încheiat,  ca  de  obicei,  la  orele  15,00,  ci
                                                                                                                                                                Aşa  stînd  lucrurile,  este  ne­  scara  tîrziu.  Au  declarat  ziua  de  sîmbătă  „zi  cu  foc
                                                                                                                                                                                                 continuu".  De  la  I.M.  Barza  au  plecat  la  C.A.P.  Că-
         r                                                                                                                      ----------------------------  cesar  ca  în  perioada  imediat   răstău  pentru  a  da  un  sprijin  competent  şi  tineresc  lu­
                                                                                                                                                                                    între­
                                                                                                                                                              următoare
                                                                                                                                                                         conducerile
                                                                                                                                                              prinderilor   să   revadă   modul   crărilor  de  introducere  a  apei  în  grajdul  cooperativei
                                                                                     %¡f      BS  A            es   5 ş <tsf>                                 cum   se   îndeplinesc   progra­   şi de reparare a uneltelor.
                                                                                                                                                              mele  de  autoutilare,  să  mo­      Acţiunea,  organizată  de  comitetul  U.T.C.  din  în­
                                                                                                                                                              bilizeze   cadrele   tehnice   la   treprindere,  se  înscrie  ca  o  prezenţă  meritorie  în  ca­
                                                                                                                                                                                                 drul  întrecerii  „Tineretul  —  factor  activ  în  îndepli­
                                                                                                                                                              impulsionarea   acestei   acţiuni   nirea cincinalului înainte de termen".
                                        am   învăţat   ce   Înseamnă   tre  muncitorii  de  onoare  ai   plinit.   ,,Dacă   n-are   omul                      de  .mare  însemnătate  econo­
                                        munca.  O  muncă  ce  nu  era   uzinei,   pentru   care   munca   dragoste  de  meserie,  preo­                       mică a cincinalului actual.
                                        deloc   uşoară.   Dimpotrivă.   înseamnă   multă   hărnicie,   cupare   faţă   de   locul   de
                                        Dar  dacă  i-am  prins  rostul   răspundere,  exigenţă,  seriozi­  muncă,  nu  poate  avea  nici
                                        şi am auzit sunetul...       tate  şi  —  am  adăuga  noi,   mulţumire.   Munca,   numai
                                          —  Ce sunet ?              cu  credinţa  că  nu  greşim  —   atunci  îţi  dă  satisfacţie  su­
                                                                     cinste.                      fletească  cînd  faci  tot  ce-ţi
                                          —  Sirena,  care  ne  chea­
                                        mă  dimineaţa  la  lucru.  In-   —  Vedeţi,  în  acest  sfert   stă  în  putinţă  —  cu  price­
                                        tîi  sună  la  ora  5,00,  apoi  la   de  veac  de  muncă  am  învă­  perea  şi  cu  hărnicia  —  ca
                                                                     ţat
                                                                                       exemplul
                                                                              înseamnă
                                                                          ce
                                        5,45.   Cînd   le   cheamă   la                           să-ţi   îndeplineşti   sarcinile.
                                        muncă, cum să nu,mergi?!     personal.  Ceea  ce  am  vrut   Şi  nu  oricum.  Că  aici,  la
                                          —  Sortimentul  la  care  lu­  să  cerem  de  la  alţii  —  atît   noi  la  radiatoare,  de  calita­
                                        craţi,  se  spune  că  e  unul   eu  cît  şi  soţia  —  am  cerut   tea  lucrului  depinde  reuşi­
                                        dintre  cele  mai  grele  care   numai   prin   exemplul   nos­  ta.  Eu  n-am  voie  să  mă  în­
                                        se  execută  aici.  Cum  se  fa­  tru.                    treb  doar  cîţi  clemenţi  am
             —  De  aproape  20  de  ani   ce  că  n-aţi  cerut  să  treceţi   Doi   muncitori,   doi   lur-   realizat  azi,  ci  şi  cum  i-am   fiecare   schimb,   datoria   în
            venim   împreună   la   uzină.   la alt loc de muncă ?   nători-formatori,   soţii   Cris­  realizat".             aşa  fel  ca  formele  să  nu
            De  fapt,  eu  aici  am  intil-   —  Să  vă  spun  ceva:  eu   tina   şi   Constantin   Creţu,                     întîrzie  nici  un  minut  din
            nit-o  pe  Cristina.  Şi  ea  s-a                        şi-au  scris  la  turnătoria  I   Urmăream   rapiditatea   cu   cauza plăcuţelor de metal.
                                        am  venit  aici  doar  cu  patrie                         care  Cristina  Creţu  —  Ti­  „Hărnicia,   disciplina   şi
            calificat   tot   ca   turnător-   clase  primare.  Azi  am  45   de  la  I.V.  Călan  cea  mai   ni,  cum  îi  spun  de  un  sfert
            formator.   De   un   sfert   de   de  ani,  şi  tot  ce  ştiu  acum   frumoasă  şi  mai  respectată   de  veac  încoace  colegii  de   seriozitatea   au   ridicat-o   în
            veac,  de  cînd  am  păşit  în   —  şi  în  meserie,  şi  în  ome­  carte   de  vizită  —  cartea   muncă   —   aşeza   plăcuţele   ochii   tuturor.   Alături   de
            uzină,  n-am  mai  părăsit  ra­  nie,  şi  în  viaţă,  lot  respec­  muncii.  Nici  o  abatere  de   de  metal  lucitor  pe  miezu­  soţul  ei  formează  un  cuplu
                                                                                                                               de  muncă  şi  viaţă  care  me­
            diatoarele.  Aici  ne-am  pe­  tul  de  care  mă  bucur  —   la  conduita  profesională  şi   rile  de  radiatoare.  40—50  de   rită  respect.  De  fapt,  şi-au
                                                                     morală  nu  le-a  umbrit  —  în
            trecut  —  şi  eu  şi  soţia  —   aici  le-am  ciştigat,  între  oa­  cei  25  de  ani  —  această   plăcuţe   pe   fiecare   formă.   ciştigat acest respect“.
            mai  mult  de  jumătate  din   menii  de  la  radiatoare.  Aici   carte.  In  succesele  de  fie­  Mii  şi  mii  de  plăcuţe  în   Aprecierile  acelora  ce  au
            viaţă.   La   acelaşi   loc   de   m-au   primit   utecist,   aici                    fiecare  schimb.  N-a  încercat,   competenţa  să  le  facă  sînt
            muncă, la acelaşi sortiment.  am devenit comunist.       care  lună.  de  fiecare  an  ale   niciodată,  să  calculeze  cîte   un  cald  omagiu  adus  vred­
                                                                     uzinei  se  află  un  dram  din
              —   Aţi  venit  aici  tocmai   —   Secretarul   comitetului   dăruirea,  din  vrednicia,  din   zeci  de  milioane  de  plăcu­  niciei  şi  dragostei  cu  care
            din   nordul   Moldovei.   Ce   de  partid  pe  secţie,  locţiito­  dragostea   pentru   muncă   a   ţe  a  aşezat  pe  miezurile  de.   şi-au  onorat  cartea  muncii,
            v-a  legal  de  oraşul  Călan,   rul  său,  preşedintele  comi­  soţilor  Creţu.  Şeful  de  e-   radiatoare,  cu  iuţeala  şi  în-   timp  de  un  pătrar  de  veac,
            pentru  că,  după  cîte  am  a-   tetului   sindicatului   ne-au   chipă,  Constantin  Creţu,  nu   demînarea   ce-o   caracteri­  muncitorii  Cristina  şi  Con­
            flat,  v-aţi  căsătorit  abia  du­  vorbit   despre   dumneavoas­  şi-a   îngăduit   să   stea   cu   zează,  în  acest  sfert  de  veac   stantin Creţu.
            pă vreo ciţiva ani ?         tră  şi  despre  soţia  dumnea­  fruntea  plecată  în  faţa.  sar­  de  muncă.  Ştie,  însă,  că  şi-a
              —  Uzina, pentru că in ea  voastră, ca despre doi din-  cinilor ce le avea de inde-  făcut, de fiecare dată, în               LUCIA LICIU
         L—------------------------- —
   1   2   3   4   5   6   7