Page 6 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 773 © JOI 2 AUGUST 1973

Propunerile valoroase Vestigiile istorice, mu­ instruirea de specialitate).

Faptul că lipseşte o îndru­
zeele, casele memoriale, mo­
numentele culturii materia­ %IM „PREDAREA ISIIRIEi“ LA MUZEE, mare corespunzătoare la
le şi spirituale ale poporu­ monumentele menţionate ar
trebui să determine ca re­
ale muncitorilor sé fi© lui nostru se găsesc din a- prezentanţa Departamentului
judeţul
nos­
în
bundenţă
Cultelor pentru judeţul Hu­
aşe­
tru.
Aproape
fiecare
zare omenească, dincolo de MUTE, lOCHI ISTORICE nedoara să ia măsurile ce
a
puternica epocii contemporane, se impun.
amprentă
civi­
— In ceea ce priveşte o-
lizaţiei
materializate fâro adăposteşte o filă de isto­ lui patriotic ; pentru străini, profesorii Ion Poporogu ţumiioare — cum se asigu­ că aceasta este corespunză­
vizuală,
credeţi
rientarea
ră informarea la monumen­
(directorul muzeului)
şi Vi­
lumii
rie.
muzeul este o oglindă a ve­
antice,
Aşezările
ale bătrînei Dacii, ale vea­ chimii, muncii şi genialită­ orica Brînduşescu, te, punctele muzeistice, lo­ toare în momentul de fa­
curilor de început, focurile ţii poporului nostru, a bo­ Vreau să mai fac o men­ curile istorice din judeţul ţă ?
/nu C3 ^ 0 ce au ars pe meleagurile găţiei acestui pămînt. A- ţiune : în plin sezon turis­ nostru ? — In linii mari, da. In
sntirziere strămoşeşti, castele, povestesc ceste aspecte au determi­ tic, cînd numărul de vizi­ două Aici problema are acest an au fost renovate
—
cetăţi,
îndrumarea
şi montate panouri noi la
aspecte:
tatori creşte, ar fi necesară
—
toate
nat şi din partea factorilor
tezaure
minunatul adevăr despre răspunzători luarea de mă­ sporirea numărului celor realizată de persoane de­ punctele de interes isto­
locuitorii acestor cimpii şi suri pentru asigurarea la care fac îndrumarea. Să semnate special în acest ric ; există, totodată, ilus­
Adunarea generală a re­ maistru miner, ing. Ştefan zii valoroase pentru impulsi­ munţi, despre lupta acestui toate muzeele a unui ghidaj luăm, de pildă, cazul Cas­ sens şi orientarea prin trate şi pliante de popu­
prezentanţilor salariaţilor de Robu, şefiiil sectorului VI pre­ onarea preocupărilor în ve­ popor pentru dreptate so­ competent şi corespunzător. telului Corvineştilor. Este mijloace vizuale (afişe, pa­ larizare. Este necesar însă
la Exploatarea minieră Lo- gătiri, lom Baciu, şef de bri­ derea întăririi disciplinei şi a cială şi libertate naţională, — Am ilori la început să vizitat anual de circa nouri, prospecte, broşuri ca acestea să existe in nu­
nea, analizînd realizările ob­ gadă în >sectorul III, Petru răspunderii în muncă“. , despre vitejia şi talentul ne vorbiţi despre ghizii din 70 000 de vizitatori, cei mai ş.a.). Cu ocazia unor eve­ măr mai mare şi mai di­
ţinute în întrecerea socialis­ Cenuşe, Maistru miner în sec­ — Cu toate că sectorul stăpînilor acestor locuri. reţeaua muzeelor hunedo- nimente deosebite (de e- vers realizate spre a satis­
tă pe primul semestru al a- torul VI, Viorel Boantă, şe­ nostru s-a prezentat în faţa Atracţia exercitată de is­ rcnc. xemplu, festivităţile de la face numeroasele cereri.
nului, a consemnat un bilanţ ful sectorrilui I, au subliniat adunării reprezentanţilor sa­ torie face ca un mare nu­ — Pentru vizitatorii mu­ Costeşti sau vizita unor Totuşi, există şi obiective
onorabil : planul producţiei în cuvîntffll lor experienţa lariaţilor cu o realizare de măr de oameni de pretutin­ zeelor, în general, ghidul INTERVIU grupuri mai mari), atunci istorice unde asemenea lu­
globale a fost depăşit cu pes­ valoroasă dobîndită de acest aproape 7 000 tone de cărbu­ deni să viziteze judeţul Hu­ este un personaj central, in­ ghidajul este executat de crări lipsesc (Crişcior, Ri­
te 2,5 milioane lei, iar al pro­ ne peste plan — ne-a decla­ nedoara. Turişti din ţară dispensabil, dar de cele către personalul muzeului biţa, Gurasada, Streisîn-
ducţiei marfă cu aproape 1,5 colectiv pentru îmbunătăţirea rat inginerul Petru Stupu, sau din străinătate, grupuri mai multe ori... anonim. nostru. georgiu). S-a acordat, toto­
milioane lei. Realizările co­ ritmului de extracţie, rele- şeful sectorului III — ne.dăm de tineri elevi, studenţi, De aceea merită să le a- mulţi — vara, iar un sin­ Cît priveşte unele mo­ dată, atenţie broşurilor,
lectivului sînt net superioare vînd în acelaşi timp existenţa seama că mai avem impor­ muncitori, oameni de toate mintesc numele. De pildă, gur ghid stă permanent de numente istorice izolate, în­ astfel că la ora actuală
celor obţinute în perioada unor serioase neajunsuri în tante rezerve de îmbunătăţi­ vîrstele, cu preocupări di­ muzeul nostru este deservit la orele 9 la 19. Este drept, drumarea se face satisfă­ toate muzeele pun la dis­
corespunzătoare a anului tre- organizarea producţiei, posi­ re a indicatorilor cantitativi verse şi diferit grad de de profesoarele Maria Vîr- dispoziţiile în vigoare per­ cător : Cetatea Devei — poziţia vizitatorilor, la pre­
ctst. Numele multora dintre bilităţile largi de îmbunătă­ şi mai ales a celor calitativi. cultură. vin să admire şi topeanu şi Adriana , Rusu, mit angajarea în funcţii de cercetătorii din cadrul Mu­ ţuri accesibile, asemenea
ţire a tuturor indicatorilor
teriţerarii pe care i-am întîl- de plan. Cea mai importantă dintre să înveţe din ceea ce s-a care asigură ghidajul timp ghizi a studenţilor sau ca­ zeului judeţean Hunedoa­ broşuri.
nit în lunile din urmă în- Sub impresia proaspătă a aceste rezerve constă în în­ păstrat peste veac. Este de zece ore pe zi. Cit de­ drelor didactice aflate în ra—Deva, Ţebea — Todor In comparaţie cu anii
fruntrndu-se voiniceşte cu tărirea disciplinei muncii. momentul în care apare... spre competenţa îndrumă­ vacanţă, dar asta înseamnă Dragoşa, Gurasada — N. trecuţi, desigur, s-au făcut
greutăţile din adîncuri le-am — S-au depus, aşa cum s-a ghidul. toarelor amintite, e destul doar o lună, o lună şi ju­ Tămaş, Biserica de la Strei- multe lucruri bune în pri­
auzit menţionate printre frun­ văzut, eforturi pe toată linia Despre felul cum se fa­ să spun că acestea se ocu­ mătate. Şi pentru Sarmize- sîngeorgiu — E. Crişan, vinţa „predării istoriei“ la
taşi : lipan' Coj/ocaru', autorul — a declarat minerul Costa- ce ghidajul la obiectivele pă şi cu probleme de cer­ getusa, s-ar impune exis­ Biserica din Densuş — I. muzee, locuri istorice, mo­
iniţiativei „Briigada de pro­ Adunări generale che Bîgu. S-a văzut că nimio istorice, cine sînt cei care cetare a istoriei. In gene­ tenţa a doi ghizi, dat fiind Udilă. La altele îndrumarea numente. Insă faptul că
noştri
ducţie şi educaţie", Ioan Ba- ele oamenilor muncii nu vine de la sine. Ca să a- îndeplinesc această misiune ral,' toţi cercetătorii muncă faptul că aici există şi mu­ lipseşte. Este vorba de mo­ mai există situaţii cînd pe
zeul şi complexul de con­
această
îndeplinesc
ciu, Costache Bîgu, Marin jungem la mai bine va tre­ şi alte amănunte legate de strucţii antice. In cazul numental» de la Sîntămăria- alocuri aceste lecţii lipsesc
dă
Ciubăr, Shancu Albu, lui Tra- bui să îmbunătăţim mult această chestiune, ne Mircea de îndrumare. grupurilor mari, mulţi vizi­ Orlea, Crişcior, Ribiţa, ar trebui să determina con­
şi
factorii
siliile
Ghizi competenţi avem la
populare
explicaţii
profesorul
a-
ian Molnar, Constantin Solo- munca atît la fronturile de Valea, directorul Muzeului Castelul Corvineştilor — tatori trebuie să-l aştepte Strei. Majoritatea dintre re­ răspunzători să ia grabni­
construcţii
fiind
cestea
mon, Zaharia Băiăuţă, Con­ acestor rodnice dezbateri am lucru cît şi la căile de acces judeţean Hunedoara-Deva. profesoara Maria Cosma, pe ghidul muzeului pînă ce ligioase vechi (sec. XIII— ce măsuri pentru a asigu­
stantin Ghiţoiu, Ludovic Re- solicitat părerile cîtorva ex­ pentru o mai bună aprovizio­ — Să începem cu muze­ la Muzeul dp la Sarmizege- acesta termină îndrumarea XIV), episcopiile din Arad ra o îndrumare permanen­
paş, Gherasim FlVt6, Dumitru ponenţi ai colectivului despre nare a brigăzilor şi pentru ele. înainte de a fi un in­ tusa — prof. Emil Nemeş, la unul din aceste puncte. sau Cluj au obligaţia sta­ tă şi competentă la monu­
Costinaş, Ştefan Molnar, Va- învăţămintele desprinse şi evacuarea la timp a produc­ strument de cunoaştere şti­ la Muzeul etnografic de la — Dar, în afară de mu­ bilită prin lege de a asi­ mentele ce intră în raza
sile Simion. Ei reprezintă importanţa măsurilor adop­ ţiei. inţifică, muzeul este un' Orăştie — prof. Nicolae zee — unde, fireşte, ghida­ lor de activitate.
doar cîţiva din cei peste 170 tate, pentru activitatea vii­ La rîndul său, minerul Mi- factor eficient de educare, Adam, şi la Muzeul mine­ jul este organizat cu com­ gura persoanele apte de a
evid'enţîaţi în întrecerea so­ toare a minei. clea Ion III a spus: de cultivare a sentimentu- ritului din Petroşani — petenţă şi în condiţii mul- face ghidajul. (Noi Nfacem C. DR02D
cialistă, care şi-au înscris în — Analiza responsabilă şi — Dezbaterile au fost bune,
acest an numele în cartea de competentă 6ub multiple as-r
onoare a- exploatării. pecte a muncii noastre — a planul de măsuri, de aseme­
nea. Rămîne să vedem ce se
Colectivul de muncă şi or­ declarat tovarăşul Andrei va realiza din ceea ce ne-am Pompierii voluntari în concurs Í
ganizaţia de partid de la Le­ Colda, secretarul comitetului propus. Spun acest lucru de­ Viaţa universitară
1
nea au acţionat perseverent de partid al minei — reflectă oarece experienţa de .pînă
pentru aplicarea în viaţă a hotărârea întregului colectiv acum ne-a arătat că nu toa­ Intr-o zi de tulie, la ora 7 di­ avem toată speranţa că vom re­ îmbrăţişează, sărutîndu-se de
măsurilor stabilite pe baza de ‘la Lonea de a ridica la te măsurile bune pe care ni mineaţa, pompierii voluntari din uşi“. bucurie pentru rezultatul obţi­
Deva
Exploatării
indicaţiilor date de tovarăşul un nivel superior întreaga le-am propus au fost puse în cadrul pregătiţi la miniere p.c.i., Din nou emoţii şi speranţe. nut : Au ocupat locul I în cla­ Â treia sesiune de vară
erau
La ora 9, toţi comandanţii for­
remiza
primind
o-
de
Diploma
sament,
Nicolae Ceauşescu cu ocazia activitate. Aşa cum s-a văzut, aplicare. Ca şef al unei for­ pentru a pleca la Termocentrala maţiilor p.c.i. sînt chemaţi la noare. i
vizitei de lucru făcute în Va­ am obţinut rezultate de -an­ maţii de mineri aş vrea să Mintia, unde urma să aibă loc masa juriului, pentru a-şi trage Odată reîntorşi la sediul Ex­
stabilirii
în
or­
vederea
organizat
lea Jiului, urmărind îndea­ samblu bune. Dar mai avem arăt că de multe ori se re­ concursul profesional Ministeru­ bileţele participării la concurs. Co­ ploatării miniere Deva, preşedin­
ale
organele
de
dinii
p.p.i.
în faţă multe probleme im­ lui de Interne. mandantul formaţiei de la Ex­ tele comisiei tehnice p.c.i., to­
proape eşalonarea judicioasă simte în' activitatea noastră La orele 8 se găseau prezenţi ploatarea minieră Deva a tras varăşul ing. şef Enyedi Bela,
îi
a sarcinilor de plan, îmbună­ portante care rămîn deschi­ faptul că nu se manifestă la concurs, disciplinaţi şi mai a- biletul cu nr. 4. Formaţia intră vine în pe mijlocul formaţiei şi ai la Institutul de
felicită
fericiţii
cîştigători
tăţirea metodelor de lucru în se. Nu sîntem pe deplin sa­ destulă receptivitate faţă de les emoţionaţi. DupS ce s-a fă­ în ordine, disciplinată, pe pistă. premiului I : „Băieţi, după mun­
tisfăcuţi de gradul de ritmi­ cut recunoaşterea terenului, un­ Se dă prima probă. Urmează a-
abatajele frontavle, extinderea sugestiile oamenilor din a- de urma să aibă loc desfăşura­ poi proba de îndemînare şi vi­ că şi răsplată !“.
susţinerii metalice la lucră­ citate, de nivelul productivi­ bataje, şi că nu se acţionează rea concursului, pompierii volun­ teză. ştafeta p.c.i. de 3x50 m, Cuvintele sînt pline de' adevăr.
tăţii muncii, de faptul că am cu toată energia din partea tari Aurel Beldianu, Tudor Tu- dispozitivul de luptă la m.p., to~ Pompierii voluntari fac propu­
rile miniere, raţionalizarea şi depăşit preţul de cost planifi­ doran, Ioan Gîţ, Virgil Tîrşa, Pe­ talizînd la toate probele 305 nerea ca Diploma de onoare să subingineri din Hunedoara
mecanizarea operaţiunilor de conducerii pentru rezolvarea tru Fişter şi Ioan Suşa s-au a- puncte. fie afişată la panoul de onoare
cat şi că sîntem deficitari la dunat în jurul comandantului După ce probele s-au terminat al formaţiei, lucru ce s-a şi făcut
transport şi de încărcări- capitolul calitate. Un număr unor probleme care influen­ lor de formaţie, Alexandru Ser- şi odată cu ele şi emoţiile, pom­ imediat, pentru ca toţi salariaţii Primii au fost la sflrşitul pa 522 se înscriu Ioan Dan-
descărcări, rezolvarea unor însemnat de brigăzi nu-şi în­ ţează munca la fronturile de ban, asaltîndu-1 cu întrebările : pierii , voluntari se adună din să ia cunoştinţă de succesul for­ lui mai, cei din anul III, ciu (7, 9, 8), Dumitru Chi-
„Cum va fi ? Vom reuşi oare să
probleme de ordin social pri­ deplinesc planul. Factorii de lucru, pentru aplicarea mă­ luăm locul I la concurs ?“. Co­ nou în jurul comandantului şi se maţiei p.c.i. a exploatării. azi încadraţi deja în pro­ mirel (8, 9, 7), Ioviţă Mun­
vind retribuirea muncii, con­ conducere n-au elucidat mo­ surilor stabilite. Deci, să mandantul le răspundea : „Dacă ducţie. Au urmat apoi anii tean (8, 8, 9) ş.a, iar la
diţiile de cazare, masa la dul concret de a preveni ră- punem umărul cu toţii pen­ s-a făcut totul, dacă nu s-a pier­ I şi II în luna iunie, iar în­ grupa 521 Gheofghe Cătă-
dut nici un minut din timpul a-
antrenamentelor.
în
tot
cantine ş.a. mînerea cronică în urmă a tru a înfăptui măsurile sta­ îdetat anului de pregătire, dacă Tinereţea unei tre 5-31 iulie insitutul hu- nescu (9, 8, 7), Traian Mun­
tean (9,
9, 8), Herman
nedoreari a găzduit a treia
cursul
Numeroşi participanţi la unor formaţii de lucru. Pen­ bilite, care prezintă garanţia am fost sîrguitori în vederea a- sesiune de vară, cea a noii Schmidt (8, 9, 7).
cunoştinţe,
dacă
dezbateri printre care Alic tru organizaţia de partid îmbunătăţirii activităţii. cumulării de indicaţiile din „ma­ secţii serale de subingineri Una dintre grupele pro­
am
respectat
Popovici, şef de echipă elec­ s-au desprins din aceste nualul pompierilor", partea a întreprinderi înfiinţată conform H.C.M. blemă pare a fi grupa 421
5-a, cap. II şl dacă nu ne „pier­ 1320/1972 în luna decem­
tromecanic, Ghiţă Popescu, dezbateri o seamă de conclu- M. CRISTESCU dem“ la desfăşurarea probelor, — secţia tehnologie carbo-
brie. chimică şi procese pirogene.
(Urmare din pag. 1) ce aduc economii între­ Ancorarea directă în Aici, alături de unele eşe­
prinderii de peste 500 000 producţie, cunoaşterea prac­ curi ale primei sesiuni apar
mei de curînd calificate sau lei anual. Una dintre ino­ tică a multor probleme ca­ surprize în dreptul Unor
în curs de calificare. vaţii — cea concepută de re Vin să-şi găsească prin nume distinse prin rezulta­
Dar elfi oameni de aici muncitorul strungar Ştefan cursurile institutului funda­ te bune în sesiunea din iar­
nu şi-au aureolat fruntea Iovan, aprediat ca unul mentarea teoretică, se do­ nă. E vorba de note slabe
cu brăţara de aur a mese­ dintre cei mai buni mese­ vedesc de un real folos stu­ ale studenţilor Tiberiu Ma-
riei ? In 1972 s-au calificai riaşi — a fost propusă pen­ denţilor secţiei serale, faei- riş, Radu Gh. Oprea ş.a.
la locul de muncă peste tru a fi generalizată în litînd însuşirea unor noţi­ Tot la această grupă sînt
600 de salariaţi, iar în acest toate întreprinderile din uni predate la cursuri. Ar­ frecvente cazurile unor stu­
an o vor face încă 500. E ţară. gumentul îl constituie re­ denţi cu rezultate la mini­
drept că necalificaţii nu Deşi au trecut cîţiva ani zultatele bune ale unui nu­ ma rezistenţă sau chiar sub
prea au ce face în între­ buni de cînd s-a înfiinţat măr însemnat dintre stu­ limită In ambele sesiuni :
prindere, unde tehnica mo­ întreprinderea, totul pare denţii încadraţi în pro­ Ioan Dumitrescu, Nicolae
dernă cîşligă teren pe zi nou. Vîrsta medie a salari­ ducţie, în locuri de muncă Ţugui ş.a. Să fi fost mate­
ce trece în toate sectoarele aţilor este acum de 22 de cu specific legat de profi­ riile de examen — mate­
de activitate şi unde azi se ani. Cei peste 500 de co­ lul secţiilor institutului. matică, fizică, termodinami­
realizează cu mijloace me­ munişti ce lucrează aici se Spre exemplu, la secţia că, chimie anorganică şi
canizate peste 1 200 de pro­ construcţii civile şi indus­ chimie fizica, mecanica, a-
duse anual — din metal, preocupă cu grijă de creş­ triale, la examenele din a- plicată — mai dificile de-
lemn, materiale plastice, terea şl formarea tinerelor ceastă sesiune — economie cît la celelalte secţii? Ori­
chiar şi produse alimentare, cadre. Şi îmbucurător este politică, matematică, me­ cum, situaţia este de natu­
toate de calitate superioa­ faptul că tinerii s-au adap­ canica construcţiilor — au ră să dea de gîndlt celor
ră. tat cu uşurinţă ritmului a- fost obţinute rezultate bu­ în cauză pentru a putea
Se observă o dorinţă fier­ lert al muncii. Aiei, de la ne de către studenţii Ma­ recupera, pînă la sesiunea
binte la oamenii întreprin­ primul şi pînă la ultimul ria Costina (9, 7, 8), Corne­ din toamnă, golurile exis­
derii de a descoperi şi apli­ salariat se munceşte cu lia Gros (7, 7, 9), Emil tente.
ca în practică noul. Despre răspundere. O confirmă re­ Marcu (10, 7, 9), reeditând De fapt, procentul redus
inovaţii şi raţionalizări se zultatele meritorii pe care notele din prima sesiune, al studenţilor integralişti de
vorbeşte aproape în fiecare întreprinderea le dobîndeş- Valeria Balaj (8 7, 6) ş.a. la zi a determinat condu­
zi. Directorul, o parte din te în întrecerea pe care o Printre cei ce nu au dez­ cerea institutului să orga­
ingineri, mulţi dintre mun­ desfăşoară pentru a îndepli­ minţit succesele înregistra­ nizeze şi pentru perioada
citori sînt inovatori. Nu­ te în prima lor sesiune la vacanţei, la toate catedrele,
O vedere de ansamblu asupra inicroraionulul nr. din municipiul Hunedoara, unde s-au construit în ultimii ani zeci mai în acest an s-au apli­ ni cincinalul în 3 ani şi 9
de blocuri pentru stderurglştl şi familiile lor. examenele de matematică, consultaţii pentru restan-
Foto: VIRGIL ONOIU cat în producţie 7 inovaţii luni. geometrie descriptivă, topo­ ţieri. Aceleaşi catedre vor
grafie şi trasarea construc­ acorda tot sprijinul şi stu­
ţiilor sînt şi studenţii Ro- denţilor seraIişti cu lacu­
dica Tatiana Ştef (9, 7, 9) ne în pregătire. Rămîne în­
— Pe majoritatea dintre a- au deţinut pondere in planul şi Nicolae Telenbici (10, 8, să ca. urmînd exemplul co­
Ceştia i-am supus analizei Jn de investiţii al judeţului — 7) din grupa 622. legilor cu rezultate bune,
secţia
La
INVESTIŢIILE—de calitate Ireproşabilă, adunările noastre de partid vor contribui din piln la pro­ metalurgică sesiunea de va­ maximum potenţialul tehnic
electromecanică
la
restanţierii
să
valorifice
gresul
economiei
—_ completează ideea şeful de
hunedorene,
echipă Ioan Mahgâ, secreta­ la satisfacerea mai deplină a ră a cuprins examene la al practicii în producţie
rul organizaţiei de partid a cerinţelor tuturor beneficiari­ matematică, fizică şi termo­ pentru fundamentarea no­
dinamică,
lotului. Pe alţii .Ram afişat
şi
re­
mecanică
puse la termen in la gazeta satirică înfiinţată la lor de transport pe calea fe­ zistenţa materialelor. Prin­ ţiunilor cerute în pregătirea
Li-
Electrificarea
rată.
liniei
teoretică.
locul de muncă. Aceste acţi­
tre studenţii buni, la gru­
ei la tronsonul LiveZeni —
uni au avut un efect favora­ vezeni — Mintia, alăturarea ILEANA LASCU
bil, la ora actuală nemaiîn- Tîrgu Jiu (unde acelaşi con­
pentru
bătălia
De asemenea, trebuie pregăti­ raţiile nefiind in totalitate la registrîiidu-se vreun caz de structor dă lucrărilor pînă la
indisciplină. Mai mult, îâ an­
îmbunătăţim substanţial tă judicios producţia anului nivelul cerinţelor. In acest gajamentul nostru cle-ă ter­ 30 septembrie) se înscrie ca
terminarea
domeniu trebuie Să acţionăm
viitor avînd în veddre că sar­
mina lucrarea pînă ia 23 Au­
un succes marcant în realiza­
cinile de plan sporesc OU 22
lâ sută faţă de acest an; De mai perseverent, să înlăturăm gust hU numâi că au subscris rea prevederilor Congresului RECOLTAREA
orice formă de superficialita­
lotului
toţi
dar
muheitorii
al X-lea al partidului — un­
secţiilor,
te şi formalism.
nivelul
la
aceea,
deservirea şantierelor luate măsuri lucru vor fi în prezent sînt o dovadă gră­ s-au şi apucat sclios de mun­ de s-a specificat că pînă în CEREALELOR
de
formaţiilor
obţinute
pînă
Realizările
că fâcînd posibil ca angaja­
1975, tracţiunea Diesel şi e-
tehnico-organi-
zatorice adecvate, menite să itoare a puterii de muncă, a mentul să devină realitate. lectrică Va reprezenta 95 la
Angajat în activitatea de Cantitativ s-au obţinut 700 asigure un ritm susţinut în hărniciei întregului nostru cu Tunelul Bănită — şi odată sută dirt volumul de trafic (Urmare din pag, 1) pune ca organizaţiile de
terminarea
lucrărilor
de
feroviar, ceea ce va determi­
realizare exemplară a sarci­ mo de panouri prefabricate activitatea de producţie, dînd colectiv. Măsurile adoptate aici întreaga linie LiveZeni na faţă de 1970 creşterea cu partid, consiliile populare
nilor de. plan şi a angaja­ peste prevederi şi s-ar fi pu­ produse de Calitate, asigurând la recenta adunare generală — Mintia va intră deci in 30-40 la sută a volumului de O situaţie asemănătoare se comunale şi conducerile uni­
mentelor asumate în între­ tut realiza şi mai mult dacă funcţionarea cît mai bună a a oamenilor muncii ăU fost exploatare, curînd. Lucrările transport de mărfuri şi călă­ întâlneşte şi la C.A.P, Băcia tăţilor agricole să-şi concen­
cere, colectivul de muncitori, în anumite perioade nu am maşinilor şi utilajelor din do­ bine gîndite. Odată Cu tradu­ de inare anvergură “ care tori pe C.F.R. unde, în medie, pe fiecare treze toate eforturile în ve­
cerea lor în practică Vom îm­
ingineri şi tehnicieni al sta­ fi dus lipsă de Zgură. tare. combină revin abia 10 hec­ derea obţinerii unor randa­
ţiei de utilaje şi transporturi, In perioada care s-a scurs Numărul de utilaje care lu­ bunătăţi întreaga activitate tare cu grîu recoltat (?). mente zilnice maxime pe
din cadrul Trustului de con­ din acest an nu au fost valo­ crează pe şantiere a crescut din sectoarele productive, ce­ fiecare utilaj şi formaţie de
strucţii Hunedoara-Deva, a rificate în totalitate capacită­ şi creşte mereu. Va trebui ca ea ce va conduce la îndepli­ Moşi locatori apreciază... Deoarece aceste zile sînt lucru, numai astfel fiind po­
obţinut de la începutul aces­ ţile de producţie, nu am reu­ în continuare să asigurăm şi nirea exemplară a sarcinilor hotărâtoare pentru încheierea sibil ca secerişul să fie fi­
tui an realizări de seamă. şit să utilizăm complet şi in­ forţă de muncă necesară pen­ de plan şi angajamentelor Ca­ Clini apreciaţi calitatea lucrărilor executate de con­ grabnică a acţiunii de înma- nalizat în timpul cel mai
Astfel, planul valoric de pro­ tensiv timpul de lucru în ate­ tru întreţinere şi reparaţii. Cu re le avem pentru acest an şi structor ? Ce părere aveţi despre apartamentul în care lo­ gazinare a recoltei, se im­ scurt posibil.
ducţie a fost depăşit cu peste liere şi secţii. Acestea se da- toate că pînă acum activita­ în continuare. cuiţi ? Răspund muncitorii şantierului II al T.C. Deva pre­
9 milioane de lei, Ia preţul toresc în bună parte lipsei de tea în atelier a fost organi­ tenţiilor dumneavoastră ? — Iată întrebările pe care le-am
de cost înregistrîndu-se eco­ muncitori calificaţi, dar şi ne- zată pe două schimburi nu Ing. NICOLAE MAIORESCU pus noilor locatari din biocul 7 aflat în (tot noul) cartier
nomii în Valoare de 1,8 mi­ respeertării de către unii an­ am reuşit să înlăturăm la directorul Staţiei de utilaje şi de locuinţe al Simeriei. Contabilul şef nu trebuie să ştie ?
lioane lei. Numai pe primele gajaţi a programului de lu­ timp defecţiunile ivite, repa- transporturi Deva losif Ungur — tehnician la I.M.M.R. Simeria : Deţin
6 luni ale anului am realizat cru. Majoritatea absenţelor un apartament cu două camere. Sincer să fiu, sînt mulţu­ In lipsa preşedintelui şi a pentru contabilul şef să şl
58 la sută dih planul anual, nemotivate sîht înregistratele mit de calitatea muncii constructorului depusă în ridica­ inginerului şef de la C.A.P. cu exactitate, în orice m
unde Lucrările de electrificare a săi
fapt ce conferă siguranţa că secţia de prestaţii şi secun­ rea şi darea în foldsihţă a acestui bloc. Lăsînd ia o parte Batiz, a fost greu să ne edi­ ment, stadiul proceselor ec
sarcinile din 1973 vor fi rea­ dar industrială Deva, «faptul că prin strădaniile zidarilor, betoniştilor, ale celor­ ficăm asupra stadiului în ca­ nomiee ce au loc în unitat
lizate şi depăşite. s-au semnalat dese cazuri de lalţi muncitori de lă şantierul nr. 2 al T.C. Deva ne-am re se găseşte secerişul la a- de a cărei activitate răspu
Rezultate bune au obţinut indisciplină, întârzieri şi ple­ ferate Livezeci-iinfia mutat cu două luni mai devreme în noile noastre locuinţe, ceastă unitate. In ziua de 31 de. Lipsa unei evidenţe op
toate secţiile de producţie, cări nejustificate de la lucru. vreau să subliniez în mod deosebit faptul că la recepţie iulie a.c., contabilul şef El- rative şi precise a lucrării
dîndu-se peste prevederi cu Putem arăta că recrutarea n-am putut să obiectez cu nimic. vira Mitulescu nu ne-a putut ce se efectuează în C.A.
25 la sută mai mult nisip, 30 forţei de muncă nu s-a făcut (Urmare din pag. 1) lert, fapt ce a determinat ca Maria Pop — funcţionară. La început instalaţiile sani­ da nici o relaţie, în afară de are implicaţii nefavorabile
la slltă confecţii metalice şi 8 în cele mai bune condiţii, fi­ lotul nostru să fie declarat tare n-au funcţionat tocmai bine. Rămăsese pe conductă o fiţuică de hîrtie — aşa-zisa supra organizării judicioase
la sută prefabricate din be­ ind cazuri cînd noii angâjaţi fruntaş la semestru, munca ceva mortar. Am putut singuri remedia acest mic defect, „operativă" din 25 iulie a.c. muncii şi intervenţiei cu m
ton. La poligonul de panouri au fost primiţi cu rezerva în sei de ciment, fabrica de la putea decurge şi mai bine — fără a apela la constructor. In rest ? Locuinţa corespun­ — din care am notat: recol­ suri energice acolo unde
lnari prefabricate s-a îmbu­ rîndul formaţiilor de lucru. Birseşti neonorîndu-şi obliga­ ne spune şeful de brigadă de pretenţiilor noastre şi deşi are termen de garanţie un tat 31 ha. Cît reprezintă rea­ constată rămîneri în urm
nătăţit considerabil activita­ Creşterea muncitorilor califi­ ţiile cu circa 600 tone de ci­ Vasile Boca. Mă refer la fap­ an, sperăm să nu fie nevoie dc intervenţii din partea con­ lizarea respectivă ? Ce pro­ Iată de ce se impune cu acu
tea, mai ales în ceea ce pri­ caţi se face cu totul întîm- ment. Greutăţi am întîiîipi- tul că riumărul absenţelor şi structorului. ducţie s-a obţinut ? Iată în­ tate ca şi sectorul de conţi
veşte calitatea producţiei. Pî­ plător, fiecare maistru aştep­ nat şi la aprovizionarea cu învoirilor este destul de ma­ Nicolae îotiaş — muncitor la „Marmura". Intrînd în­ trebări rămase fără răspuns. bilitate din C.A.P. să-şi fa:
nă în prezent s-au realizat tând ca aceştia să vină gata agregate balastiere de la sta­ re. Dacă metoda scutului cir­ tr-un astfel de apartament am resimţit din plin ce înseam­ Evident, cunoaşterea exac­ pe deplin datoria, să Urm,
panouri pentru 320 de apar­ pregătiţi din afara unităţii. ţia de sortare din Brètéa cular a asigurat o creştere nă răspunderea cînd construieşti pentru semenii tăi. Nu cu- tă a situaţiei recoltărilor este rească cu maximă răspund
tamente, rămînînd de confec­ Angajamentul unităţii noas­ Stréi. substanţială a productivităţii n6sc nici un nume de constructor care a muncit la acest o problemă care interesează re, nu din birou, ci pe ti
ţionat panouri pentru încă tre este ca sarcinile de plan — La locul' nostru de mun­ muncii, unii din oamenii noş­ bloc. Aş vrea să le prezint cele mai Sincere mulţumiri. pe fiecare cooperator şi me­ ren, modul cum se desfăşo;
120 de apartamente cu ter­ pentru acest an să fie înde­ că, de la tunelul Băniţa, de­ tri n-au muncit cu toată res­ C. I. canizator. Cu atît mai mult ră activitatea în C.A.P. ]
men de predare în rcest an. plinite pînă la 15 decembrie. şi s-a lucrat într-un ritm a- ponsabilitatea. este o îndatorire elementară strîngerea recoltei.