Page 7 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 7
Prolefari din foafe fărlle, unfii-vă !
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU In interiorul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a participat, ieri dimineaţă, la deschiderea ZIARULUI a primit pe ministrul afacerilor
© Principalele e- externe al statului Israel
oficială a expoziţiei naţionale venimente ale lunii Preşedintele Republicii partea primului ministru
martie (cronică jude
ţeană) Socialiste România, tovară a al Israelului, Monahero
Ceauşescu,
Nicolae
şul
Begin.
a creaţiei ştiinţifice si tehnice © Săptămîna şti primit, luni dimineaţa, pe fost efectuat un schimb de
în
a
convorbirii
cadrul
Moshe Dayan, ministrul a-
3 ş 9 9 inţei şi tehnicii ro facerilor externe al statu păreri în probleme actua
mâneşti lui Israel. le ale vieţii internaţiona
T o v'a.r ă ş u I Nicolae Vcrdeţ, Ştefan Voitec, Ion tea de creaţie tehnico-ştiin- Ministrul isnaelian a în- le, îndeosebi referitoare la
Ceauşesc», secretar general Coman, Teodor Coman, ţifică. ® Sport mînat preşedintelui Nicolae situaţia din Orientul Mij
al Partidului Comunist Mihai Dalea, Miu Dobres- T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu un mesaj din lociu.
Român, preşedintele Re cu, Mihai. Gere, Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena
publicii Socialiste Româ Giosan, Vasile Patilineţ, Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi
nia, a participat, luni di Ion Ursu, Richard Winter, din conducerea partidului
mineaţa, la deschiderea o- Vasile Marin, Vasile Mu- şi statului sînt invitaţi să
fieială a Expoziţiei naţio şat: membri ai C.C. al viziteze expoziţia, care, o- mBmmsmm
nale a creaţiei ştiinţifice şi P.C.R., ai guvernului, con cupînd cele trei niveluri
tehnice, eveniment de pro ducători de instituţii cen ale pavilionului central,
fundă semnificaţie în viaţa trale, organizaţii de masă precum şi spaţii neacope MILIARDE
econom ico-socială a ţării, şi obşteşti. rite, reuneşte peste 9 000
care, înscriindu-se în ca Sosirea t o v a r ă ş u l u i de produse şi tehnolo
:
drul Festivalului naţional Nicolae Ceauşescu, a tova gii noi. In acest cadru, * CE AŢI; ÎNTREPRINS CUM ON ATI #1 CARE;- SiNt ■ REZULTATELE •
„Cîntarea României", des răşei Elena Ceauşescu la secretarul general al parti
chide şirul acţiunilor pri complexul expoziţional din dului s-a întîlnit cu un ma
lejuite de „Săptămîna şti Piaţa Scînteii a fost în- re număr de cercetători, JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE
inţei şi tehnicii româ tîmpinată cu deosebită căl proiectanţi, cadre didacti
neşti", organizată şi reali dură şi însufleţire de un ce, specialişti, muncitori,
zată sub înaltul patronaj mare număr de bucureş- conducători de ministere,
al secretarului general al teni — muncitori, cercetă centrale şi întreprinderi, m Trimestrul I 1978
partidului. tori, proiectanţi, alţi spe purtînd un viu şi fructuos
La festivitate au luat cialişti, studenţi şi elevi. dialog de lucru în proble s i
parte tovarăşul Manea Mă- Preşedintele Consiliului me deosebit de importante \ Realizarea produefiei fizice la principa'ele sortimente
-nescu, tovarăşa Elena Naţional pentru Ştiinţă şi privind măsurile ce tre
Ceauşescu, tovarăşii Iosif Tehnologie, Ion Ursu, a a- buie luate în vederea UN1TĂTI CU REZULTATE BUNE TN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
Banc, Emil Bobu, Cornel dresat tovarăşului Nicolae participării mai hotărî te şi I
Burtică. Virgil Cazacu, Ceauşescu, tovarăşei Elena eficiente a mpijt r de oa C. S. HUNEDOARA I.M.C. DEVA
Gheorghe Cioară, Lina Ceauşescu cele mai vii meni ai muncii la activi — cocs — 101,8 •% — prefabricate din beton
Ciobanu, Constantin Dăs- mulţumiri pentru onoarea tăţi de creaţie ştiinţifico şi — fontă — 103,4 % armat — 100,1 % i
călescu, Ion Dincă. Emil deosebită pe care o fac vi- tehnologice. — oţe! — 101,7 % — panouri mari -113,5 %
Drăgănescu, Janos Fazelţas, zitînd expoziţia, expresie Vizita începe cu sectorul — laminate — 101,5 % — tuburi Premo — 103,3 %
“ion Toniţă, Petre Lupu, concludentă a amplei par rezervat industriei con — maşini şi utilaje pentru — produse din vată mine j
Paul Niouleseu, Gheorghe ticipări a maselor largi de industria metalurgică — 105,5 % rală - 100,4 %
Oprea, Gheorghe Pană, Ion oameni ai muncii — tineri strucţiilor de maşini — ra I. V. CĂLAN — materiale de construcţii
Păţan, Gheorghe Rădu'es- şi vîrstnici, români, ma mură chemată să asigure — fontă — 102 % din mase plastice — 102,8 % \
cu, Leonte Răutu, Virgil ghiari, germani şi de alte — utilaje de turnare pen — produse din B.C.A. — 94,1 %
Trofin, Iosif Uglar, Ilie naţionalităţi, — la activita (Continuare în pag. a 4-a) tru oţelării — 105,8 % I.F.E.T. DEVA
— maşini şi utilaje pen — cherestea — 100,7 %
tru industria metalurgică 105,9 — buşteni — 102,4 %
Localităţile noastre - şantiere ale primăverii, — semicocs 106,4 — lemn de mină — 109,5 %
96,6
— lemn pentru celuloză
— 30,8 %
I. M. URICANI — cărbune
ale gospodăririi şi înfrumuseţării I. M. PAROŞENI cărbune — 101,7 ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE
A LEMNULUI DEVA
1. M. ORĂŞTIE
— mobilă
- 114,1 %
— strunguri — 106,4 % — uşi-ferestre — 100,2 %
La Hunedoara, minică e deosebit de bogat podarii săi. Transportul la ŢE5ĂTORIA DE MĂTASE
şi divers. întreţinerea destinaţie a corpurilor I. E. DEVA
peste 15 000 de oameni zonelor verzi pe circa 40 străine colectate de pe zo — energie electrică — 103,7 % DEVA - 100,9 %
în acţiune de hectare şi refacerea al nele verzi şi spaţiile libe „MARMURA" SIMERIA INDUSTRIA CĂRNII
tora pe o ăhtindere de 15 re, transportul pietrei şi al — placaj marmură — 115,8 , — carne total - 107,4 %
hectare ; plantarea a 2 500 prafului de piatră pentru 0 — conserve de corne - 103,7 °/o
D u m i n i că, mu n i cip i ui de arbori ornaimehtali şi amenajarea platformelor — dale mozaicate — 116,6 ! o — preparate din carne - 86,9 %
Hunedoara, cunoscut şi re pomi fructiferi, a 2,2 km gospodăreşti, curăţarea a
cunoscut pentru hărnicia de gard viu, eu scoaterea j>este 10 km de şanţuri şi PE LINIA DE PLUTIRE
cetăţenilor săi, era un vast lui din pădure şi aducerea rigole de.scurgere, amena I. M. HUNEDOARA — zinc în concentrate — 105,6 %
şantier de gospodărire şi la locul de plantat, ca şi jarea a 1 000 mp de tro — minereu de fier — 100 % — cupru in concentrate — 100 %
înfrumuseţare. La chema a 2 500 de trandafiri. Hu tuar din piatră şi dale în — maşini şi utilaje miniere - 103,4 %
rea consiliului popular, a nedoara este astăzi oraşul microraioanele 1, 6 şi 3, a- !. M, BARZA I.M.M.R. SIMERIA
deputaţilor săi, peste 15 000 - cu cea mai bogată zestre menajarea şi repararea a- — plumb în concentrate — 100 — osii montate 100 %
de cetăţeni au ieşit să dea de trandafiri şi verdeaţă paraturii la 24 de locuri — zinc în concentrate — 100
din judeţ şi nu datorită de joacă pentru copii în — cupru in concentrate — 106,4 INDUSTRIA LAPTELUI SIMERIA
viaţă acţiunii judeţene vreunui privilegiu din a- — produse lactate proaspete - 100 %
„Luna gospodăririi şi în fară, ci datorită exclusiv toate cartierele noi ale ora ALTE UNITĂŢI ALE C.M. DEVA
şului, la toate grădiniţele
frumuseţării localităţilor". hărniciei cetăţenilor săi, — plumb în concentrate — 100
Bilanţul muncii lor de du interesului dovedit de gos (Continuare In pag. a 2-a) U.
Duminică-zi de muncă rodnică pe ogoare
Bilanţul activităţii desfăşurate duminică pe ogoarele
judeţului nostru s-a concretizat în C.A.P. şi I.A.S. în efec
tuarea arăturilor pentru însămînţărlle de primăvară, pe a-
proape 400 ha, întreţinerea ogoarelor pe 500 ha, pregă
tirea a peste 300 ha în vederea însăminţărilor, însămînţa-
rea şi plantarea cu culturi din prima epocă a 300 ho, cu
răţarea a peste 1 000 ha pajişti naturale, lată cîteva as
pecte semnificative întilnite în unele unităţi agricole.
'Inţelegînd să răspundă la plantatul cartofilor. Me_
prin fapte de muncă în canizatorii Moise Bojin, Ion
demnurilor adresate de se Iosivoni şi Ion Brăilă au
cretarul general al parti amplificat realizările uni
dului, tovarăşul Nicolae tăţii la aproape 60 de ha.
Ceauşescu, de la tribuna Tot la această cooperativă
Conferinţei pe ţară a pre ş-a făcut erbicidatul cerea
şedinţilor consiliilor popu
lelor păioase de toamnă.
lare, pentru ţăranii coope
ratori şi mecanizatorii din Merită evidenţiat şi succe
Consiliul intercooperatist sul înregistrat la C.A.P.
Toteşti, duminică, 2 aprilie Peşteana, unitate unde car
a.c., a fost o zi obişnuită tofii âu fost plantaţi pe 27 Duminică, mecanizatorul Ion Hădăream a lucrai cu spor. Plantatul cartofilor — lucrare de acută actualitate. Du
de lucru La C.A.P. Ostrov la semănatul sfeclei furajere pe terenul fermei de stat din minică, la C.A.P. Batir., această lucrare s-a efectuat eu răs
pundere, In condiţii de calitate.
s-a lucrat cu trei maşini (Continuare in pag. a 2-a) Călan a I.A.S. Haţeg. Foto : VIRGIL ONOIU
