Page 9 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 9
Proletari dtin toate ţârile, unîţi-vâ I
ANUL XXXI
NR. 6 584
. VINERI,
5 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
D I N P R i M E t E Z I C E A L E A N U L U I
Responsabilul
SUCCESE DE PRESTIGIU \hÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
căminului
I. M. Lupent î nou abataj frontal şi va în reuşit în producţie primu
RANDAMENTE SPORITE cepe puternic la cărbune. lui cuptor de 100 tone pe Gheorghe Buţiu este
Garanţie că şi sporurile de şarjă. Astfel, in cea dinţii
producţie vor creşte mult. lună de funcţionare — de originar din Tg. Mureş,
La plenara C.C. al P.C.It. din 1 noiembrie 1978, se Hotăriţl să muncească a- cembrie 1978 — sarcinile dar se simte acasă la
cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae nul acesta cu forţe spori I. M. Lonea : de plan au fost depăşite el în Valea Jiului, la
Ceauşescu, a pus în Îaţa tuturor organelor şi organi te pentru a da ţării căr MECANIZAREA cu peste 6 la sută, ritm cu Lonea. Aici, la miña Lo
zaţiilor de partid şi de stat, a cadrelor şl oamenilor bune tot mal mult şl mai IŞI SPUNE CUVINTUL care s-a intrat şi în noul nea, a lucrat ca miner
bun, minerii de la Lupeni
muncii din economie sarcina de a acţiona cu energie înregistrează cele dinţii an. Obiectivul principal al mai bine de 18 ani. O
'sporit!; nentru reducerea mai substanţială a consumu succese. Sectorul IV a ra Sectorul III al minei Lo oţelarilor de aici este acum îatîmpLare neprevăzută
rilor materiale, a cheltuielilor de producţie, în scopul portat un plus de 143 tone, nea a fost înzestrat cu realizarea ritmică a pro l-a scos însă din subte
ducţiei planificate şi — pe
creşterii neîncetate a indicelui de folosire a materiilor sectorul II peste 30 tone. complexe mecanizate. La această cale — atingerea în ran. Medicii au hotărît
prime şi recuperarea pînă la ultimul gram a materia Complexul nr. 3, condus de unul dintre acestea mun cel mai scurt timp a para să fie pensionat. Multă
lelor care rămîn după prelucrarea industrială. Constantin Lupulescu a în ceşte cunoscutul miner şef metrilor proiectaţi. vreme minerul Gheor
de brigadă Ion Cojocariu,
Pentru a veni în sprijinul unor preocupări şi ini registrat un randament do cu ortacii săi. In mod deo ghe Buţiu n-a putut în
9,1 tone pe post, Iar com
ţiative ale colectivelor de oameni ai muncii pe linia plexul nr. 4, condus de Va sebit se acţionează aici ÎNAINTE DE TERMEN ţelege. Cum adică el,
recuperării şl reintroducerii în circuitul productiv a lentin Tofană — 10,68 tone. pentru creşterea randamen CU 10 ZILE bărbatul zdnavăn, tare
resurselor secundare, pentru generalizarea experienţei De asemenea, abatajul telor pe post. Faţă de 7,5 ca stînca, să nu mai co- -
pozitive în acest domeniu şi pentru combaterea ori frontal de la sectorul VI « tone planificat, minerii au Constructorii de la I.C.S. boare la cărbune ? Aco
cărei atitudini de neglijenţă, de risipă, de proastă obţinut 16,65 tone cărbune obţinut şi 14 tone, deci a- Hunedoara au început noul lo unde îşi dovedise cu
gospodărire a materialelor ce rămîn după prelucrarea pe post. Este un început de proape dublu. Bine au în an cu un succes de pres rajul, puterea de mun
industrială, redacţia ziarului nostru inaugurează as nou an de muncă fructuos, ceput şi noul an de mun tigiu — terminarea repara că, bărbăţia, împreună
că. Cu cele mai bune rea
ţiei capitale efectuată la
pe care minerii de la Lu
cu bravii săi ortaci. A
tăzi rubrica : „O avuţie ce trebuie reintrodusă în cir peni sînt ferm hotăriţl să-l lizări se află brigăzile con furnalul nr. 7 de 1 000 m.c.
cuitul productiv — RESURSELE SECUNDARE”. amplifice în zilele urmă duse de Ion Cojocariu şl de la C.S. Hunedoara, cu spus-o cu fermitate tu
Invităm pe această cale cititorii, colaboratorii, oa toare. Grigore Biro. zece zile înainte de terme turor că nu pleacă de la
menii muncii din economia judeţului nostru să vină nul planificat. Prin efor
în sprijinul acţiunii de descoperire şi reintroducere in I. M. Paroşeni; turile susţinute alo echi
circuitul productiv a resurselor secundare, semna- ILIE FILICHE, CA DE In Valea Jiului se află pelor de lăcătuşi, instala
lîndu-ne preocupările şi iniţiativele colectivelor în OBICEI, PRIMUL multe alte brigăzi mine tori şi zidari conduşi de
meşterii Petru Sîrbu, Nico
care lucrează, experienţa şl rezultatele obţinute, pre reşti care au scos din pri lae Gîlvitu, Ion Voicu, Işt-
cum şi orice nereguli care contravin spiritului gospo Minerii minei fruntaşe mele zile cărbune peste van Szocs, Ianoş Şimo, ale Lonea, nu
dăresc, care favorizează risipa şi care, în ultimă in pe Valea Jiului au început plan. Gheorghe Scorpie, altor constructori şi side- lea Jiului !
stanţă, au repercusiuni asupra eficienţei economice, ■din prima zi de muncă mina Uricani, cu brigada rurgişti, în prima zi do lu înţeles şi i-au
creşterii beneficiilor întreprinderii, aplicării corespun lupta pentru noi recorduri sa are un plus de 83 to cru din acest an furnalul un loc de
ne ; Eugen Voicu, mina
zătoare a noului sistem de autogestiune şi autocon- In producţia de cărbune. Petrila — plus 73 tone ; nr." 7 a fost încărcat, re- dar în deplin contact cu
ducere muncitoreasca. Primele şuturi au însem Gheorghe Imbru, mina Ll- intrînd în fluxul produc mina şi cu minerii: res
tiv din combinat. In cadrul
Deschidem noua noastră rubrică cu un articol nat pentru brigada destoi vezeni — plus 130 tone şl recentei reparaţii capitale, ponsabilul căminului de
nicului miner Ilie Filiche
despre : şl cele dinţii recorduri: alţii. furnalului i-au fost aduse nefamilişti. Aici locu
mai bine de 70 tone de şi unele modernizări prin iesc minerii tineri, în
cărbune extras în plus. In OŢELARIE NOUA — sporirea numărului gurilor formare. Sînt ca o fami
Preocupări, iniţiative, vremea aceasta celălalt cu OŢEL NOU de vînt, îmbunătăţirile in lie, în fruntea căreia se
noscut şef de brigadă, Fa- troduse la partea de zidă se află el, Gheorghe Bu
zakaş Franclsc a încheiat Colectivul de la noua o- rie a vetrei etc., ceea ce ţiu. Se sfătuieşte mereu
rezultate în marele cu multe zile înainte de telărie electrică a Combi se va reflecta pozitiv în cu ei, le dă poveţe, îi
termen montarea unul natului siderurgic Hune funcţionarea şi producţia
complex mecanizat într-un doara a asigurat un debut acestui mare agregat. ceartă cu asprime părin
combinat hunedorean tească pe cei care mai
fac rele. „Asta, numai
aşa, o vreme. Pînă se
Dimensiunea preocupării trică nr. 1 care, în urma u- învaţă bine cu mina. Pe
siderurgiştilor hunedoreni nor studii şi experimentări urmă devin alţi oameni,
pentru realizarea exigentă sîrguincioase, a ajuns La o oameni cu adevărat —
a sarcinilor de plan este soluţie de înaltă eficienţă spune zîrnbmd fostul
dată în principal de nive în ce priveşte recuperarea miner. Eu în primul
lul superior al îndeplinirii unor preţioase elemente de rînd nu-i las să lipseas
indicatorilor de bază, de aliere din resursele secun că de la şut. Ştiţi, ei
neobosita investigare a la dare de metal. După cum sînt tineri, dimineaţa se
turii calitative a producţiei ne relata şeful secţiei, in scoală mai greu. Ppuiţru
pentru valorificarea cit mai ginerul Ioan Cioroianu, mine nu este mare lucru
eficientă a resurselor mate printr-o riguroasă sortare să-i scol dimineaţă de
riale. Aceste căutări au că a unor asemenea resurse şi dimineaţă, să meargă la
pătat un caracter perma aplicarea unei tehnologii şut“...
nent în toate sectoarele proprii, în anul trecut au — Patru fără un sfert
productive ale C.S. Hune fost recuperate cca. 25 la — se aude dimineaţa
doara. sută nichel, peste 8 la sută glasul lui Gheorghe Bu
în cadrul celor patru o- crom şi 20 la sută molib ţiu, la uşa minerilor ca
ţelării ale combinatului se den din resursele secunda re la 6 intră în mină.
dă o adevărată bătălie pen re <le elemente de aliere, Face rondul prin cămin
tru reducerea consumului ceea ce a condus la redu şi cînd tinerii au plecat
de metal, pentru buna lui cerea eforturilor valutare, e mulţumit. Din cămi
gospodărire şi valorificarea la sporirea valorii produc nul său sînt tot mai pu
superioară a resurselor se ţiei nete. concomitent cu ţini cei care lipsesc ne-
cundare de materie primă. motivat de la şuit...
Pilduitoare în această di SABIN IONESCU
Situindu-se în fruntea întrecerii din secţia sculărle a I.C. Orăştlc, frezorul Ion Volşan de
recţie este iniţiativa colec păşeşte lunar sarcinile de plan cu 10—15 ia sută, executînd lucrări de foarte bună calitate. GH. I. NEGREA
tivului de la oţelăria elec (Continuare în pag a 2-al Foto: VIRGIL ONOIIJ
ÎN ZIARUL DE AZI :
Fertilizarea, densitatea si lucrările de întreţinere
• Pe drumurile judeţu * *
lui — acţiuni perma factori care decid soarta recoltei de porumb
nente pentru asigura
rea circulaţiei nor
male ! Sporirea recoltei de po Cunoscînd influenţa pe ceasta, odată cu semănatul în a doua jumătate a pri agricole pe seama creşterii
rumb la unitatea de supra care o are fertilizarea tere am mai încorporat în sol, mei decade a lunii aprilie densităţii culturilor la uni
• Unde sînt maşinile în faţă reprezintă unul din o- nului asupra nivelului re- pe rînd, eîte 100 kg azotat şi l-am încheiat -în ziua de
treprinderii, tovarăşe bieetivele pentru înfăptui tatea de suprafaţă, am ur
director ? rea căruia, la cooperativa mărit îndeaproape materia
lizarea acestui deziderat.
(pagina a Il-a)
agricolă din Orăştie, i se Densitatea pe care am asi
• „Agora“ slujeşte fru acordă an de an o deose gurat-o la semănat a fost
mosul prin cuvînt şi bită atenţie. Cooperatorii şi de 60 000 plante la hectar,
imagine mecanizatorii sînt cointere iar la recoltare au rămas
cîte 52 000 plante la acee
saţi, în baza acordului glo
• Perfecţionarea cadre aşi unitate de suprafaţă.
lor— gîndită complex, bal, să asigure ridicarea Lucrările de întreţinere
rezolvată pe baza re continuă a rentabilităţii a- a culturii s-au bucurat de
surselor existente cestui produs. Fireşte, la o deosebită atenţie din
stabilirea tehnologiei ce o partea mecanizatorilor şi a
• Dialog cu cititorii aplicăm avem în vedere să coltei, ne-am îngrijit ca în de amoniu la hectar. îna 12 aprilie a.c. Ţinînd sea cooperatorilor. Cele trei
(pagina a IlI-a) asigurăm un echilibru co acest an să aplicăm, în me inte de semănat s-a făcut ma de indicaţiile date de
respunzător între toţi fac die, cîte 400 kg îngrăşă pregătirea patului germina secretarul general a-1 parti SEVER MISCHIE
• Programul tv. pen
tru săptămîna viitoare torii care decid soarta pro minte complexe (NPK în tiv prin lucrări de diseuire dului, tovarăşul Nicolac inginer şei la C.A.P. Orăşti«
(pagina a IV-a) ducţiei la cultura porum raport 1—2—1) pe întreaga şi cu comb?natorul. Ceauşescu. referitor la ne
bului în teren neirigat. suprafaţă. In afară de a- Semănatul l-am început cesitatea sporirii producţiei (Continuare în pag. a 2-a)
