Page 5 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 5
i-vfi!
ANUL, X X X I
NR. 6583
JOI,
4 IANUARIE
1979
! JUDfTUl HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
Mesajul de Anul nou adresat de tovarăşul
N1COLAE CEAUŞESCU întregii naţiuni
înflăcărată chemare pentru o activitate
şi mai spornică în anul 1979
Am intrat într-un nou răştie, E.M. Deva, F.P.R. • trecut la aplicarea săptămâ
an de muncă ; in anul IV > Bara, I.M. Uricani, Ţesăto- - nii de lucru reduse.
al cincinalului revoluţiei- ria de mătase Deva etc. — Adresînd'U-se naţiunii în
itehnico-ştiinţifice — etapă ■ au înscris, în 1978, rezulta noaptea Anului nou, subli
hotărîtoare pentru finaliza- - te deosebite în muncă, li- - niind, că anul 1979 va mar
rea cu succes, a acestei im vrând economiei naţionale ca, fără' îndoială, o nouă
portante perioade de dez însemnate cantităţi de pro treaptă în ascensiunea ra
voltare multilaterală a duse fizice peste prevede-. pidă a României pe drumul
—României socialiste. Ase rile de plan. De asemenea,. civilizaţiei şi progresu I.F.A. „Vlscoza“ I.upcni. Conlroloarca C.T.C., Viorica VîUSmnn, nu admite nici o îm
menea întregului popor, oa zestrea edilitar-gospodăreas-. lui, t o v a r ă ş u l Nicoiae bini care prezintă defecte de calitate. Foto: M. OLTEANi;
menii muncii hunedoreni că a judeţului s-a îmbogă Ceauşeseu accentua : „Sar
au păşit în 1979 cu inimile ţit eu cîteva mii de apar cina centrală în acest an
încărcate de mulţumirea tamente, cu unităţi social- este ridicarea la un nivel Calitate nouă în subteran
rezultatelor obţinute în a-, culturale, de învăţămîiit şi tot mai înalt a activităţii
nul 1978 şi, în acelaşi timp, sănătate, iar în peisajul in- . economieo-soeiale, realiza
cu hotărîrea fermă de a le dustrial au apărut o nouă rea unei calităţi noi, supe M E C A N I Z A R E A
amplifica tot mai mult în oţelărie electrică la Hune rioare în întreaga operă de
imul an. doara, două fabrici de tri construcţie socialistă". Aşa Mecanizarea este una front larg, toate vizînd o ţie nouă. Sînt-pe cale de
Mesajul pe oare secreta cotaje — la Petroşani şi dar, 1979 va trebui să mar din implicaţiile noii cali calitate superioară în dispariţie operaţii întregi,
rul general al partidului Hunedoara —, s-au pus în cheze un salt calitativ în tăţi, ea însăşi avînd largi munca şi viaţa minerilor. cum ar fi tăierea
nostru, tovarăşul Nicoiae funcţiune noi capacităţi de . materializarea exemplară a reverberaţii asupra mun înainte de toate, pen cu pikhamerul, perfo
Ceauşeseu, l-a adresat. în- • producţie în cadrul' unor _ prevederilor' Congresului al cii, rodniciei sole şi con tru mineri s-a deschis o rarea, armarea, lopă-
tregului popor în noaptea unităţi economice din Va .XI-lea şi Conferinţei Na cepţiei despre muncă în şcoală nouă, în adevăra tarea înţelese în chip
Anului nou, .constituie o lea Jiului, Deva, Brad, Hu- ' ţionale ale partidului, în săşi. O confirmare eloc tul înţeles ai cuvîntului. tradiţional. Aceste opera
înflăcărată chemare, un nedoai’a, Oră.ştie. realizarea sarcinilor de ventă o întilnim la Între Toţi cei de la complexe, ţii le fac mecanismele per
mobilizator îndemn la o ac plan în toate domeniile e- prinderea minieră Lupeni. în frunte cu şefii de bri fecţionate. Le fac e un fel
tivitate tot mai susţinută şi 1978 a fost şi anul expe conomice şi sociale. Acest După vizita de lucru a se găzi, s-au înscris la cursu de a spune, pentru că tot
fructuoasă; în amil în care rimentării cu succes a nou salt calitativ va putea fi cretarului general al rile de electro-lăcăfuşi, minerul le face, dar
de puţine zile am păşit. lui mecanism economieo- deplin realizabil prin pro partidului, t o v a r ă ş u l pentru a cunoaşte şi stă-' profund altfel, cu „scule
Ascultînd însufleţito-rul Me financiar, care încă din a- movarea largă a progre Nicoiae Ceauşeseu, în Va pîni noile mecanisme ce le" inteligenţei şi pricepe
saj, hunedorenii au re ceastă lună va fi introdus sului tehnic, a noilor me lea Jiului, în toamna a- ¡e-au fost puse la înde rii.
memorat anul de ciirlnd în toate întreprinderile din tode şi tehnologii de lucru, nului' trecut, aici s-a de mână. Clasica împărţire în Aşa lucrează astăzi mi
încheiat, an în care au ob judeţ şl din ţară, s-au 'îm prin punerea mai hotărî Ui clanşat. un viguros- proces minerii şi ,-,meseriaşi" îşi- neri ca loan Solomon, Ene
ţinut succese remarcabile bunătăţit sensibil condiţiild în' Valoare îc potenţialului de mecanizare a muncii găsea aici sfîrşitul, locul Tălmaciu, loan Sălăgean
în producţie. Aproape toa do muncă şi de viaţă ale uman şi material, îndeosebi minereşti. în sectorul' IV ei luîndu-I minerul meca şi mulţi alţii.
te marile unităţi economice maselor. Să reamintim că privind creativitatea tehni al minei Lupeni, ca să ne nizator, om cu pregătire Un drum a fost deschis
ale judeţului — C.S. Hune a fost încheiată înainte de că şi ingineria tehnologică, referim doar la un e- complexă, aşa cum pre spre alt mod de a gîndi
doara. LV. Călan, I.M. Bar termen prima etapă a ma printr-o ¡riguroasă organiza xempl-U, în acest interval vedea tovarăşul Nicoiae şi a lucra. Pe el merg în
za, I.M, Hunedoara. C.T.E. jorării retribuţiilor, au fost re şi conducere a produc au fost introduse 4 com Ceauşeseu. Dar aici nu pas viguros minerii de azi
Mintia, T.M.C. Deva, I.C. O- mărite pensiile, alocaţiile ţiei materiale. plexe mecanizate, ceea ce este vorba de o simplă şi mai ales cei de mîine.
răştie, I. C, S. Hunedoara, pentru copii, într-un mare a produs înnoiri pe un înlocuire, ci de o concep CORNEL ARMEANU
ca şi I.M. Paroşeni. I.M. O- număr de întreprinderi s-a (Continuare în pag. a 2-a)
Succese de prestigiu 1979-an hotăritor pentru
în întrecerea socialistă creşterea producţiei agricole şi a
rentabilităţii în toate sectoarele
IMPORTANTE ECONOMII plinit sarcinile de plan pe
1978 cu 18 zile mai devreme,
DE MATERIALE realizind suplimentar 200 nil.
Un frumos succes l-nu ra
Unităţile aparţinătoare Cen portat cu 5 zile înaintea înche Ing. MIRCEA SILVESTRU, director general al Direcţiei
tralei minereurilor Deva, care ierii anului 1978 şi minerii din generale pentru agricultură şi industrie alimentară
ari îndeplinit înainte de vreme sectorul V producţie. Ei au a judeţului Hunedoara
sarcinile de plan pe 1978, au extras peste prevederile de
obţinut înseninate succese şi plan mai mult de 5 ouo tone de
pe tărîmul reducerii consumu cărbune.
rilor spccifiee la diverse mate Din Directivele Congre aportul sectorului zooteh
riale. In această direcţie se PESTE 2 000 TONE sului al XI-lea al partidu nic trebuie să se concreti
evidenţiază în mod deosebit
minerii de la I.M. Hunedoara, DE PIESE TURNATE ÎN PLUS lui, judeţului nostru îi re zeze în mai mult de 1290
care au înscris in contul eco vin sarcini importante pri milioane lei.
nomiilor 540 mc lemn de mină
şi 131 mc cherestea, şi cei de îndeplinind în avans angaja vind sporirea producţiei a- Materializînd un volum
la I.M. Barza, care totalizează mentele luate în întrecerea so gricole, dezvoltarea inten de aproape 200 milioane
ia aceste materiale o economie cialistă din 1978, colectivul tur sivă, cu înalt randament lei investiţii — cît s-a pre
de peste 1100 mc. I.a rindul nătoriei nr. 1 de. Ia întreprin
său, colectivul de Ia E.M. Deva. derea „Victoria“ Călan a reuşit şi modernizarea producţiei văzut pentru acest an —
a redus cheltuielile materiale să realizeze peste sarcinile tle în această ramură de bază oamenii muncii din agri
faţă de nivelul planificat cu plan mai mult de 2 000 tone cultura hunedoreană vor
peste 9,5 milioane lei. piese turnate : radiatoare, pli a economiei noastre naţio
nii de turnare pentru oţeiăril, lărgi simţitor baza teiini-
diverse piese simple şi specia nale; Aşa cum prevede co-materială, eforturile fi
SECTORUL DE INVESTIŢII le pentru maşini-unelte. De Hotărîrea adoptată de se
AL I.M. LUPENI — remarcat este faptul eă între siunea Consiliului popular ind orientate prioritar spre
modernizarea
proceselor
gul spor de producţie a fost
18 ZILE AVANS obţinut in condiţiile reducerii judeţean, în luna decem de producţie în complexele
permanente a consumurilor
Activitatea susţinută şi fruc specifice de materii prime, ma brie 1978, va trebui ca în şi fermele zootehnice, în
tuoasă desfăşurată iu ultima teriale, combustibil şi energie acest an să realizăm o pomicultură şi legumicul
vreme la I.M. Lupeni a con electrică. producţie globală agricolă tura, precum şi pentru ri-
I.P.L. DEVA, secţia mobilă Haţeg. în fotografie: comunis dus la obţinerea unor rezul pe total judeţ de peste
to! ZoKan Vots. Este unul dintre cei mai pricepuţi si foarte tate bune în producţie. Astfel,
harnici frezori. Foto: VIRGIL ONOIU sectorul XI investiţii şi-a înde (Continuare în pag. a 2-a) 2290 milioane lei, din care (Confinuare în pag. a 2-a)
„ Cu vreo cinci ani în ur- Şi această evoluţie — du- I
t mă, neastîmpăraţii tineri lUcastîmpărafii de la cuptorul tineretului sau cum a prins viată o iniţiativă pă cum subliniază maistrul I ,
de la cuptorul tineretului —
principal Victor Pefroiescu,
| ofelăria Martin II a C. S. re zi cel puţin 2 tone de secretarul comitetului de ’
î Hunedoara — au hofărît oţel peste plan I". praînălţat cu alte cîteva ralizării iniţiativei tinerilor, ghe Buîtureanu, Teodor Sa- partid din secţie — are loc »
care de acum nu mai fi
bău, Barbu lordache, Con
cote, pentru a putea con
Î ' să-şi lege mai strîns numele Şi s-au apucat cu nădej semna plusul efectiv reali nea cant de vîrstă. stantin Dragomir, Constan în ritmurile unei intense ac- (
de cerinţa primordială a de de lucru. Primele zile — zat zilnic de echipele de o- De atunci şi pînă azi, ti tin Enache, loan Popovici, tivităţi creatoare pe tărîm J |
v
tehnico-profesional, în ca-
S ** zilei : sporirea' producţiei deşi se pregătiseră temei ţelari de la cuptorul tine nerii iniţiatori au mai „îm- loan Grecu şi de alţii ca ei. drul căreia a fost pusă la »
de metal. Aşa se face că
nic în prealabil — Ie-a cam retului. în sfîrşit, deplina bătrînit" cu cîţiva ani, s-au Din ianuarie şi pînă în de punct tehnologia penlru fa
au chibzuit mai pe în’de- pusda grea încercare forţe afirmare a valorii acestei mai maturizat profesional, cembrie anul trecut, media bricarea oţelului destinat *
leie, ¡-au consultat pe vîr- le şi priceperea. Dublate de acţiuni muncitoreşti a venii dar iniţiativa lor 8 rămas zilnică a „plusului" la o- autoturismelor, au fost asi- i
jj stnici şi pe cei mai expe- tinereasca ambiţie, aceste la puţin timp, cînd au apă la fel de tînără şi vigu ţelăria nr/2 se situează, cu milafe unele mărci mai pre- I
II rimenfafi tehnicieni ai sec forţe, cît şi priceperea au rut, _pe rînd, bineînţeles, roasă, la fel de actuală. Ea regularitate, numai la co tenţioase pentru construcţii |
ii* £ fiei şi după aceea au de- început să urce, ca efect, grafice asemănătoare la trăieşte din plin zile bune fele supraînălţate ale gra şi pentru alte ramuri ale e- J
| dansat iniţiativa cu ţelul pe graficul, iniţiativei pînă toate cele 8 cuptoare de în tovărăşia topitorilor con ficelor, totalizînd peste conomiei naţionale. J
s bine^ precizat ţ „Fiecare e- la cofa 7,^-2 tone“. Mai mare capacitate ale oţelă- duşi de Cornel Bucur, 34 000 tone de oţel reali
^|o'> î chipă să realizeze în fieca- ăpot, -graficul a trebuit su- riei tir, 2 — semn al gene Gheorghe Bărbuş, Gheor- zate suplimentar. SABIN lONESCU î
r m *
4
