Page 2 - Drumul_socialismului_1976_05

Pag. 2 DRUMUL SOCîALISMULl

Part'dul—conducătsrul încercat al poporului r
, 12,30 Şti
uşoară;
nostru pe calea socialismului şi comunismului I unui tim
’ 1 la 3;
(Urmare din pag. 1) . a vorbit tovarăşul Vichente Bălan, Adunarea festivă de la Deva, \ 16,00 Rar
membru al Biroului Comitetului desfăşurată sub imboldurile gene­ ţăm un <
(Urmare din pag. 1) care asigură partidului marea sa judeţean de partid, prim-vicepre- roase ale acestei primăveri a mun­ I mînlului
autoritate morală în conducerea al poporului român, eminentului şedinte al Comitetului executiv al cii entuziaste, s-a încheiat în at­ I de ştiri;
destinului naţiunii — legătura vie rane; 17,
In conştiinţa partidului şi a po­ cu poporul, principialitatea şi fer­ om politic si de stat, tovarăşul Consiliului popular judeţean. Du­ mosfera caldă a spectacolului „Rîde l lui; 18,00
f
porului nostru, ultimul deceniu va mitatea revoluţionară, gîndirea no­ NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul pă ce a subliniat is oricul zilei de iarăşi primăvara". i calitate,
rămîne, pentru totdeauna, ca peri­ vatoare, spiritul de dreptate, pa­ general al Partidului Comunist Ro­ 1 Mai, atmosfera în care se sărbă­ Entuziaste manifestări de ataşa­ ' pe adresî
oada afirmării plenare a tu­ triotismul înflăcărat şi internaţio­ mân, preşedintele Republicii Socia­ toreşte în acest an, vorbitorul a ment şi dragoste faţă de partid, ; zi într-o
turor virtuţilor Partidului Co­ nalismul consecvent. liste România. stăruit asupra bilanţului fructuos patrie şi popor au prilejuit şi adu­ { nocturnă.
munist Român, a ridicării întregii Adunarea, la care au participat cu care s-au prezentat la 1 Mai nările festive de la Casa munici­
activităţi economice, sociale şi ideo­ Gloriosul jubileu al condu­ membrii birourilor comitetelor ju­ detaşamentele de mineri, siderur- pală de cultură a sindicatelor din \ w
logice pe planuri superioare, a cătorului încercat al poporu­ deţean şi municipal de partid, ai gişti, energeticieni, constructori, fo­ Petroşani, Clubul „Siderurgislul" \ 6,00 Ra
creşterii rolului său conducător de lui nostru pe calea socialis­ comitetelor executive ale consiliilor restieri, toţi oamenii muncii din din Hunedoara, Palatul cultural r 8,00 Sum.
centru vital al naţiunii, în jurul mului şi comunismului este au­ judeţean şi municipal, judeţul din Lupeni, cluburile C.F.R. Sime- \ crofon, î
căruia gravitează — aşa după cum reolat de obiectivele măreţe ale populare Hunedoara, contribuţia pe i Buletin <
numeroşi oameni ai muncii din în­
socialiste
sublinia secretarul general al parti­ noii etape în care am intrat, de care şi-o aduc la înfăptuirea o- ria, „11 Iunie" Călan, casele de ' i 11,05 Mic
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atmosfera de muncă şi răspundere treprinderile şi instituţiile munici­ biectivelor stabilite de Congresul cultură din Orăştie, Haţeg şi Brad,
— întreaga societate şi de la cu care este întîmpinat acest me­ piului, vechi militanţi ai mişcării al Xl-lea al P.C.R., ataşamentul cluburile muncitoreşti din centre­
care radiază energia şi iurnina ce morabil eveniment. Rezultatele de muncitoreşti, a fost deschisă de to­ lor neţărmurit faţă de politica in­ le miniere ale Văii Jiului. Pretu­
pun în mişcare şi asigură funcţio­ prestigiu obţinute de organizaţiile varăşul Âron Colcer, prim-secre- ternă şi externă a partidului şi sta­ tindeni, adunările au fost întregite
narea complexului angrenaj al o- de partid, de oamenii muncii hu- tar al Comitetului municipal Deva tului nostru, faţă de omul aflat în dc spectacole, desfăşurate sub lu­
rînduirii socialiste. Ultimul dece­ nedoreni — îndeplinirea cu 3 zile al P.C.R., primarul municipiului. fruntea ţării, tovarăşul Nicolae minile flamurilor de 1 Mai şi ale \
niu — marcat de congresele al mai devreme de către industria Despre semnificaţia zilei de 1 Mai Ceauşescu. gloriosului jubileu al partidului. jS'XECiil
IX-lea, al X-lea şi al Xl-lea — judeţului a sarcinilor de plan pe 4
constituie perioada cea mai fertilă luni, puternicul avînt pe care l-a \ Buletin
din întreaga dezvoltare a Româ­ cunoscut întrecerea socialistă în zi­ cu mclo<
niei socialiste, din întreaga acti­ lele, săptămînile şi decadele de \ tul pref<
vitate a Partidului Comunist producţie record închinate aniver­ ; rice; 12,
Român, caracterizată prin dina­ sării partidului — constituie un t- c"umilişi
mism şi spirit novator, revoluţio­ fierbinte omagiu adus Partidului roic (III)
nar, în abordarea şi soluţionarea Comunist Român. \ Clubul i
i nai; 16,:
ştiinţifică a problemelor noi ale Astăzi, cînd am început să par­ J 17,00 Bu
dezvoltării economico-socialc a ţă­ curgem ultimul pătrar al mileniu­ 1 apăr şi
rii, prin acţiuni şi iniţiative nenu­ lui nostru, partidul ne înfăţişează 1 Orele sei
mărate, de înalt realism, puse în cu deosebită claritate perspecti­ i nia; 20,4'
slujba soluţionării marilor proble­ vele înălţării peste decenii a ţării, 1 neavoast
me ale lumii contemporane. Consti­ puternic luminate de Programul i 23,35 Est
Metili
tuie, un adevăr care ne umple de făuririi societăţii socialiste multi­ \ nocturnă dc
demnitate inimile şi cugetele fap­ lateral dezvoltate şi înaintării Româ­
tul că în ultimii 10 ani ţara noas­ niei spre comunism, de celelalte do­
tră a ajuns la o asemenea dezvol­ cumente programatice adoptate de
tare, iar politica partidului la o a- Congresul al Xl-lea. Avînd în 6,00 R
semenea apreciere îneît nu există frunte un asemenea partid încer­ 8,00 Sun
evenimente importante în lume la cat, cu atît de bogate tradiţii şir i crofon,
Buletin
care Partidul Comunist Român şi virtuţi, bazîndu-ne pe energia, ta­ II. Mălii
România să nu fie prezente, să lentul şi hărnicia minunatului nos-v log; 10,4
nu-şi aducă contribuţia la tot ce tru popor, scrutăm cu nemărginit 1 Buletin
se înfăptuieşte pe planeta noastră tă încredere viitorii ani ai partit , „U“; 12,
în interesul păcii şi colaborării. dului şi măreţiei patriei. Să ne dă-r întîlnirc
Marile succese obţinute în toate ruim cu toată fiinţa, cu puterea , interpret
la zi;
domeniile în ultimul deceniu, fap­ braţelor şi cutezanţa minţilor îry- , unui tin
tul că astăzi, la a 55-a aniversare deplinirii neabătute a politicii in­ 1 la 3;
a partidului, România prezintă ta­ terne şi externe a Partidului Co­ | Rad io jur
bloul înălţător al unei ţări în munist Român, a tuturor sarcinilor cintec; 1
continuă înflorire, cu un bineme­ pe acest an şi întregul cincinal! | minut c
pe meri
ritat prestigiu pe toate meridia­ Comuniştii, oamenii muncii hu- 1 economii
nele, partidul şi poporul nostru nedoreni, care s-au bucurat şi se sa dunir
le leagă indisolubil de rolul de­ bucură din inimă de înaltele dis­ I tr-o oră
terminant al conducătorului iubit, tincţii primite recent de organiza­ . Buletin
secretarul general al partidului, ţia judeţeană de partid, de colec­ I da nocl
preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae tivele fruntaşe din judeţ, -se simt,
Ceauşescu, în fundamentarea şi a- la această glorioasă aniversare a
plicarea neabătută a liniei gene­ partidului, maxim angajaţi într-o 1 6,00 R
rale a politicii noastre interne şi muncă şi luptă pline de dăruire, j 8,00 Sun
externe. în activitatea prodigioa­ ale căror roade să ridice continuu s.pecfaooS festiv Ruin iarăşi nrtmăi/arA crofon,
să a secretarului general al parti­ prestigiul judeţului şi al oamenilor Moment ilin spectacolul festiv. | Buletin
dului, preşedintelui Republicii So­ săi, să constituie o contribuţie tistului î
cialiste România, eminentă persona­ mereu de primă mărime în opera Foto : VIKGIL ONOIU „Ride iarăşi primăvaraj Peste cat de prospeţime, iar cind tara­ | versare
Muzică
litate politică, gînditor marxist de de făurire a societăţii socialiste cimpuri, peste plai/ Veselia umple ful şi soliştii casei de cultură au J slovacă;
o strălucită profunzime, îşi găsesc multilateral dezvoltate pe pămîntul tara/ C-a sosit intii de Mai“. Me­ adus în scenă doinele şi invirti- 12,45 Con
întruchiparea trăsăturile, virtuţile României ! reu intineritul Cintec de mai, ză­ tele noastre româneşti, cind dan­ \ eroic (V)
mislit cu un veac in urmă sub satorii au încins intr-o neasemui­ . Student-'
arcuşul nemuritorului Ciprian Po- tă suită „Pădureneasca", „Haida- I 16,15 Cir
rumbescu, a entuziasmat, prin me­ iul“, jocul maghiar, „Ţarina“ şi . Buletin •
sajul şi vibrafia patriotică, vitre­ „Haţegana", sala s-a umplut de I trie; 17,.
gul spectacol găzduit de Casa de ritmul aplauzelor care au culmi­ i serii; 20,
' nomică;
cultură din Deva in ziua sărbăto­ nat în acel final măreţ, entuziast, | 21,00 Bul
ririi zilei de 1 Mai. Tinereţea spec­ sincer. 1 că pe ad
tacolului şi a interpreţilor lui, căl­ „Ride iarăşi primăvara" — spec­ | O zi Int
dura şi însufleţirea degajată prin tacol realizat de Pelrişor Ciorobea ' da noct
vers, cint şi joc a înaripat inimi, şi Tilus Burducea, avînd ca in­
(Urmare din pag. 1) producţiei, realizarea prevederilor din economică, iar venitul naţional ar fi simţăminte, ginduri de dragoste terpreţi artişti amatori dc la li­ *
contractele economice a sarcinilor de fost mult mai mic, cel mult ar fi pu­ pentru partid, pentru plaiul ro­
întregn.... nostru popor. In conformi­ livrare la fondul pieţei şi la export. tut ajunge la circa li 000 lei pâ lo­ mânesc şi oamenii săi vrednici in ceele pedagogic, „Decebal", nr. 2, 6,00 II;
tate ca orientările date de partid, In ansamblul factorilor antrenaţi în cuitor". De alei, secretarul general al de mecanică, chimie industrială, 8,00 Sum
cincinu.ul trecut a marcat o perioadă vasta activitate de educare multila­ partidului descifrează o largă gamă fapte. In acest decor, in care re­ construcţii, Şcoala generală nr. 4 partidulu
de măreţe realizări şi profunde trans­ terală a oamenilor muncii un rol im­ de implicaţii economice, sociale şi po­ citatorii aduceau laudă hărniciei, din Deva, taraful, soliştii şi dan­ 10,30 Pa
formări înnoitoare în întreaga viaţă portant le este rezervat sindicatelor, litice, intre care revin pe prim plan mărturisind că „Munca-i strop cu­ satorii casei de cultură, fanfara l t.urii soc
economico-socială a ţării. S-au obţinut care sînt chemate să cultive cu ab­ ideile dc largă perspectivă care vizea­ rat de rouă\ Dătător da viaţă I Buletin
progrese remarcabile în dezvoltarea şi negaţie atitudinea înaintată faţă de ză progresul multilateral al ţării, a- nouă“ — un dans tematic, des­ clubului sindicatelor — a fost un i României
modernizarea forţelor de producţie, în muncă şi societate, principiile eticii şi sigurarea independenţei şi suveranită­ prins din viaţa faptelor, a eroi­ cald, emoţionant şi înălţător mo­ I sonor; lî
creşterea potenţialului economic al ţă­ echităţii socialiste, să combată cu ho- ţii naţiunii române. ment. artistic dedicat partidului, { Program
rii, in sporirea avuţiei naţionale. Pro­ tărire mentalităţile retrograde faţă de In acest context, tovarăşul Nicolae celor fapte cotidiene, a umplut patriei, poporului în cea dinţii zi / uşoară:
movând consecvent politica de indus­ muncă. Ceauşescu a abordat pe larg o boga­ scena cu ritmul şi frumuseţea lui. de mai, la sărbătorirea zilei soli­ \ unui tim
trializare socialistă, de dezvoltare im­ Sub conducerea organelor şt orga­ tă problematică privitoare la evoluţia „Sintem dimineaţa patriei, inima darităţii internaţionale a celor ce / 1 la 3;
petuoasă, proporţională şi echilibrată nizaţiilor de partid, sindicatele au proceselor şi fenomenelor din via­ ei tinără şi cutezătoare spre înalt", muncesc. V ncret; 1
a forţelor de producţie, România a în­ datoria să asigure, în acelaşi timp. ţa internaţională contemporană, sub­ i K-'-rea ir
registrat progrese fără precedent în participarea largă a oamenilor muncii liniind în mod deosebit transformări­ declarau purtătorii cravatelor roşii , /îfcjtre c
lSloria sa. Dezvoltarea industriei in­ din întreprinderi şi instituţii la con­ le profunde ce au loc în lume, rolul cu tricolor intr-un montaj incăr- LUCIA LICIU i Melodii
tr-un ritm de peste 13 la sută anu­ ducerea treburilor economice şi socia­ ţărilor socialiste, al plasei muncitoa­ 1 17,50 A
al a avut drept urmare realizarea, in le, la efectuarea controlului obştesc re, al tinerelor state independente, al t dului; 1
anul 1975, a unei producţii globale de masă asupra diferitelor sectoare tuturor forţelor progresiste care sti­ Serbări c smpeneşti 3 Din slagi
egale cu cea creată în întreg dece­ sociale legate de satisfaperea cerinţe­ mulează pozitiv evoluţia mondială. l tri; 19,00
niul 1951—19C0. Creşterea masivă a pro­ lor oamenilor muncii, de rezolvare a Paralel cu acest curs legic, spre ca­ In aerul împrospătat al primăverii, Dorina Mateş — au adus în scenă \ gostei de
ducţiei industriale a avut şi are im­ propunerilor cetăţenilor privind per­ re acţionează forţele progresiste ale zvonul de frunze, de iarbă şi de perle ale cintecului popular româ­ J Cintec n
plicaţii directe şi ample asupra tutu­ fecţionarea activităţii în aceste impor­ omenirii, in frunte cu clasa muncitoa­ \ 20,30 Azi
ror ramurilor economiei, asupra dez­ tante domenii. re, apar şi se manifestă îngrijorări şi flori ale locurilor ozonale din po­ nesc. Soliştii instrumentişti Nico­ / zică pe
voltării învăţămintului, ştiinţei şl cul­ Unul din marile merite ale partidu­ teamă în tabăra forţelor reacţionare, ienile şi pădurile înveşmîntate in lae Savu, Remus Sugar, Cornel \ 22,00 Rad
turii, a ridicării nivelului de trai al lui nostru în aplicarea adevărurilor dornice să oprească uriaşul proces re­ verde crud a căpătat, în zilele săr­ Stoica şi cei de muzică uşoară — t stop: 24,(
poporului. Pc ansamblul societăţii, ve­ universal valabile ale marxism-leni- voluţionar al lumii contemporane, ata- bătorii de la 1 şi 2 Mai, un colo­ Marcela Rapciuc, Mariana Chifor, ) 6,00 Estr.
niturile reale totale ale populaţiei au nismului, verificat şi confirmat de cînd, in principal, politica de inde­ rit aparte. L-au dat cintecul şi Ema Pinzaru, Lidia Rotaru — au
sporit, faţă de 1970, cu 46 la sută, practica socîal-istorică şi puternic pendenţă şi suveranitate naţională a incintat publicul cu talentul şi cin­ t
respectiv cu 74 miliarde lei. S-a îm­ subliniat în cuvintarea secretarului popoarelor, categoria de naţiune şi jocul artiştilor amatori, care au
bunătăţit considerabil aprovizionarea general al partidului, tovarăşul rolul ei în dezvoltarea naţiunilor, ur­ ţinut să înfrumuseţeze cu lumina tecul lor, înfrumuseţind petrecerea \ 7,00 Ra
oamenilor muncii, volumul desface­ NICOLAE CEAUŞESCU, se referă la mărind dezarmarea popoarelor, per­ veseliei clipele de sărbătoare ale din uriaşa sală de sub cupola ce­ 1 rcvoluţioi
rilor de mărfuri prin comerţul so­ capacitatea sa ştiinţifică de a des­ petuarea politicii de ingerinţă şi ex­ oamenilor muncii hunedoreni. Pă­ rului. ' Vă recoi
cialist fiind în 1975 de 11 ori rr,ai ma­ prinde, din ansamblul factorilor şi ploatare a bogăţiilor naţioijalc ale al­ durea Bejan a găzduit în după-a- De la un capăt la altul al jude­ ( Melodii
re decât in 1950. Faţă de cincinalul an­ pirghiilor de progres, de dinamizare tor state, frînarca dezvoltării şi a- ’ satului; 3
terior, în perioada 1071—1975 popu- a întregii societăţi, acele verigi care firmărji socialismului, precum şi di­ miaza zilei de 1 Mai şi în dimi­ ţului, locurile de agrement au cu­ l Cintcce;
latia a prirţvjc mâl mult cu aproape să atragă după sine transformări cu minuarea rolului tinerelor state inde­ neaţa de 2 Mai mii şi mii de _ ti­ noscut bucuria şi frumuseţea săr­ / pop; 11,0
j; 3 ■Ţliîipăî'iă tone de Carne, cu peste adevărat revoluţionare, profunde şi pendente în viaţa contemporană. Sub­ neri şi virstnici, veniţi cu fami­ bătorii. La Brăiţa — Lupeni, la \ lor; 11,31
milioane hectolitri de lapte, cu ample la scără naţională şi pe un liniind că toate aceste încercări de liile la iarbă verde, la bucuria Brazi — Vulcan, la Peştera Bolii 1 De toate
500 000 tone zahăr, cu circa 140 000 to­ -plan chiar mai vast. Această verigă dezarmare, dezorientare şi intimidare sărbătorii muncii pe care au in- — Petroşani, la stadion — Uricani, \ jurnal;
ne ulei, cu aproape 2,3 milioane tone s-a dovedit a fl preocuparea con­ a popoarelor sint insă sortite eşecu­ timpinat-o cu vrednicia binecunos­ în parcul clubului — Lonea, in Auziţi ci
legume, încălţăminte cu 54 milioane stantă pentru buna repartizare a ve­ lui, tovarăşul nicolae CEAUŞESCU cută a devenilor. Pe scena din de­ Pădurea Chizid — Hunedoara, la \ vertis-cli
perechi,- ţesături cu 520 milioane mp nitului naţional intre fondul naţional a arătat că nu trebuie uitat nici un / Ea horă
etc. S-a dezvoltat, de asemenea, con­ de dezvoltare econOrnieo-socială şi moment că apărarea libertăţii şl in­ corul proaspăt, al primăverii, tara­ Lacul Cinciş — Teliuc, in parcul ] succeselo
strucţia de locuinţe, realizindu-se pe fondul de consuni, pentru realizarea dependenţei este o condiţie esenţială ful Casei municipale de cultură de la Ghelar, la Strei — Simeria, i muzică ]
întregul cincinal, din- fondurile şi cu programului de investiţii, pen­ a înfăptuirii idealurilor socialismului din Deva, condus de Mircea Ol- în parcul din oraşul nou Brad, la ) nai; 20,1
Sprijinul statului, 512 000 apartamente tru industrializarea intensă a ţă­ şi comunismului în lume, că aceasta teanu, a oferit spectatorilor dor­ Călan-Băi, la Haţeg, pretutindeni l 22,00 Ilac
şi circa 240 000 case in regie proprie rii şl realizarea unei agriculturi mo­ constituie adevărata piatră de încer­ nici de frumuseţi artistice o au­ fanfarele 'muncitoreşti, artiştii a-
din fondurile populaţiei. derne, intensive, pentru înflorirea care a adevăratului internaţionalism tentică suită de pe Mureş, piese matori de la casele de cultură,
An avut loc schimbări calitative şi ştiinţei şi culturii, pentru ridicarea proletar revoluţionar.
tn celeialte sfere ale activităţii po­ gradului de civilizaţie al întregii noas­ P.eafirmîndu-şi poziţia faţă de aces­ folclorice din tezaurul ardelenesc, cluburi, căminele culturale, din li­ i 6,00 R.
norului nostru. tre naţiuni. Referindu-se ia aceasta, te probleme cardinale, de excepţio­ iar grupul vocal al casei pionieri­ cee şi şcoli generale au împodo­ * 8,00 Sum
O Importantă parte a cuvintării to­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sub­ nală însemnătate teoretică şi practică bit cu cintecul, cu versul patriotic, 1 crofon,
varăşului NICOLAE CEAUŞESCU es­ linia în cuvintarea la Congresul sindi­ soeial-isto'rică, partidul nostru îşi a- lor din localitate şl soliştii mari cu jocul popular frumuseţea zile­ i Buletin i
te consacrată sarcinilor ce revin cla­ catelor : duce contribuţia creatoare, originală şi mici — Maria Olteanu, Sabin lor care au' încununat' sărbătoarea \ rară rad
sei muncitoare, întregului popor in „Toate realizările de pînă acum, la înţelegerea fenomenelor dominan­ Moise, Malvina Pis, Daniela şi muncii şi a tinereţii. ) 10,30 Di:
cincinalul pe care l-am început, pen­ precum şi prevederile privind dezvol­ te ale lumii contemporane, la apăra­ \ Buletin <
tru a dobîndi creşterea în continuare tarea patriei in noua etapă demon­ rea principiilor marxim-leninismului, tecul pal
în ritm susţinut a producţiei mate­ strează justeţea politicii partidului ia afirmarea puternică în lume a idei­ COMUNEI UNIREA l-AU FOST DECERNATE ORDINUL MUNCII \ 12,00 Bul
riale. a eficienţei activităţii gcoîlOmi- nostru de repartizare a venitului na­ lor de libertate, independenţă, drep­ FRUNTAŞA PE ŢARĂ ; nire cu
ce, perfecţionarea întregii activităţi de ţional pentru jondul de consum şi tate şi echitate. „România, sublinia CLASA A ll-A Şl DIPLOMA DE \ lerprctul
organizare şt conducere a activităţii fondul de dezvoltare. Datorită acestei tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezvoltă în cadrul unei adunări populare Diploma do fruntaşă pentru ocupa­ i istorice ;
economice. Rezultă din cuvintarea se­ politici, alocării unei treimi din ve­ relaţii de prietenie şl colaborare cu care a avut loc în cursul, săptâmînii rea locului I pc judeţ in această \ 15.00 Cil
cretarului general al partidului sar­ nitul naţional pentru dezvoltare, am. toate ţările socialiste — de care este trecute, au fost decernate comunei Întrecere. i Rad lo jur
cini deosebite pentru organele şi or­ putut asigura progresul accelerat al legată prin Interese, aspiraţii şi te­ Unirea Ordinul Muncii clasa a Il-a Adunarea populară, în cadrul că­
ganizaţiile de partid, de sindicat Şl economiei şi, ca urmare, creşterea in luri fundamentale comune —, întă­ — conferit prin Decret Prezidenţia, reia au luat cuvlntul mai mulţi ce­ * diofonică
U.T.C.. pentru comitetele oamenilor ultimii 10 ani de circa 2,5 ori a veni­ reşte continuu solidaritatea cu tine­ — şi Diploma de fruntaşă pe ţară tăţeni, a constituit un nou prilej de \ 17,00 Bul
muncii privind dezvoltarea iniţiativei tului naţional. Pe această bază am rele state independente, cu ţările în în întrecerea patriotică pe 1975 pen­ angajare a tuturor locuitorilor de a / na tiner
şi capacităţii creatoare a angaja­ putut spori venitul naţional pe locui­ curs de dezvoltare, promovează pe munci cu răspundere şi pasiune, dc \ 20,00 Tea
ţilor, întărirea ordinii şi disciplinei în tor de la circa 7 670 lei, cit era in baza principiilor coexistenţei paşnice tru realizarea sarcinilor economice, [ zică pc
social-culturalc,
întrecere
producţie, cultivarea răspunderii pen­ 1965, la peste 17 000 lei in 1975. Dacă raporturi largi de cooperare cu ţările edilitare a şi ocupat locul XI. Totodată a obţine noi şi noi succese în rea­ i 22,00 O 2
în
care
tru creşterea productivităţii muncii, am fi acordat, dc exemplu, numai 25 capitaliste dezvoltate, cu toate statele lizarea sarcinilor economice, edilita­
reducerea costurilor de producţie, ri­ la sută pentru dezvoltare, am fi rea­ lumii, fără deosebire de orinduire i-a fost decernat premiul II pe ţară re şi social-culturalc.
dicarea calităţii şi nivelului tehnic al lizat un ritm mai redus de creştere socială". în valoare de 80 000 lei, precum şi