Page 7 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 7
N
, MAI 1
u; 12,35 Muzică
liniştii, eroi ai *
IX; 13,00 De la
b'ul curioşilor ;
16,15 Să învă-
!5 Memoria pâ- 1
; 17,00 Buletin
cvii contempo-' r
eroii neamu- „Nici jugul străin, nici exploatarea moşierilor ţi capitaliş
rii; 20,30 Ritm, tilor n-au putut opri mersul inainte al poporului român. Focul
20,45 Muzică luptei naţionale şi sociale a ars necontenit, cind cu vilvătăi,
oastră; 22,00 O ■
10—5,00 Estrada care făceau pe asupritori să se cutremure, cind mai potolit,
ca apoi să se înteţească şi mai puternic. Multe pagini glorioase
a inscris poporul român în lupta pentru libertate şi socialism.
5 mai
Craiul nu poate reda măreţia acestor lupte ; ele adeveresc şi
nul dimineţii ; vor adeveri peste veacuri vitalitatea şi înţelepciunea poporului
i; 8,08 La mi-
referată; 9,00 nostru, care, trecînd prin grele încercări, a rămas neclintit şi
0,30 Din ţările a prins de fiecare dată noi puteri, ridfcîndu-se, asemenea ste
letin de ştiri ;
onierilor; 12,00 jarului după furtună, şi mai mîndru spre soare".
NICOLAE CEAUŞESCU
RGGRAMUl
12,05 întîlnire ţ Mărturii străine despre eroismul ostaşilor
t'il şi interpre- f
Mărturii isto- I
uşoară; 12,15 i
urni timp e- I
la L .a 3; 15,00 l
16,00 Railiojur- '
albii române ; l © „Niciodată n-aş fi crezut să © „Trupele româneşti s-au pur
ştiri; 17,20 Tc văd atîta bravură la o trupă care tat cu un curaj lăudabil şi au por
tria mea; 18,00 l pînă atunci n-a cunoscut focul... nit de repetate ori la asalt, deşi
, noi in Romă- Armata română merită a fi pusă respinse de focul zdrobitor al in
e adresa dum- y lingă orice altă armată a Europei fanteriei turceşti... în rezumat,
zi într-o oră;,'
rnă; 24,00 Bu- \ şi oricine poate fi mîndru de sol s-au purtat minunat de bine, mai
D—5,00 Estrada i daţii şi ofiţerii ei, care au dat ales avind în vedere că era prima
probe atit de strălucite ae vitejie". lor încercare şi că era îndreptată
La 9 mai, poporul nostru săr tul mîndriei şi satisfacţiei legiti şi securitate pe continentul eu (Din scrisoarea lui Lachman, co
poziţiilor
<IAI ) bătoreşte două evenimente de me de a fi contribuit plenar la ropean şi în întreaga lume im respondent al ziarelor „Bun“ din in contra apărate de puternic forti
ficate
de
armată
o
şi
profundă semnificaţie în viaţa obţinerea acestei victorii. pune respectarea cu sfinţenie a Berna şi „Gazeta de Chicago“ din
iul dimineţii ; I sa : 99 de ani de la cucerirea in America, trimisă la 29 august 1877 temut". (The Daily Telegraph“
; 8,08 La mi- Sărbătorim ziua de 9 mai în independenţei şi suveranităţii fie din 3 octombrie 1877).
eferată; 9,00 ■■ dependenţei de stat a României condiţiile în care întregul nostru cărui stat. Aşa cum se subliniază ziarului „Românul").
10,10 Medalion şi 31 de ani. de la victoria po în Programul partidului nostru, e „Românii s-au arătat a fi în o „La Plevna românii s-au bă
Idei in dia- poarelor asupra fascismului. De popor înfăptuieşte neabătut Pro luptă bravi. Eu deja am arătat că tut ca leii şi au cîştigat lauri de
Icloric; 11,00. fiecare dată, evocarea acestor gramul partidului de făurire a so problemele independenţei şi ale ei au luptat bine, iar artileria lor glorie. Cu toate grelele sacrificii
.1,35 Discoteca! momente înseamnă un prilej de cietăţii socialiste multilateral dez suveranităţii naţionale se pun atî- s-a arătat a fi magnifică chiar de
de ştiri; 12,051 pe care i le-a pus războiul, Ro
a populară şi 1 reliefare a bogatelor tradiţii re voltate şi înaintare a României ta timp cît vor exista naţiuni şi la începutul operaţiilor lor". (Din mânia a ştiut să-şi îndeplinească
; 12,30 Ştiinţa I voluţionare ale poporului roman, spre comunism. Aşezînd în cen state. „Partidul Comunist Român amintirile de război ale corespon
niştli, eroi ai» a luptei sale necontenite împo porneşte de la faptul că atît în dentului rus V.l. Nemirovici Dan- şi îndatoririle sale internaţionale
); 13,00 De lai trul politicii interne dezvoltarea din toate punctele de vedere".
lic-clul); 16,00' triva exploatării, a dominaţiei în ritm înalt a activităţii eco- perioada construcţiei socialiste, cenco, în „God voini", 1877—1878,
ă învăţăm un l străine, pentru • apărarea fiinţei cît şi în societatea comunistă, voi. I, Petersburg, 1879). („Londoner Journal", martie 1878).
; 16,45 Fotbal,' sale naţionale, neatîrnare, pentru nomico-sociale, partidul şi statul
9,10 Melodii... nostru acordă în acelaşi timp o pentru multă vreme naţiunea şi
,30 Panoramic progres şi civilizaţie. statul naţional au de jucat un
zică pe adre- Cucerirea independenţei de stat atenţie deosebită vieţii interna Aprecieri privind contribuţia României
22,00 O zi în- în anul 1877 — încununare a ţionale, promovînd o politică ex rol de mare însemnătate.
ritm ’76; 21,00 Acum, la sărbătorirea a 99 de ia înfrîngerea Germaniei fasciste
03—5,00 Estra- multe secole de lupte pentru li ternă activă de pace şi colabo
bertate — a fost rezultatul unui rare cu toate ţările lumii. ani de la cucerirea independen
lung proces istoric, a întregii ţei de stat a României şi a Zilei » „Dezastrul german din Româ doilea război mondial. Este ade
MAI România se numără printre ţă nia a pecetluit soarta armatelor vărat că datorită stafiei lui Hi-
dezvoltări a societăţii româneşti. victoriei împotriva fascismului, a- Reich-ului din Balcani. Prin tre
ul dimineţii ; „Idealul independenţei — arăta rile care au militat şi militează firmarea principiilor independen cerea României de partea Aliaţi tler întinsă peste aproape au întreaga
anii
Europă,
1939—1945
fost
: 8,08 La mi- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se activ pentru îmbunătăţirea rela
if erată; 9,00 ţiilor dintre naţiunile şi popoa ţei şi suveranităţii naţionale ca lor, drumul de sud-est, care duce anii unor suferinţe şi dificultăţi
5 Estrada ar- cretarul general al partidului pătă o semnificaţie deosebită. Ţa la Budapesta, Praga şi Viena, es nenumărate pentru multe ţări .şi
l A 55-a ani- nostru, preşedintele României — rele lumii. Politica şi contribuţia te deschis... Este deci legitim ca popoare. Ei bine, cu atît mai maro
».C.R ; 10,45 sa sînt tot mai mult recunoscu ra noastră, aflată în trecut la in poporul român să aibă în momen este meritul României, caro antre
1 R.S. Ceho- a fost realizat în cursul războ tersecţia intereselor marilor im tul de faţă un sentiment de sa nată la început, în 1941, fără să
in de ştiri ; iului din 1877 prin lupta eroică te şi preţuite pe toate continente tisfacţie, căci România are o con i se respecte voinţa, intr-un răz
ai unui timp le. Partidul Comunist Român, perii ale vremii, a cunoscut din
1 la 3; 15,00 dusă de armata noastră, împre plin politica acestora de cotropi tribuţie însemnată la grăbirea boi nebun contra U.R.S.S., a făcut
Radiojurnal ; ună cu ostaşii ruşi şi patrioţii statul nostru socialist, în frunte sfîrşitului. Este o contribuţie de cîţiva ani mai tirziu acea întorsă
Mioriţa; 17,00 bulgar'. Participarea a numeroşi cu secretarul general al partidu re, asuprire şi amestec în trebu care poporul român poate să se tură extraordinară din august 1944,
0 Pentru pa- rile interne. felicite". (Postul de radio New despre care — noi, istoricii străini
18,00 Orele voluntari transilvăneni înrolaţi lui şi preşedintele ţării, tovarăşul York — 18 septembrie 1944). — ne întrebăm şi astăzi cum de
cultura eco- sub drapelul românesc la războ Nicolae Ceauşescu, au adus o con Tocmai de aceea, Partidul Co o „România, care era în trecut a reuşit, ştiute fiind condiţiile de
1 distractivă; tribuţie esenţială la îmbogăţirea munist Român, statul nostru pro o bază de operaţiuni strategice a
; 21,05 Muzi- iul pentru cucerirea independen dominaţie nazistă asupra Româ
voastră; 22,00 ţei a constituit o pagină impre teoriei despre rolul naţiunilor în movează cu atîta fermitate aces Germaniei în Balcani, devine a- niei, inclusiv prezenţa unor im
0—3,00 Estra- te principii, militează pentru a- cum bază de operaţiuni militare portante contingente ale Wehr-
sionantă de solidaritate naţională societatea contemporană în gene a forţelor aliate care urmăresc li
pe
solul
românesc.
în realizarea uneia din cele mai ral, despre rolul naţiunii socia plicarea lor în relaţiile dintre sta chidarea completă a hegemoniei macht-ului România s-a avintat, Du
care
cu
pă
MAI te, ele reflectînd în cel mai înalt hitleriste în Balcani, precum şi
de seamă năzuinţe ale întregului liste în special, la elaborarea preţul unor pierderi de sînge e-
independenţei
restabilirea
1 dimineţii ; nostru popor". principiilor pe care trebuie să se grad interesele vitale ale tuturor ranităţii popoarelor balcanice. şi suve norme, în luptele împotriva na
8,08 De Ziua Afirmindu-se ea cea mai pro întemeieze relaţiile dintre po popoarelor, ale tuturor ţărilor lu ziştilor. Suferinţele şi pierderile
şi versuri ; 1 mii. România luptă acum pentru a româneşti în al doilea război mon
hitectui cui- \ gresistă forţă a societăţii, expo poare şi naţiuni în epoca noas recupera Transilvania care este a dial sînt comparabile cu cele ale
ieşti; 11,00 ! nentul celor mai înalte aspiraţii tră ; principiile independenţei şi Generaţia de azi, participantă ei. Trupele sovietice îi dau şi îi unor mari ţări occidentale. Mă
11,05 Chitare \ naţionale, egalităţii activă la opera de edificare a so vor da ajutorul lor sub acest ra gîndesc că numai după insurecţie,
11,35 Relief , sociale şi naţionale, continuînd • suveranităţii port". (Ziarul sovietic „Izvestia" între august 1944 şi mai 1945, Ro
le ştiri; 12,05 ţ fradiţiile înaintate ale poporului, în drepturi şi neamestecului în cialismului şi comunismului în- din 15 septembrie 1944).
,30 Muzică I treburile interne, avantajului re tr-un stat socialist independent şi © „...Dintre naţiunile care luptă mânia a înregistrat pierderi uma
ştii, eroi ai ţ Partidul Comunist Român s-a ri ne in luptele -eontra Germaniei
13,00 De lai dicat dintru început pentru apă ciproc şi renunţării la forţă în suveran, are nobila datorie de a împotriva Germaniei hitleriste, naziste comparabile cu cele ale
e pentru ti- 1 relaţiile dintre state. milita cu toată priceperea şi e- România se situează azi în al pa întregului corp expediţionar aliat
nai; 16,151 rarea independenţei şi suverani trulea rînd în ceea ce priveşte nu care reunea efectivele americane,
17,00 Or- 1 tăţii ţării, împotriva agresiunii Cetăţenii patriei noastre dau o nergia la îndeplinirea Programu mărul de ostaşi care participă la britanice, franceze, canadiene şi
ară; 17,25 l înaltă apreciere contribuţiei pe lui partidului, care, exprimînd bătălia de distrugere a nazismu
>elor ţării ; ' • fasciste, a organizat lupta mase voinţa şi năzuinţele întregii noas lui". (Postul de radio Londra din din alte ţări ale Commonwelth-u-
re a părţi- l lor pentru răsturnarea regimului care Partidul Comunist Român, 7 ianuarie 1945). lui. Toate acestea mă fac să apre
nai; 18,10 ' România socialistă, tovarăşul tre naţiuni, este programul po ciez admirabila faptă de arme a
torilor noş- k de dictatură militaro-fascistă, ie porului român de ridicare a pa României în războiul antihitlerist".
nită a dra- .' şirea României din războiul anti- Nicolae Ceauşescu au adus-o lâ „ADMIRABILA FAPTĂ (Articol publicat la 23 august 1974
partid; 20,00 y sovietic şi întoarcerea armelor înscrierea acestor principii în Ac triei pe culmile luminoase ale DE ARME A ROMÂNIEI" în cotidianul parizian „Le Figaro“
ile Mioriţei;,' civilizaţiei comuniste. .....Eşti şi mai înspăimîntat cind de profesorul de la Sorbona, Mau-
; 20,40 Mu- y împotriva Germaniei hitleriste. tul final al Conferinţei de la Hel
neavoastră După. victoria insurecţiei naţio sinki pentru securitate şi coope vezi greutăţile în faţa cărora s-a rice Baumont, membru al Institu
Dans non- V rare în Europa, precum şi con C. DROZD aflat România în anii celui-de-al tului Franţei).
ştiri; 0,03— nale armate antifasciste şi anti-
I imperialiste de la 23 august 1944, tribuţiei ce şi-o aduc la, instau
MAI România s-a angajat cu întregul rarea în lume. a unei noi or
său potenţial economic şi militar dini economice şi politice, pen Memorii din războiul antifascist
7,50 Cînlece alături de coaliţia antihitleristă. tru democratizarea vieţii interna
ţoreşli; 8,00 1
•u azi; 8,10 1 Azi, la cea de a 31-a aniversare ţionale, pentru dezarmarea gene
t; 9,00 Ora i a victoriei asupra fascismului, rală şi totală.
lirică; 10,10 1
aţe folk şi l poporul nostru nutreşte sentimen Realizarea unui climat de pace
inul femei- '
ulară; 12.00 l ...Peste cîmpia întinsă ploua mă tarea hitleriştilor şi hortyştilor se Executind ordinul întocmai, gru
13,00 Radio- ' runt şi rece. Era pe la trei dimi împotmolise în porumbişul necu- pa lui Prunea a menţinut poziţia
eselă; 14,30 \ neaţa. Întuneric beznă. Din direc les ; cu nici un chip nu se putea
!; 15,09 Di- 4 sqpi m ţia Cheile Turzii tunurile şi arun avansată pînă în ultima clipă a
16,151
ece; Portativul ■■■Hi trece înainte. Faţă de eşecul su vieţii.^ Toţi au căzut la datorie,,
) / cătoarele fascista trăgeau cu dis ferit, cotropitorii hotărîră in furia tovarăşi ai aceleiaşi cauze, ade
audiţii de y perare. Pe malul de răsărit al râu lor să lichideze grupul românesc văraţi eroi. Peste numai un ceas
) Radiojur- i . lui, unităţile româneşti nu aveau de rezistenţă. Intenţia lor era măr unitatea românească punea stă-
primăverii; ţ un sprijin natural, care să le u- turisită de focurile concentrice tot pînire definitivă pe gară, pe fabri-\
şureze menţinerea poziţiei. Atacul mai apropiate de cantonul trei. cile de sticlărie, de porţelan şi de
inamicului, la început superior Dar puştile mitraliere de sub co ciment. Cei nouă eroi vînători de j
numericeşte, i-a obligat pe osta manda sergentului Prunea funcţio munte rămineau însă departe de i
dimineţii ;i şii noştri să cedeze întinse por nau fără greş. Si totuşi, spaţiul linia frontului, în pămintul pe
,08 La mi- 1 ţiuni de cîmpie, retrăgîndu-se spre dintre ei şi fascişti se micşora cu care l-au iubit şi l-au sfinţit cu
rată; 9,00 l satul Piana. In viitoarea luptei, repeziciune. Ciţiva servanţi mitra- sîngele lor.
levista lite- > nouă ostaşi au rămas încercuiţi în liori au fost răniţi de moarte. Cind
in in de ştiri; l apropierea canionului trei. Toate au început exploziile de grenade, ...L-am cunoscut după război
liste; 11,00.' pe cantonierul Abrudan. Băirînul
liste;
îăsună cin- V încercările de a-i depresura s-au grupa lui Prunea s-a micşorat şi şi familia sa, oameni de omeniei
:oteca „U“; soldat cu grele pierderi. Rămăsese mai mult. Sergentul şi încă trei îngrijeau cu. veneraţie cele nouă
12,05 Intîl- y o singură soluţie, aceea ca grupa soldaţi s-au apărat pînă la ultima morminte. Ceferistul a sădit pe
Iară şi in-1 încercuită să reziste cu orice preţ clipă... acest loc un pom. Pomul a cres
10 Mărturii y pînă la ivirea zorilor. Ordinul La revărsatul zorilor, puşcaşii
a 1 Ia 3; i le-a fost comunicat prin semnale noştri au pornit un atac general. cut, acum înverzeşte şi dă roade
ţilor ; 16,00 y de rachetă. Cind am cucerit cantonul trei, cei în fiecare an. Fructele lui dulci
îdiţie ra- i nouă viteji nu mai erau în viaţă. le culeg copiii din marginea ora
apăra
bine,
Grupa
încercuită
ă uşoară ; 1 fiind adăpostită in se şanţuri indivi Aproape de una din armele auto şului, amintindu-şi cu recunoştin-,
17,20 Ante- l ţă de grupa sergentului Prunea.
(rele serii;,' duale. In dotarea sa erau două mate zăcea în sînge, cald încă,
21,00 Mu- \ arme automate, una îndreptată sergentul. Lingă el, alţi doi ostaşi. AUREL D. CÂMPEANU
eavoastră ; ^ spre Arieş, cealaltă spre Cîmpia Din cauza solicitării pină la in ofiţer în rezervă, fost voluntar
Turzii. Muniţii aveau suficiente candescenţă, se blocase şi ultima
pentru a face faţă citeva ore. lor armă automată, Muniţii ar mai antifascist, luptător în Batalionul 7
Frăţia (le arme româno-sovietică în războiul artihitlerist. In spatele vitezei grupe, înain Ji avut. Dar... vînători de munte Deva — Zalău
