Page 5 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 5
NR. 6113 @ MARŢI, 4 MA! 1976 Pag. 5
RŢI, 4 MA!
LITERATURA ARTA
coală^ 10,00 Colegii Scriitorii himedoreni
eneraţie; 10,25 Film
«are); 12,05 Telex;
oală; 16,30 Curs de
eeză; 17,00 Telex ;
România — Austra- cintă partidul,
tomânia, ţara mea
inteee; 18,10 Lecţii 11 l
lucrătorii din a- 1
lin a-
18.40 Teîeglob: Li-
i Partidul, centrul patria, poporul
.iunii; 19,20 1001 de
Telejurnal; 20,00
TV. Sinteze; 21,10
ontemporane ; 21,35
21.40 Gala Midem;
î ore.
:URI, 5 MAI
Te laud şi te ! Gind de viitor
coală; 10,00 Răs- i
uncitorească ; 10,20 1 Ziua şi noaptea se aude un fluviu curgind prin matca
ă-i ţara mea; 10,35 i
Ape şi stele; 11,40 ) M-a învăţat poporul acesta să te cînt, adincâ a lumii
mori. Cintece; 11,55 1 pe dalele de piatră ale Carpaţilor înalţi
0 Teleşcoalâ; 16,30 1 Şi drumul către soare suind cu-aripi de dor,
îbă rusă; 17,00 Te- l Şi ţara ce se-nalţâ pe-un umăr de pămînt, umblă un popor-partid sprp viitor.
Polo: România — ' M-a învăţat să-ţi cînt un imn nemuritor. Cincizeci şi cinci de anotimpuri rodesc intr-un arbore
10 Ateneu popular i deodată,
Publiciti V»; 18,55 ' M-a învăţat poporul acesta să te cînt
r . Un Congres is- i Şi cintecul meu tinăr să împinzeascâ glia, dezlănţuie materia omenească, ceasul ei mare,
nai 1921; 19,20 1001 / Ca strigătul mulţimii în zbor înalt crescînd : tic-tacul tresare chipurile arzînd în muncă şi sudoare ;
10 T e l n a i ; 20,00 \ în orice uzină, pe fiecare palmă de ogor
nomică’ TV-î 20,30 | „Partidul, Ceauşescu, România !". vine un timp pătruns pînă in adincul lăuntric de soare.
*ă; 20,35 Telecine- I Şi ţara ce se-nalţă pe-un umăr de pămint
numele poporului ţ Crescîndu-şi către stele şi către soare zborul, Frumos vorbeşte poetul, de ziua partidului său,
24 de ore. i de la naştere şi pină la moarte
M-a învăţat de mică puterea să ţi-o cint,
In glas cu tinereţea, în glas cu tot poporul ! riul ce nu se opreşte
6 MAI Numele tău se leagă de miezul alb al piinii, piatra ce nu se fărîmă
De leagănul în care dorm pruncii dragi ai ţării, glia ce-n timpul gigantic ne creşte.
>coală; 16,30 Curs l De grînele bogate, de hărnicia mîinii, Bat vînturi mari înflorite în luna lui mai
îrmană; 17,00 Fot- 1 De sufletele noastre, de buciumul chemării I ploile scot lumea din încheieturi şi-o poartă printre
sitatea Oraiova — l Azi stă la cîrma Ţării prin însăşi vrerea Ţării arbori
Mureş; 18,50 Pen- » în valea albă şi adincâ. a vieţii.
dumneavoastră li- i fiindu-i totodată şi primul slujitor.
omandăm... ; 19,00 { Cuvîntul lui înseamnă şi scut neatîrnârii VALERIU BÂRGĂU
şi soare ce rodeşte în fructul viitor. De-seu de DORINA ITUL
La tîmpla lui argintul începe să sclipească,
dar inima-i pulsează acelaşi foc ne-nfrînt
ce arde ca un astru pe vatra românească,
dînd veşnicie faptei şi faptelor avînt. Simbioză Statornicie
neatenţie! ; 19,20 )
; 19,30 Telejurnal; l El trece printre oameni asemeni tuturora
. vie. Film docu- ) şi strînge bărbăteşte o mină de bărbat.
ic; 20,45 Portati- l A coborît tribuna din turnuri în agora, De cind ne ştim pâmîntul l-am iubit
>r; 21,05 Meridia- 1 Un nume-avem, o ţară şi-un pămînt
ivista literar-ar tis- l acolo unde-n inimi aceleaşi ritmuri bat. Din care ne hrănim întru iubire, Cum numai noi ştim să iubim pâmîntul
tare României so- J Noi spunem CEAUŞESCU şi ne gîndim la Ţară, Aici unde amiezile ne sînt In fruntea mesei — pîinea şi cuţitul -
♦ 24 de ore. ^
noi spunem CEAUŞESCU purtînd Partidu-n gind ; Ferestre-n care ochii să respire. Şi muntele şi casa, dorul şi cuvîntul.
noi spunem CEAUŞESCU şi gîndul nostru zboară Aici au încolţit de-a pururi seminţele
RI, 7 MAI j spre tot ce-n ţara noastră se-nalţă rînd pe rînd. Păduri de grîu ne-ndulcesc ades fierbinţi
Nu cîntec sterp de slavă, nu laudă ce minte — Privirile-nsetate de culoare
coală; 16,30 Emi- 4 el nu are nevoie de astfel de cununi. Şi drumu-acesta ce ni l-am ales Odată cu lumina, cu cintecul, cu hora,
ba germană; 18,25 , Din dragostea de ţară am adunat cuvinte Ne duce-nspre Lumina viitoare. Cer peste cer am ridicat drept vatră
iunii cehoslovace; ţ
seri; 19,3o Tele- i crescute cu lumina, păstrate din străbuni. Pruncilor noştri — urmaşi tuturora,
Flacăra vie; 20,45 ) Eu îmi dezleg din suflet mănunchiul meu de soare Un nume-avem, o vatră şi-un Partid I Cum au făcut prin secoli părinţii din
iunii cehoslovace; i pe-ntîiul fiu al ţării din dragoste să-l cint, Sîntem asemeni crestei carpatine, părinţi.
. Iarna fierbinte; < înveşmintîndu-mi versul în strai de sărbătoare Aici unde fintînile-şi deschid
ore. < \
şi-n vorbele dospite' de-acest străbun pămînt. Eterne ciuturi înspre zări senine. ALINA AG1U
iTĂ, 8 MA! ţ NECULAI CHIRICA IOAN VASIU
li, cronicarul vre- \
patriotice şi rc patriotice şi re- l
10,20 La margine ie T Eroii de veghe
10,40 Natura şi i
i; 11,00 Tu, inima ) Cînd rîurile, toate...
irtid. Poem TV.; ! Oriunde, oricînd, Rotitoarele stele —
noi iu vechea echea I
înnoptează eroii, înflorească sub ele )
10 Pagini de is- l
de creaţie mu- i Mînji alintaţi pasc liniştiţi pe coline, ECATERINA In cîmpiile ploii, Străbunul pămînt ;
Telex; 13,00 Ca- t Pădurea bea izvoare prin rădăcini de soc. SYLVESTER: in piscuri ureînd ; Şi nemuritor
ural-artistic; 13,25 / Şuieră-un lan de coase în luncile blajine Cu-al patriei sin Peste timpuri ridice
/înătoarc; 13,45 \ Cînd finiri scurs din toamne nu mai hrăneşte-alt foc... „Siderurgişti" Veşnicia-i cuprinde ;
are-a ţării mele. / Cunună de spice
Iară românească; ) Fără cort şi merinde Cu numele lor !
Dar simt in trup cum creşte un arbore şi cintă
t sportiv; 15,30 l Şi cum răzbesc din luturi fluiere verzi pe mal — De veghe rămîn ;
co- i
miei. Figura co- (nalte le sînt TRAIAN FILIMON
onstructor al so- i E-atîta cîntec, mamă, în pădurea sfîntă
•6,30 Club T... la ? C-aud cum înnoptează şi turmele-n caval...
laţional al artei ţ
7,25 Partidul s-a i E timpul să mă-ntorc pe-un drum stingher de seară
primăvară!; 17,50 j Cu paşi desculţi prin verdele curind,
la prima ediţie ţ S-aud cum se deşteaptă bunicii ninşi sub ţară
cîntecului mun- i Din iarba necosită pe-un neştiut mormînt.
mluţionar şi pa- )
?lacăra vie; 19,20 l Nu-s vorbele în stare să stîmpere această
19,36-' 7* >jurnal; f Neostoită sete ce se aprinde-n cînt —
eagul partidului, i
Pe buze mi s-aşterne un stol semeţ de imnuri
30 Stejâr — ex- i Şi cîntul meu e-o rază deschisă de cuvînt !...
i. Filmul îşi pla- )
i în vara anului < Căci Patrie, ce-nseamnă ? de nu această sete
de ore. ) Ce urcă-n noi, cum zborul — spre-un curcubeu încins,
\ Cînd rîurile, toate, sînt ochii celor care
ICĂ, 9 MAI \ Nu pot muri vreodată în lutul neînvins !...
\ IOAN EVU
n probabil) ^
Desen de MIRCEA BÎTCA
crea programu- \
t înainte** ; 9,35 ^
pentru, copii
>,00 Viaţa satu-
întura cunoaşte „In viSepturâ“~o revistă jucată dincolo de gratii...
curiile muzicii îl
ă patriei ; 13,00
Album dumini- După închiderea brutală a Din textul revistei reproducem paţi de patroni şi de-oportu-
agazin sportiv ; Congresului de constituire a o parte din scena a IV-a, actul nişti, I Aici, să fiţi singuri, con
vitejilor ; 17,45 Partidului Comunist Român — I, în care portarul, interpretat gresul vi-l las, / Si-aveţi tot
rii ; 18,40. Ciclul prin intervenţia jandarmilor şi de autorul revistei, prezenta „ho dreptul să staţi la taifas. /
independenţei ; poliţiştilor — (12 mai 1921) un telul" şi „clienţii“ săi : Congresiştii : Aşa ? Ne garan
iran pentru cei mare număr de delegaţi comu Portarul : (Intră) „Uf ! Termi tezi liniştea ? Numai să te ţii de
'ejurnal. Comen- nişti au fost arestafi şi transpor nai şi cu ăsta. Ce afurisită căldu vorbă, că noi sîntem clienţi buni.
tii ; 20,00 9 Mai, taţi la închisoarea Văcăreşti.
idenţei — Ziua ră, dom’le !... E o fierbere genera Plătim bine şi nu rămînem ni
î Film artistic : In luna iulie, aici, pe o scenă lă. Ia să vezi pe căldurile astea ciodată datori. Cine sinteţi voi ?
Portarul :
e ale oraşului ; improvizată, cei arestafi au mon cum dau năvală vizitatorii mei. Cum de aţi intrat aici ?
} ; 22,30 închide- tat o revistă intitulată „In vile Ehei, hotelul meu e vestit !...
giatură", scrisă şi regizată de (Cintă) : Eu am un hotel foarte Congresiştii : Cum nu ştii ni
poetul Mihail Cruceanu. Din dis- mare, / In care toţi cei găzdu mic ? Doctorul Tupeu (Constan
tribuţie au făcut parte Eugen Io- iţi, / Au gardă, au porţi şi fe tin Argetoianu) ne-a recomandat
10 MAI j nescu, Glieorghe Niculescu-Mizil, restre cu fiare, I De orice pri-, să facem „vilegiatură" aici...". ?
Mihail Cruceanu, Evanghelie mejdii păziţi. / Vino, ah vino şi Finalul revistei este optimist. La
Stanef, Mihail Macavei, I. Sain- nu mai sta. / In siguranţă te vei terminarea „sezonului", „clienţii“
i probabil) ^ părăsesc „hotelul". Toţi cei din
lacobescu, Constantin Grofu, Pe afla. / Scapi de poliţie, scapi de scenă scandează : „Poporn-aş-
tre Ulici. Aceştia au interpretat parchet, / Si dai de viaţă, de be
llâ ; 1G,30 Emi- \ teaptă. Hai şi-om merge / Ca să
iba maghiară ; l de fapt mai multe roluri. rechet. / Eu am instalaţii fru scăpăm de cei mişei !“.
le scriitor. Ora- » Din amintirile lui Mihail Cm- moase, I Veselă de străchini de
19,20 1001 de \ ceanu reiese că revista s-a jucat preţ, / Decoruri din turme de Formă de luptă împotriva pri
'ele jurnal ; 20,00 / în aşa-zisa „curte a femeilor“ ; ploşniţe grase, / Ge urcă-n con goanei dezlănţuite de regimul
aporane 20,30 ^ burghezo-moşieresc, adevărată de
scena reprezenta poarta închiso voi pe pereţi. / Eu am minăstiri
cintece ; 20,55 ( monstraţie a curajului comuniş
Sodia gemenii ; 5 rii ; în dreapta, intrarea cu că şi cupole, I Şi-n jurul lor viaţa-i tilor, revista „In vilegiatură" ră-
leton ; „Forsyte l suţa portarului, în stingă o altă idilă. / Am lacuri da ciorbă de mîne peste timp un document de
1 20 — Iubire 1 intrare mare, deasupra căreia cartofi şi fasole, I Şi am şobolani artă angajată, cinstind teatrul ro
4 de oro ; 22,30 ‘
era scris „Hotelul Văcăreşti" şi cit Vintilă. / (Ministrul liberal mânesc de revistă.
siunii. lingă care se afla o masă, un de finanţe, Vintilă Brătianu). Ve
scaun şi o condică. niţi aicea, voi comunişti / Scă C. DROZD
