Page 1 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 1
Proîefarl din foafe fărlle, unlfi-vă I
ANUL XXX
NR. f, 343
SIMBĂTA,
1 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR Primiri la tovarăşul NICOLAE CEADSESGU
* î
CONFERINŢEI PE TARĂ Congresmanul american Charles A. Vanik
1 cialiste România, tovarăşul ccst context, interesul cu ca preşedintele Jimmy Carter,
Oaspetele a subliniat, în a-
Preşedintele Republicii So
A Nieolae' Ceauşescu, a primit, re cercurile politico, econo subliniind că noua sa vizită
in Statele Unite va impulsio
vineri la amiază, pe con
na raporturile de colaborare
mice şi opinia publică ame
gresmanul
american Charles
în
vizita
A. Vanik, membru al Came ricană aşteaptă preşedintelui româno-americane, alît pe
conlucrării
bilaterale,
a
S.U.A.
planul
rei Reprezentanţilor a S.U.A. Nieolae Ceauşescu şi a tova cit şi în domeniul vieţii in
Desfăşurate în prezenţa to tarea calităţii vieţii, a gradu siliului popular municipal Hu din partea statului Ohio. răşei Elena Ceauşescu, sub ternaţionale, în folosul păcii
varăşului Nieolae Ceauşescu, lui de civilizaţie al celor ce nedoara, Elisabeta Leonte, în cursul întrevederii s-a liniind că această vizită va şi progresului în lume.
secretar general al Partidului muncesc. preşedintele Consiliului popu relevat cu satisfacţie faptul contribui la dezvoltarea şi a- Au fost abordate, totodată,
că relaţiile- dintre România
Comunist Român, preşedintele Participanţii la forumul pre lar comunal Gura Teghii, şi S.U.A. cunosc o evoluţie- profundarea legăturilor de unele ' probleme ale actuali
tăţii
internaţionale,
sublini-
Republicii Socialiste România, şedinţilor consiliilor populare, judeţul Buzău, Petre Dobres- pozitivă, evidenţiindu-se, tot prietenie dintre cele două indu-se necesitatea consoli
lucrările Conferinţei pe ţară a care reprezintă, în fapt, pe cu, preşedintele Consiliului odată, existenţa unor largi ţări şi popoare, la mai bu dării păcii şi colaborării în
na cunoaştere reciprocă.
preşedinţilor consiliilor popu toţi locuitorii patriei, au în- popular orăşenesc Slobozia, posibilităţi de a extindere şi La rîndul său, tovarăşul întreaga lume, reglementării
diversificare
schimburilor
lare s-au încheiat, la 31 mar tîmpinat, în această diminea judeţul Ialomiţa, llie Matei, comerciale, a cooperării şi Nieolae Ceauşescu a subli pe cale politică a diferende
lor dintre state şi înlăturării
tie, în Capitală, marele fo ţă — ca şi in zilele prece adjunct al şefului secţiei de colaborării economice, teh- niat importanţa pe cave
rum adoptînd, după largi ş] dente aTe Conferinţei —, pe propagandă a C.C. al P.C.R., nioo-ştiinţifice şi culturale România o acordă relaţiilor focarelor de tensiune, in
staurării unor relaţii noi, e-
rodnice dezbateri, hotărîri de tovarăşul Nieolae Ceauşescu, Dan Triţoiu, preşedintele româno-americane, necesita sale cu S.U.A. şi a relevat, chitabile între state, în con
tea fructificării lor în folosul
o primă importanţă pentru pe ceilalţi tovarăşi din con Consiliului popular comunal ambelor ţări şi popoare, al in acest cadru, că aşteaptă cordanţă cu aspiraţiile şi in
activitatea organelor locale ducerea partidului şi statului, Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, cauzei păcii şi Înţelegerii in cu deosebit interes convorbi teresele fundamentale ale tu
ale puterii şi administraţiei la sosirea în sală, cu multă preşedintele Consiliului popu ternaţionale. rile pe care le va avea cu turor popoarelor.
de stat, pentru progresul e- căldură şi însufleţire, Minute lar municipal Roman, Con
conomic al patriei, pentru în şîr au răsunat ovaţii pu stantin Pană, preşedintele Ambasadorul S. U. A.
ternice, urale neîntrerupte, a-
prosperitatea tuturor judeţe Consiliului popular comunal
lor, oraşelor şi comunelor, sîstenţa acîamînd îndelung Pecica, judeţul Arad, Suzana in ziua de 31 martie a.c., pe Cu acest prilej, a avut loc
pentru înflorirea vieţii noas. „Ceauşescu-P.C.R. !". Gâdea, ministrul educaţiei şi Preşedintele Republicii So Rudolph Aggrey, ambasado o convorbire care s-a desfă
tre sociale şi spirituale, pen Tn sală se aflau, ca invi invăţămîntului, Andrei Fodor, cialiste România, tovarăşul rul S.U.A. la Bucureşti, la şurat intr-o atmosferă- cor
tru grandioasa operă ce o taţi, membri ai C.C. al P.C.R., Nieolae Ceauşescu, a primit, cererea acestuia. dială.
ai Consiliului de Stat şi ai preşedintele Consiliului popu
ctitorim — societatea socia guvernului, conducători ai in lar comunal Moldoveneşti, ju
listă multilateral dezvoltată.
stituţiilor centrale, organiza deţul Cluj, Vasile Petrache,
Vineri, în ultima zi a con ţiilor de masă şi obşteşti, ac preşedintele Consiliului popu I N V E S T I Ţ I I L B
ferinţei, lucrările au fost re tivişti de partid şi de stat,
luate în plen, în aceeaşi at personalităţi ale vieţii ştiin lar comunai Sa scut, judeţul în term&D, economice» de calitate
Bacău.
mosferă intensă de lucru, de ţifice şi culturale.
continuare,
In
lucrările
analiză cuprinzătoare şi exi Prima şedinţă de diminea conferinţei au fost conduse
gentă a problemelor multiple ţă a fost condusă de tovară Pe şantierele obiectivelor sociale din Orăştie:
pe care le ridică buna con şul Dumitru Sandu, preşedin de tovarăşul Constantin Dăs-
călescu, membru al Comite
ducere şi gospodărire a loca tele Consiliului popular oră
lităţilor, dezvoltarea accelera, şenesc Zimnicea, judeţul Te tului Politic Executiv, secretar
tă a fiecărei aşezări, urbane leorman. La dezbateri au lu al C.C. al P.C.R. Ritmai lucrului ar putea li mai intens,
şi rurale, pe plan economic, at cuvîntul tovarăşii Pogea
social-culţural şi edilitar, creş- Brîncoveanu, preşedintele Con- (Continuare în pag. a 4-a)
cu i bună organizare, fără justificări!
2 050 de ani de la crearea
primului stat dac centrali plan, o sală de gimnas răspundă de obiective, să
zat şi independent, zilele ÎN ZIARUL Şantierul nr. 5 Orăştie
trecute a avut loc la Orăş- al T.C. Deva încheie bine tică. sprijine şi să asigure buna
tie o interesantă expunere- primul trimestru de mun — Preocuparea noastră finalizare a acestora. Cu
dezbatere pe tema formării DE AZI: esenţială este -îndeplinirea
limbii şi a poporului ro că din acest an, fiind prin regularitate, fiecăruia îi
mân. La această acţiune, ® Ne aflăm în plin se tre puţinele subunităţi din ritmică, constantă a sarci vine rîndul să informeze
VERNISAJ deosebit de reuşită, a ca nilor din graficele de exe concret şi în amănunţime
sei de cultură şi comite mănat la sfecla de za T.C.H. care-şi realizează cuţie — sublinia tovarăşul
Joi a avut Ioc, la Petro tului orăşenesc al femeilor, hăr • Majorarea retribu sarcinile de plan. Con_ Aurel Dănescu, secretarul asupra modului cum îşi în
şani, vernisajul expoziţiei au participat peste 100 de ţiei pentru lucrătorii din structorii de aici s-au an deplineşte aceste sarcini de
personale de artă plastică a lucrători din comerţ. organizaţiei de partid din mare răspundere. în tri
cunoscutului sculptor local industria lemnului • Opi gajat să predea în avans şantier. Pentru aceasta am
Ladislau Schmidt. Deschisă EXCURSIE... APICOLĂ nia publică in acţiune • magazinul întreprinderii mestrul I am realizat 23 la
Ia Muzeul mineritului din Cercul apicol din Deva luat măsura ca membrii sută din sarcina planului
Petroşani, în prezenţa unui organizează în zilele de 2 Sport o Prognoza vremii „Vidra", cantina-restaurant biroului organizaţiei noas
numeros public iubitor do şi 3 aprilie o instructivă pe luna aprilie. a oraşului, blocurile de lo tre de bază şi cadrele din GH. I. NEGREA
frumos, expoziţia oferă vi excursie cu caracter apicol cuinţe pe care le au în conducerea şantierului să
zitatorilor citcva din cele pe traseul Deva — Braşov
mai reprezentative lucrări — Bucureşti. Amatorii vor (Continuare in pag. a 2-a)
ale artistului plastic — lă vizita combinatul apicol, In
cătuş subteran la I.M. Pe- stitutul de tehnologie api
trila : sculpturi în piatră, colă şi apiterapie din ca
lemn, marmură, picturi in drul Âplmondiei, precum şi Ziua bună pentru însămînţări
ulei, lucrări in tehnica me- stupini-pavilionare din ju APELUL
taloplastiei şi pirogravurii. deţul Braşov.
CĂLĂTORIE PE... MASĂ ROTUNDĂ PE se cunoaşte de dimineaţă
HARTĂ TEME ALE MINERITULUI * * Locatarii din blocul E 3,
în cadrul celei de a Il-a situat in Aleea Patriei, din
„Să cunoaştem măreţul ediţii a Festivalului naţio • Se pot scula şl bucătăresele ceva mai devreme ! parte dintre mecanizatorii Deva, nu mai au nevoie, de
program de dezvoltare a nal „Cîntarea României", • Acum, chiar şi o jumătate, de oră cîntăreşte greu de la secţia de mecanizare
patriei noastre şi frumuse comisia inginerilor şi teh în balanţa recoltei e In bătălia pentru producţii de la G.A.P. Sîntandrei sa o bună bucată de vreme,
ţile salc“ a fost tema unei nicienilor şi biroul tehnic de ceasornicul de diminea
apreciate călătorii imagina de Ia I.M. Hunedoara au or sporite nu trebuie subestimată nici o rezervă de învîrteau în căutarea... tim
re pe hartă, organizată la ganizat o masă rotundă, cu scurtare a perioadei de semănat ! pului pierdut, făcîndu-şi ţă. La ora 6,45 începe a-
căminul cultural din Baru. tema : „Preocupări şi rea de lucru care la alimen pelul de dimineaţă al con
Susţinută de filmele docu lizări în ţara noastră pri Ziua bună se cunoaşte canizatorilor. O nouă con structorilor noilor blocuri de
mentare „Dunărea — o le vind eficienţa şi securitatea tat, care la întreţinerea
gendă cu formă de fluviu 11 , lucrărilor de împuşcare in de dimineaţă. Această zi firmare în acest sens (dacă tractoarelor şi maşinilor a-
„Retezat — întîiul parc na minerit". Au participat, spe cală şi-a dovedit valabili mai era nevoie — n.n.) gricole. Unii ar fi plecat
ţional" şi „Apusenii", ma cialişti de Ia C.C.S.M. Pe tatea chiar dacă este vorba ni s-a oferit şi cu prilejul a eo elite
nifestarea — organizată de troşani. Dezbaterile şi con- mai devreme în cîmp şi
întreprinderea cinematogra cluziile s-au încheiat cu despre însămînţările de raidului matinal efectuat ziua de muncă le-ar fi fost
fică judeţeană, la a cărei primăvară — lucrare de ieri în trei cooperative a- mai rodnică dar...
reuşită au colaborat Zam măsuri practice pentru ac acută actualitate, aflată în gricole. Iată, pe scurt, as locuinţe de lingă casa de
fira Kosery, prof. Tranda tivitatea de producţie. (loan — Aşteptăm să vină ci
fir Rahotă şi prof. Nicolao Gabor, ziarist-eolaborator). centrul preocupărilor ţăra pectele întîlnite. neva la bucătărie să mîn- cultură. In ordine alfabeti
Putnaru — s-a bucurai de nilor cooperatori şi a me- înainte de ora 6,30 o căm. De regulă, cam după că, fiecare din constructo
un binemeritat succes. ora 7 putem pleca în cîmp rii de la acest punct de lu
EXPUNERE — (mecanizatorul Ion Defta). cru răspunde „prezent". Se
DEZBATERE — Eu unde sîrit planifi prezintă apoi instrucţiunile
cat să lucrez azi ? (meca
în cadrul amplei acţiuni nizatorul Gheorghe Călea- zilei şi munca începe cu
patriotice dc sărbătorire a regularitate de ceasornic.
iă).
Dacă trebuia să se res Departe să iie deranjaţi
pecte planificarea făcută de apelul de dimineaţă, lo
ŢĂRANI COOPERATORI ! LOCUITORI AI de seara (si aşa era nor catarii privesc cu multă
SATELOR IIUNEDORENE ! mal — n.n.), trebuia să simpatie harnicul colectiv
meargă la erbicidat, dar
Mîine, duminică, participaţi cu toţii la efectuarea lu şeful secţiei, Nieolae Zgîr- de aici, pe conducătorul a-
crărilor de îmbunătăţiri funciare, la curăţatul pajiştilor dea, l-a „deturnat" la a- cestui punct de lucru, om
naturale şi la acţiunile care se organizează în fiecare lo rături. exigent şi inimos.
calitate pentru ridicarea potenţialului productiv al livezilor ! Sosit la faţa locului, pre ...Pentru că munca ade
MECANIZATORI ! şedintele C.A.P., Aronim vărată, făcută cu pasiune şi
Ccoş, a decis : „Vom scu în mod ordonat, se bucură
Folosiţi din plin fiecare oră bună de lucru în cîmp
pentru a încheia grabnic însămînţarea culturilor din pri la şi bucătăresele mai de- de cdl mai înalt respect.
ma epocă şi a asigura obţinerea unor recolte sporite la Mecanizatorul Radu Tăbîrcic acordă o deosebită atenţie N. TÎRCOB
hectar ! calităţii lucrării de plantare a cartofitor pe ogoarele C.A.P. T. ISTRATE
Sintămăria-Orlea. (Continuare in pag. a 2-a)
