Page 5 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 5
Î49 • DUMINICA, 2 APRILIE 1978 Pag. 3
]-----------
’IZIUNE 66
99 Vers pe plaiuri milenare
.IE
intra toţi;
i t;
xlel ;
L pentru ro
ii oara din
episodul 6 ;
minul dum-
;« Intîlniri cu iubitorii liricii Să vedem cum e viata De dragoste
uit;
auzlcil ; *
patriei.;
,S i ‘. ' Eu sînt partea Senzorialului demn, şi-n cu- Nu cumva îmbătrînim
minimi tn Viaţa culturală hunedo- prinderile miniere Dilja şi Noştinţă de sine, acţionînd. Et e
uia la ora reană cunoaşte in aceste LiveSzeni, iar astăzi se va Tinăr, are buzele groase şi nările largi, întru pergamente-ntre cuvinte ?
in sportiv ;
îi*. î iile un eveniment literar desfăşura o amplă şeză Liberă afirmare a puterii senzaţiei. Ochii nu cumva sub cerul viu
n grădină, deosebit; începînd de toare in cadrul Cenaclu Caută siguri de reuşita privirii interioare —
oncurs pen- vineri, şase poeţi din Ca lui scriitorilor „Flacăra“ Intrucît ceea ce nu se află în toposul e tăcerea mai cuminte ?
Interprcţi de
pularâ ; pitală sînt oaspeţii jude din Hunedoara. contem
..: Linia ma ţului nostru, participind Consemnăm şi faptul plat, vine pe lume odată cu El, după cum îl nici o şoaptă, nici un semn
ci in. Episo- zilnic la interesante şi e- că scriitorii bucureşteni Concepe, Senzorialul bine-ncamat ca reuşită a de răspuns către auz
i pentru cei levate întilniri cu iubito au onorat cu prezenţa lor Spiţei, e tinăr, numai vederi şi auzuri,
rii liricii din cenacluri, lansarea volumului de Fruntea sa are boltă ; părul e scurt, în vigoare, şi sub cerul demn rămin
şcoli sau întreprinderi. poezie „Floarea soarelui", lac adine, visînd confuz
orie : Dof- De obîrşia latinilor plebeieni, generali tineri,
altă şcoală Din grupul scriitorilor al poetului hunedorean Mari strategi. Senzorialul ca ins şi numire şi
•Documcn- bucureşteni lac parte Ni- Valeriu Bârgău, volum stare ptnâ-n ceasul cind stejarii
colae Dragoş, redactorul premiat în cadrul con
apartlnc. Politică este Constructorul, în Ţara lui Cronos. bat cu frunze greie-n soare
irezentat de şef al revistei „Luceafă cursului de poezie al edi Fiu al acestuia în perioadele şi duratele
;> rul", Ion Gheorghe, Mir- turii Cartea Românească, urci, prin ochi, poteci neduse
Ic : „Amcn- cea Dinescu, Ştefan Din- cu care prilej, atît in ca Marei
lcgeu slgu- că, Alta Victoria Dobre drul şezătorilor amintite, Mame, Revoluţia Mai Departe. spre vechi semne de-rrtrebare.
Uui. Premi- Eu sînt de partea Senzorialului, cum îşi înalţă
producţie a şi Denisa Comănescu. De cit şi la librăriile „Mihai
Hui "are ; asemenea, In cadrul con Eminescu" din Deva şi E| spiritul de Constructor, singur punindu-şi pe Nicolae DRAGOŞ
aport. tactelor cu publicul au „Ion Creangă“ din Petro frunte
PRILIE mai participat şi scriitorii şani, talentatul poet a o- Cununa de lauri ai meritului cel istoric.
hunedoreni Neculai Chiri- lerit autografe. Senzorialul
ca, Radu Ciobanu, Dan Manifestarea, organiza Vine din marile temperamente pe care mizează
l limba nu-
Constantinescu, Dumitru tă de către Comitetul ju Revoluţia mai departe. Eu sînt de partea
omânici ; Dem. ionaşcu, Valeriu deţean pentru cultură şi Senzorialu-
Bârgău, Dumitru Velea, educaţie socialistă, se în Lui, care bate stînca pe greabănul tare,
Eugen Evu, Traian Fiii- scrie ca una din cele mai De cal iute strigînd drept concluzie S p i r a l ă
eton : „Fa- mon, loan Evu, Valeria interesante şi reuşite ac Tactică şi strategică : Pe cai, să vedem viaţa !
icr“. Episo- Zamfir, Mircea Bujorescu, ţiuni de acest gen desfă Şi-i Năvălesc în mine zorii
o tntreba- Mariana Păndaru, Con şurate în ultima vreme in Dă una prieteneşte cu pumnul stejarului de
stantin Gheorghe Naidin, judeţul nostru. sub care-a Trec de linia mişcării
trecut. Miron Ţic ş.a.
tă Tudor Publicăm în această pa Plecat, cunoscîndu-l eu senzorii crezului său Mâ-nşurubă în spirală,
Sub inspiratul generic gină citeva din creaţiile
indial ; „Vers pe plaiuri milena poeţilor bucureşteni şi hu neîntinat. Taina grea universală,
re", au fost organizate şe nedoreni, prezentate cu Pe cai, în palpabil, să vedem ce e viaţa drept Care cumpăneşte-n mine.
zători literare la liceul de prilejul şezătorilor literare. Revoluţia Mai Departe.
chimie şi Jesătoria de mă Noi mişcări, stări ancestrale
tase din Deva, la între C. DROZD Ion GHEORGHE Fugărite ploi s-ascund
Intr-un greu sistem, profund,
: 7,00 Ra-
0 Avanprc- Foc şi creier şi pâmînt.
. ; 7,45 Vă
întru azi ; Printre manifestă Năvălesc în mine zorii,
izicalc ; 8,30 rile literare organi
satelor ; zate la Deva cu pri In desenul lor cocorii
lirică"; 10,10 lejul vizitei grupului
-int patria M-au înscris şi-ncep să zbor,
bucureş
iomagazlnul de scriitori numărat şi
s-a
teni,
De toate festivitatea lansării Spre tărîmul viitor.
3,00 Radio- volumului de poezii
îda veselă ; „Floarea soarelui" al
veselie ; poetului Valeriu Bâr Alta Victoria DOBRE
ub : 18,00 gău din Hunedoara.
; 16,10 So-
iantă ; 20,00 Debutul editorial a
librăria
15 Dans pe avut loc la Eminescu".
„Miliai
0 Radiojur- De la stingă 1a
ramic spor-
da dumini- dreapta : Ion Gheor
ghe,
Bârgău,
Valeriu
in de ştiri; Neculai Chirica, Ma
ip muzical
riana Păndaru, Nico- Primăvara d i n miei
lac Dragoş, Alta Vic
toria Dobre şl Vladi-
mir Pop, directorul
Centrului de librării. Ochiul de aproape
Foto : I. ANDRUŞ Curge peste clepsidra timpului
Generoşi, ţăranii ne ies înainte
jtl, aurul şi Cu braţele dornice de muncile pămintutui
; Cîntarea
; HUNE- Din lungi aluviuni
îl, aurul şl
i) ; Impuş- Zilele îşi leagănă foşnetul de viaţă \
de lună Inscripţie pe masa tăcerii Albiile întinerite de marginile ploilor
$i a ve-
iilor ne- Călătoresc cu privirile peste dealuri şi cîmpii
iatra r Am rostuit în piatră pentru tine, Ca orice pămîntean ce nu se teme
:tro$aS(I; Peronul urcuşului verde sparge zăbala mugurilor
(Unirea) ; frate trudit al meu, acest popas decit de-aceastâ trecere prin vreme, Ochiul de aproape atinge şesurile satului. I
Joiembrle); sub largul cerului iconostas m-am străduit să-ţi las un semn, măcar.
de aca- prelins deasupra vechilor coline. Dintr-o dimineaţă de Martie
LUPENI:
or (Cultu- Nu-ţi cer nimic în schimb. Nici mulţumire... Pieptul pâmîntului vine spre noi
(Muncito- Cu primăvara din miei. I
: Comoara Aşterne-ţi masa şi să uiţi de ceas ... Mi-ajunge clipa de nestînjenire
(int (Mun- ca să te simţi, precum acasă, bine - cind fringi în două pîinea pe ştergar.
 ; Ochii fărimele de linişte-s puţine Miron TIC
e I-H (Mi- Neculai CHIRICA
■V-: Gloria şi nu se ştie cîte ţi-au rămas.
riciloresc) ;
>ase Scatiu
uicitorcsc);
ccompensă
loiembric);
1 mamei
; GURA-
işel in Te- Pămîntul natal Vulpea albastră Pendul de floare
ORAŞTIE :
ui de altă-
•odul lete-
GEOAGIU- Pămintul natal O, cum mă las in seara aceasta sfîrtecatâ de fructe Eu am văzut pieile zburînd de pe cai
(Casa do Nu mi-a ascuns niciodată am secerat cu chitara griu şi porumb.
î ; Johnny Prin sticla de lampă saltă vulpea în crîngul de Civilizaţia sub forma unui tramvai
; BRAZI : nimic portocali
ui pămîn- chiar dacă a îngropat în el m-a confundat adesea cu şina-i de plumb
Aripioară oasele de fier Şoarecii toamnei mă caută iuţi prin conducte
aici nu se
I-II (Casa ale străbunilor, Din ramuri s-apleacă-a mirare sinii mei vegetali. dar m-am numit iarbă cind trebuia să rezist
lună valea civilizaţia plugului şi ploaie în bilciul istoriei am
CRIA ; Ju- ori seminţele. Dacă pieptul tău n-ar fi turnul in care mă pieptăn topit staţiile de ghips optimist
, zis .,Şe-
î ILIA : cu fluturi inoportun ca-n corturi un pian.
(Lumina); Pămîntul natal Dacă n-aş sări zidul cărnii ca pe o mireasmă fără
ta — serii- n-a fugit după fluturi ;
GHELAR: sfîrşit Mama mea tatăl meu sora mea,
(Muncito- l-am văzut eu nu lipesc afişe reci în soare
ieşind în calea lor Cu o puşcă de lacrimi ai umbrelor prin uitate ci-ntr-un oraş proprietar de stea
cu statornicia florilor roşii ţinuturi îmi port pe umeri chica foşnitoare
şi galbene Unde vine zăpada ca un semn c-ai albit...
şi-albastre. mă cred lan de ovăz curgînd pe chei
De-aceea mă las în seara aceasta sfîrtecatâ de să fornăie betonul de plăcere
Pămintul natal fructe ţară călcată de picior de zei
1 pentru nu m-a minţit: eîntec prelins ca un trotil de miere,
e 1978 : casa mi-am aflat-o întotdeauna Tu scrii Ia o masă aplecată puţin spre infern
ie frumoa- Strffă vulpea albastră din ochii tăi spre desişuri
cu cerul în acelaşi loc. sub perna copiilor dintr-un sat scufundat
î. Vîntul Pămintul natal abrupte iar în salcimi ca-ntr-un pendul de floare
nă la mo- e casa mea sinonimă — Unde pletele-mi lungi ca o moarte
>ud-est, cu pleoapele-mi parcă minutare bat
le, ziua casa piinii. Pentru dragoste ţi le-aştern. pentru destinul clasei muncitoare.
(oră. Tem-
i între 1 şi Denîsa COMĂNESCU Mircea DINESCU
i maxime- Constantin Gheorghe NAIDIN
grade. Cu
ineaţa, pe
înt, se va
L~~
;labă.
