Page 6 - Drumul_socialismului_1978_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 249 ® DUMINICA, 2 APRILIE 1978

Tfryg I t l l

Tovarăşul Dumitru Fopescu Orientul Mijlociu CAMPIONATELE REPUBLICANE DE NATATiE
s-a întîloit cu secretarul general Acţiuni politice menite să favorizeze
menţinerea calmului în sudul Libanului Asaltul renortlurîbr continuă
al P. L, Bettino Craxi BEIRUT 1 (Agerpres). — Forţelor arabe de descuraja­
După cum relevă agenţia re (FAD) la această operaţi­ In cea de-a doua zi a În­ oare la 100 ni delfin, lupta sa
TORINO 1 (Agerpres). — nirii a fost exprimată dorin­ France Presse, guvernul liba­ une. trecerilor republicane de înot, cu Anca Miclăuş,— nou record
Tovarăşul Dumitru Popescu, ţa ambelor părţi de extindere nez a iniţiat vineri o serie La rîndul său, primul mi­ desfăşurate la bazinul acoperit de senioare — fiind deosebit
membru al Comitetului Poli­ în continuare a acestor legă­ de acţiuni politice destinate nistru Selim Al-Hoss a exa­ din Hunedoara, s-au înregistrat de disputată şi frumoasă. A
tic Executiv, secretar al C.C. turi, în folosul celor do­ să favorizeze menţinerea cal­ minat împreună cu Yasser noi rezultate de valoare, asal­ câştigat titlul, insă, Anca Mi­
o| P.C.R., care reprezintă uă popoare, al colaborării mului în sudul Libanului, să Arafat, preşedintele Comite­ tul recordurilor fiind , practic clăuş. în cadrul unei festivi­
Partidul Comunist Român la prieteneşti dintre România şi restabilească autoritatea gu­ tului Executiv al Organizaţiei dezlănţuit. Cel puţin în reuni­ tăţi de premiere, înotătoarei Iri­
conferit
ce! de-al 41-lea Congres al Italia, al cauzei progresului vernului de la Beirut în zona pentru Eliberarea Palestinei unea de după-amiază — fina­ nel Pănulescu i s-au Maestru
titlului
însemnele
de
.Partidului Socialist Italian, s-a social, păcii şi înţelegerii în de la frontiera de sud şi să (OEP), „calea cea mal bună le — s-a mers proba şi re­ al sportului.
ce­
fîntîlnit cu secretarul general Europa şi în lume. grăbească retragerea forţelor şi mai rapidă de asigurare a cordul. Intre performanţele numără Carmen Bunaciu a stabilit
mai
valoroase
se
le
al P.S.I., Bettino Craxi. S-a efectuat, de asemenea, israeliene din teritoriul ocu­ retragerii . trupelor israeliene noul record al tinerei speran­ un nou record la 200 m liber
Au fost evocate vizita făcu- un schimb de informaţii cu pat. şi restabilirii suveranităţii Li­ ţe, Irinel Pănulescu (Petrolul (2.1.10), iar Camelia Hoţescu —
jtă de secretarul general al privire la activitatea, preocu­ Preşedintele Libanului, E- banului în această zonă". Ploieşti, antrenor prof. Mihai la 100 m bras (1.14.72). în în­
jP.S.I. in anul 1976 în Româ- pările şi obiectivele funda, lias Sarkis, a examinat, în Totodată, ministrul libanez Mitrofan), Ia 400 m mixt : trecerile băieţilor s-au detaşat
l nia şi întîlnirea cu tovarăşul mentale ale celor două parti­ acest sens, cu oficialităţile al afacerilor interne a adre­ 4.54.07, rezultat ce reprezintă a Szabo Alexandru (C.S.M. Cluj)
— campion şi nou record (I.G.G7)
j Nicolae Ceauşescu, care au de, precum şi în legătură cu civile şi militare, modalităţile sat instrucţiuni autorităţilor fi-a performanţă mondială a la 100 m bras, Octavian Kcslcr
constituit un moment de deo­ unele probleme ale vieţii in­ de amplasare a forţelor ar­ legale din sudul Libanului vi- sezonului la această probă. Ite- (Steaua) — locul 2, Mihai Mao-
sebită importanţă în dezvol- ternaţionale actuale, ale miş­ mate libaneze in sudul ţării zînd reluarea serviciilor pu­ zultatul sportivei Irinel Păriu- dache (Petrolul) — campion şi
, tarea relaţiilor dintre cele cării muncitoreşti, ale luptei şi contribuţia eventuală a blice. lescu, practicantă a înotului de record personal la 400 m mixt
idouă partide, in cadrul întîl- forţelor înaintate. 8 ani, constituie şt cel mai Va­ (4.41.47).
loros timp i înregistrat de o
întrecerile continuă azi — de
sportivă română la 400 m mixt; la orele 10 — serii ; de la ore­
0 declaraţie a preşedintelui loi amănunte privind cazul Horn Irinel fiind prima care a co- le 17 — finale.
borit sub 5 minute. De aseme­
nea, Irinel Pănulescu a mai
mentar care s-aii făcut vi­
ROMA 1 (Agerpres). —
Ânwar El Sadat O a doua scrisoare în ma­ novate de acte de violenţă înregistrat un record de juni­ NICOLAE STANCIU
nuscris a lui Aldo Moro, în anii 1975 şi 1976. Se pre­
CAIRO 1 (Agerpres). — care doreşte în acelaşi timp adresată familiei sale, în­ supune că cei arestaţi în­ clienţilor, cocul aranjat
îîn cadrul unei întrevederi pacea, teritoriile ocupate şi soţea scrisoarea liderului treţineau legături cu orga­ cu dichis. Consumă spray,
■ CU un grup de oameni de suveranitatea, într-un cu- democrat-creşlin trimisă în nizaţia teroristă „Brigăzile nu glumă (să fină coafu­
.afaceri americani aflaţi în vînt — totul". cursul acestei săptămîni Roşii", autoarea răpirii lui ra I), aşează „obiectul"
vizită la Cairo, preşedinte­ După ce a reafirmat că ministrului de interne, Aldo Moro.
le Egiptului, Anwar El Sa­ Egiptul urmăreşte realiza-) Francesco Cossiga — rele­ ☆ CÎND VINE ANUL 1978 înapoi pe raft şi-'i spune
dat, a declarat că „primul rea unei păci cuprinzătoa­ vă presa italiană de sîmbă- Surse guvernamentale colegei : „Iţi iau, dragă,
,,-ministru israelian, Mena- re, şi nu reglementări bila­ italiene au dezminţit sîm- Şl LA BÂCIA? şi un bigudiu, să-mi prind
ihem Begin, trebuie să a- terale, preşedintele Sadat a tă. In scrisoarea către fa­ bătă o serie de rela­ Toate calendarele ara­ perciunii, că, uite, cum
milie, al cărei conţinut nu
bandoneze politica rigidă arătat că „este gata să sem­ a fost dat publicităţii, Aldo tări ale presei italie­ tă că sintem in 1978, an s-au lăsat dimineaţă cind
pe care a adoptat-o şi pe ne, potrivit cărora ar m-am spălat pe ochi".
care nimeni nu o aprobă". neze un acord de pace cu Moro dă asigurări cu pri­ fi fost amorsate negocieri din care a trecut primul Şi-a răsucit perciunii pe
Şeful statului egiptean a Israelul, după ce va fi so­ vire la starea sănătăţii sale. cu răpitorii lui Aldo Mo­ trimestru. Numai panoul bigudiu şi, gata, aranja­
precizat că „nici un arab luţionată problema palesti­ La Milano au fost ares­ ro, preşedintele Consiliului din faţa Căminului cultu­ tă, şi-a reluat locul la ra­
ral Băcia arată că in a-
inu poate accepta politica niană şi cea a securităţii tate şapte persoane aparţi- Naţional al Partidului De-
-intransingentă a lui Begin, Israelului". nînd unui grup extraparla­ mocrat-Creştin. ceastă comună anul 1978 ionul ei. N-am cumpărat
n-a sosit încă. Altfel nu spray-ul cu pricina. Poate
se explică de ce şi acum găseşte alt client! (L. Lara)
pe acest panou se află
9 La Pekin s-au încheiat continentul african şi altor înscrise angajamentele co­
lucrările Conferinţei naţio­ probleme internaţionale. munei pe anul 1977. A DAR ÎMPREJUR ?
nale in problemele ştiinţei, sosit primăvara tovarăşi Magazinul sătesc din
convocată de C.C. al P.C. B în cursul unei şedinţe de la Băcia, sintem in satul Bărăşti (gestionar
Chinez. preliminare, Curtea Supre­ anul 1978, la dumnea­ Martin Sora) este bine
Conferinţa a adoptat un congresului care analizea­ două avioane militare etio­ mă a Pakistanului a hotâ- voastră nu se simte, nu
plan de dezvoltare ştiinţifi­ ză sarcinile partidului piene au atacat, la 31 mar­ rît ca deliberările pe mar­ se ştie... ? (N. Căpitanu). aprovizionat — zic oa­
că şi tehnică ce urmează în perioada următoare, tie, satul Kalabayd — din ginea recursului fostului menii din localitate. Rău
să fie pus în aplicare în participă peste 1 700 de­ nordul Somaliei. premier Zulfikar Aii Bhutto, este insă că aici lasă o
perioada 1978—1985. legaţi, precum şi re­ condamnat la moarte, la „EVA-SPRAY" Şl impresie nu tocmai plă­
18 martie, de juriul înaltei
Q La Berlin a fost dat prezentanţi ai unor parti­ H Preşedintele S.U.A., Curţi din Lahore, să încea­ DICHISUL DE DIMINEAŢĂ cută împrejurimile maga­
publicităţii comunicatul co- de comuniste şi muncito­ Jimmy Carter, şi-a început pă la 6 mai, anunţă agen­ Magazinul O.C.L. pro­ zinului. Un depozit de gu­
| muri cu privire la vizita ofi- reşti din alte ţări. simbâtâ . vizita oficială în ţia France Presse. duse industriale nr. 34. noaie ca in spatele clădi­
» cialâ în R.D. Germană a Din partea Partidului Co­ Nigeria. în aceeaşi zi au cartier Viscoza-Lupeni. Joi, rii cu greu poate fi găsit
I cancelarului federal al Aus­ munist Român participă to. început convorbirile dintre E9 La frontiera boliviano- orele 8,05. Vinzătoarea altundeva. Fiindu-i zilnic
triei, Bruno Kreisky, trans­ varăşul Ştefan Voicu, mem­ şeful executivului american chiliană au avut loc, vineri, Paraschiva... (numai pre­ în ochi, poate că gestio­
mişcări de trupe ale celor
mite agenţia ADN. bru al C.C. al P.C.R. şi Olusegun Obasanjo, pre­ două ţări — a declarat, la numele l-am distins de pe narul s-a obişnuit cu gu­
B Cel de-al Xl-Iea Con­ Î0 Postul de radio Moga- şedintele Nigeriei. Discuţiile La Paz, generalul Victor ecuson) trece la raionul noiul ca făcind parte din
gres al Partidului Comunist discio, citat de agenţiile UPI dintre cei doi preşedinţi sînt Gonzalez, şeful Statului ma­ de vizavi, profilat pe pro­ „ambianţa" magazinului.
din India s-a deschis în o- şi AP a difuzat un comunicat consacrate evoluţiei relaţii­ jor al forţelor armate boli­ duse cosmetice, la de pe Ce-ar ii dacă şi-ar forma
raşul Bhatinda. La lucrările oficial în care se afirmă că lor bilaterale, situaţiei pe vieni. raft un fixativ „Eva-spray" o convingere mai... gospo­
şi-şi fixează, în văzul dărească ? (N. Tîrcob).
din resursele silvice ale ţă­
rii In Africa de nord exis­ ale âumîwâm,l m momi.© ănmîMmX iii
tau, in 1830, aproximativ
milioane ha păduri, iar în mica l
1953 mai rămăseseră doar autorul lucrării „1907, din pri­
2,5 milioane ; jumătate din „IARĂŞI măvară pină în toamnă". 10. măvara" — A început gătitul I publicitate
pădurile Africii ecuatoriale PRIMĂVARĂ !“ Se reînnoieşte primăvara (pl.) 9. Primăvara ies din birlog —
Cui mare. 10. Vorba gîştei —
fuseseră distruse în 100 de — Un alt poet, autorul poe­ Lanţ de munţi în Canada —
ziei „Primăvara".
11. Două su­
ani. 1 ORIZONTAL: l. Poet român, Asia ! 11. Soi de griu — A VÎNZĂRI
autorul poeziei „Cintec de te ! — Scriitor maghiar, auto­
DE CE GREŞEA AUTOMOBIL, MOTORETĂ, primăvară 1 * — Compozitor ro­ rul poeziei „Primăvară munci­ compus melodia „Primăvara
12.
(fig.).
toare"
Primăveri
CALCULATORUL... , BICICLETĂ mân, autorul melodiei „Ca o Scriitor — român, autorul nuve­ nouă". 12. înmuguresc primă­ • Vind parchet stejar,
Z Funcţionarii unei repre- Firma pariziană de 'moto­ primăvară ai venit". 2. Uneori lei „Execuţia din primăvară" vara — Pana cronicarului nou, uscat 67 mp. Deva,
(inv.).
apare şi primăvara — Poet ro­
m zentanţe a Casei de Eco- ciclete ,,Lambertta-Vaillant" mân, autorul poeziei „Emoţie — „In primăvara vieţii" (tem.). PETRU PARDĂU strada Spitalului *15.
S nomii din oraşul britanic a produs, recent, un vehicui de primăvară" — In slirşit, VERTICAL : l. A scris vo­ Hunedoara
5 Swindon nu reuşeau să pe trei roţi, denumit „Ciclo- primăvara ! 3. Producător de lumul „Primăvara rustică" — « Vînd 2 boxe difuzoa­
m afle de ce calculatorul in- 49", care s-ar putea numi ceai — Plata folosirii unui Cunoscută poetă, a scris „Poe­ MAT IN DOUĂ re noi, marca Sensit 25
mul
femeii
primăva­
iubea
ce
“ siituţiei oferea rezultate şi automobil, şi motoretă, şi vas (inv.) — 3—4 primăveri ! ra". 2. Scriitoare sovietică, a
4.
Dinsul — De fel — Com­
“ greşite fără a prezenta bicicletă I pozitor român, autorul melo­ scris romanul „Patru primă­ MUTĂRI W/buc. şi acordeon Welt-
•> vreo defecţiune. Pină la De la automobil are car­ diei „Primăvară, primăvară". veri". 3. Colecţie de fluiere — meister 32 başi. Orâştie,
Z urmă, cauza a fost depis- casa uşoară din plastic ar­ 5. A scris poezia „Primăva­ Onest pină la capăt ! — Trust Controlul poziţiei. telefon 41659.
“ tată : halatele din nailon mat cu fibre de sticlă şi o ra" — Condiment, fi. Se-ncăl- local do construcţii (abr.). 4. Alb : Rc3, Da8, Ne4.
zeşte primăvara — Autorul nu­
Subit I — Ouă de peşte — Pă­
Negru : Ral, Na2.
2 ale operatoarelor. Fibra sin- cutie automată cu două vi­ velei „Primăvara lui Crişan". sări. 5. Ei, bine ! (Trans.) — PIERDERI
“ fetică acumulează energie teze. De la motoretă are 7. Amurg — început de adie­ Cuprins de eroare •! 6. Parte Rezolvarea problemei din
- statică, care împiedică ac- un motor cu un cilindru (ca­ re ! 8. Pereche — Tocit la a pantalonului — Plantă acri- numărul G337 :
«• tivitatea normală a, calcu- pacitatea v9 cmc şi o pu­ margine — Pe de-andoaselea 1 şoară. 7. Avocat — Nume fe­ 1. Ne4 — bl Ral : bl. 0 Pierdut legitimaţie de
9. La începuturile aviaţiei ! .—...
minin — La mijlocul rutei !
<• taiorului. tere de tracţiune de 3 CP). Clasic al literaturii române, 8. Poet, autorul poeziei „Pri­ 2. Da8 — hl + mat. serviciu nr. 3452, elibera­
CUM AU DISPĂRUT In slirşit, de la bicicletă, are tă de Exploatarea minie­
PĂDURILE AFRICII o pedală. „Cido-49" poate ră Deva, pe numele Va­
ti folosit în plimbările cita­ 3 it 5 6 7 6 9 4o M fZ y//. V77Z
In antichitate, litoralul me­ §n lea Gheorghe. O declar
diteranean al Africii era a- dine, viteza lui ajungind la MMf nulă.
coperit cu păduri. In peri­ 45 km pe oră. Greutatea : y////
150 kg.
oada antică şi medievală,
oamenii au distrus pădurile. STADION SUB CUPOLĂ n 1
Unul dintre ultimele exem­ In oraşul american Fiag- v//y '///A ANUNŢ DE FAMILIE
ple de distrugere a pădu­ staff (statul Arizona) se con­ 1 m. MM/. m o Familia Hazulea
rilor este dispariţia cedri­ struieşte cel mai mare sta­ r ////Â Gheorghe, Dorin şi Do­
lor libanezi. In epoca colo­ dion din ţară. Acoperit cu rina, cu adîncă durere
nială, procesul distrugerii o cupolă din plăci din m, m syj'T/
pădurilor in Africa a luat lemn Încleiate, el va avea anunţă încetarea din
proporţii alarmante. Astfel, un diametru al cupolei de viaţă a scumpei lor so­
in 1895 pădurile ocupau un 150 m, iar înălţimea de 38 1 m L m ţie şi mamă
MM,
sfert din teritoriul Insulei m. Blocurile mari din lemn HAZULEA MINERVA
Madagascar, adică 20-60 sint Încleiate şi asamblate Ws ym înhumarea va avea loc
milioane ha. In 1971, in in uzină ; pe stadion ele MM V/yA duminică, 2 aprilie 1978,
insulă mai existau doar 1,4 vor fi doar unite cu bolţuri il MM/, m orele 14 Ia cimitirul or­
milioane ha de păduri. In şi scoabe. La construcţie se todox din Teliuc.
numai trei sferturi de secol vor Iqlosi şi elemente din m n
au fost distruse 93 la sută beton şi oţel. w
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA : Dr Pnfrii ftrrt»n r\ t T nlrtfnnno 1107K MCOR 1UAO TIDADI II ---1: - Ol A ••«■•ir»