Page 6 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 6

Pag. 2
                                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI N

             înflăcărată chemare pentru o activitate                                     1979            —         an          hotârîtor                 pentru



                                  şi mat spornică                                        creşterea producţiei agricole                                                    17,00Telex
                                                                                                                                                                          17.05 Teleşcc
                                                                                                                                                                          17,25Curs-d
                                                                                                                                                                          17.45Album
            (Urmare din pag. 1)    activitate  permanentă  şi  e-   crea  baza  realizării  peste   (Urmare din pag, 1)  menea,  pe  3000  ha  ale   accentuate  a  efectivelor  la   18.05  Publici
                                   x-igentă  împotriva  risipei,   plan  în  acest  cincinal  a  u-                 C.A.P.  şi  I.A.S.  se  vor  a-   gospodăriile  populaţiei  şi   18,10Report;
                                                                                                                                                                              Birman
          Să învăţăm din experien­  pentru  reducerea:  continuă   nei producţii de 100 miliar­  dicarea  calităţii  pămîntu-   plica  amendamente  calca-   folosirii  mai  bune  â  pajiş­  18,30Pentru
         ţa  anului  trecut.  Să  pre­  a  consumurilor  materiale,   de  lei.  După  cum  se  ştie,   lui.  Direcţiile  principale  de   roase  pentru  corectarea  a-   tilor  naturale  din  zona  ne-   ber,  vi
        luăm  şi  să  generalizăm  ex­  a  cheltuielilor  de  producţie.   judeţului  Hunedoara  îi  re­  acţiune  pentru  realizarea   ciditătii  solului.  O  deosebi­  cooperativizată.  Evident,  o   18.45Consuli
        perienţa  înaintată,  iniţiati­  Aceasta  cu  atît  mai  mult   vine  o  producţie  industria­  obiectivelor'   reieşite   din   tă  atenţie  trebuie  acordată   atenţie  deosebită  va  fi  a-   19.05Film  si
                                                                                                                                                                              pii  :  S
        vele  muncitoreşti  de  valoa­  avîncl  în  vedere  introduce­  lă  suplimentară  în  valoare   programul   judeţean   do   identificării   de   terenuri   cordată  creşterii  indicelui   rul.  Ep
         re,  să  acţionăm  cu  fermita­  rea  noilor  indicatori  econo­  de  5,3  miliarde  lei,  din  ca­  dezvoltare   a   agriculturii   care  să  asigure  creşterea   de  natalitate  la  toate  spe­  19,30Telejur
         te  şi  exigenţă  împotriva  a-   mici  în  activitatea  între­  re  1  miliard  lei  în  anul   vizează  sporirea  producţii­  în  anul  acesta  a  suprafeţei   ciile,  reducerii  pierderilor   19,50Incursi
                                                                                                                                                                          20,05Ora  tii
        baterilor de orice natură !  prinderilor, a producţiei ne­  1979.  Cifra  este  mobiliza­  lor  medii  la  hectar  şi  pe   arabile  cu  cel  puţin  400   prin  mortalităţi,  creşterii   20,55Teatru
          Traversăm  o  perioadă  de   te  ca  indicator  de  bază  al   toare,  la  realizarea  ei  fiind   cap  de  animal  şi,  pe  aceas­  hectare,  precum  şi  redării   greutăţii  la  sacrificare,  a-   vile  di
                                                                                                                                                                              Carlo  t
        început  de  an,  cînd  iarna   planului ■ economic.  chemate  să-şi aducă  deopo­  tă  bază,  creşterea  produc­  la  aceeaşi  categorie  de  fo­  meliorării  raselor  de-  bovi­  21,55Pe  plai
         pune  probleme  în  multe   Din  Planul  naţional  unic   trivă  contribuţia  toate  co­  ţiei  agricole  marfă  în  toa­  losinţă  a  terenurilor  scoase   ne  şi  ovine.  Pe  această  ba­  22,15Telejur
         domenii  economice,  mai  cu   de  dezvoltare  economico-   lectivele  muncitoreşti  din   te  unităţile  agricole  şi  în   din circuitul agricol.  ză  va  fi  posibil  ca  în  anul
         seamă  în  construcţii  şi   sociaiă  a  patriei  pe  anul   judeţ.             cadrul  gospodăriilor  popu­  Conjugate   cu   măsuri   acesta  să  sporească  livră­  ItAC
         transporturi,  dar  şi  în  alte   1979  reies  cu  claritate  sar­  Acţionând  cu  fermitate  şi   laţiei,  în  scopul  creşterii   chibzuite  pentru  folosirea   rile  la  fondul  centralizat
         sectoare  de  activitate.  De   cinile  sporite  în  toate  do­  înaltă  răspundere  comunis­  rentabilităţii   produselor,   unor  seminţe  ou  potenţial   al  statului,  pe  ansamblul
        aceea  se  impune  maximă   meniile  de  activitate,  nu­  tă,  in  spiritul  Mesajului  a-   redresării  eeonomico-finan-   productiv  ridicat,  cu  apli­  judeţului,   cu   cel   puţin   PROGRAM
        rigoare  organizatorică,  fer­  mai   valoarea   producţiei   dresat  de  tovarăşul  Nicolae   ciare  a  unităţilor  şi  spori­  carea  pe  scară  largă  a  teh­  140 000 hi lapte şi cu 12 000   dioprogramu
         mă  angajare  pentru  înlătu­  nete urmînd să . crească ou  Ceauşescu, în n-oaptea Anu­  rii  veniturilor  lucrătorilor   nologiilor  înaintate  specifi­  tone  carne.  O  importantă   Radiojurnal,
                                                                                                                                                                          rutier.  Spor
        rarea  operativă  a  oricăror   11,5  la  sută.  Adăugate  la   lui  nou  întregului  popor,   ogoarelor.  Din  prevederile   ce  fiecărei  culturi,  lucrări­  resursă  de  echilibrare  a  si­  presei;  8,10
        nereguli  şi  pentru  îndepli­  sporurile  de  producţie  din   oamenii  muncii  hunedoreni   planului  de  dezvoltare  eco-   le  de  îmbunătăţiri  funciare   tuaţiei   economico-financia-   diilor; 9,00 I
        nirea  ritmică  a  prevederi­  primii trei ani ai cincinalu­  sînt  hotărîţi  să  obţină  şi  în   nomico-socială  a  judeţului   —  la  care  trebuie  să-şi:  a-   re  a  unităţilor  agricole  o   9.05 Răspum
                                                                                                                                                                          lor; 10,00 B
        lor- de plan.-                                        acest  an  rezultate  tot  mai   în  profil  teritorial  se  im­  ducă  contribuţia  toţi  locu­  reprezintă   şi   dezvoltarea   10.05 Radiom
                                   lui,  depăşirile  de  plan  din                                                                                                        lor;  10,35  Ir
          De  asemenea,  o  atenţie   acest  an  vor  asigura  ca,  la   bune  în  producţie,  să-şi  a-   pune  atenţiei  necesitatea   itorii  satelor,  fiecare  cetă­  sectorului  de  activităţi  a-   gărului  rom
        sporită   trebuie   acordată   finele  lui  1979,  producţia   ducă  întreaga  contribuţie   de  a:  asigura  din  producţie   ţean  al  judeţului  —  vor  a-   nexe  —  industriale  şi  a   tlas . folclorit
        gospodăririi raţionale a ma­                          la  propăşirea  continuă  a   proprie  —  aşa  cum  a  indi­  vea  drept  rezultat  obţine­  prestaţiilor de servicii.  de  ş'‘ju;  11,t
        teriilor  prime,  materialelor,   industrială  suplimentară  a   României  socialiste  pe  ca­  cat  secretarul  general  al   rea  unor  producţii  sporite   Cum  este  şi  firesc,  valo­  cito;  ;ti;  ll,
                                                                                                                                                                          ră  Radio-T\
        -energiei  electrice  şi  com­  ţării  să  însumeze  peste  80   lea  progresului  multilateral   partidului,   t o v a r ă ş u l  la  unitatea  de  suprafaţă,   rificarea  în  condiţii  de  efi­  dc  ştiri;  12,1
        bustibililor, desfăşurând o  miliarde  lei,  ceea  ce  va  dezvoltat.            Nicolae  Ceauşescu  —  nece­  care  să  asigure  livrarea  la   cienţă  ridicată  a  potenţia­  folclorului r
                                                                                                                                                                      =
                                                                                         sarul  de  consum  al  popu­  fondul  de  stat  a  unor  can­  lului uman, tehnic •-şr~ma ~   -la i Iff-T; 13.
                                                                                                                                                                          16.00  Radioj
                                                                                         laţiei  la  legume,  cartofi,   tităţi  de  produse  mai  mari   terial  de  care  dispune  a-   meteorologic
                                                                                         fructe, lapte şi carne.    faţă  de  realizările  anului   gricultüra,  asigurarea  tre­  dc Marţian
                          SUCCESE DE PRESTIGIU                                             In  scopul  ridicării  poten­  1978,  cu  cel  puţin  4  000   cerii,   începînd   eu   anul   Coordonate i
                                                                                                                                                                          Interpreţi
                                                                                         ţialului  productiv  al  pă~   tone  cereale,  5  000  tone   1980,  la  formarea  şi  repar­  popular ; r.
                                                                                                                    sfeclă de zahăr, 10 000 tone
                                                                                                                                                                          ştiri ; 17,05 l
                      ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ                                           mîntului,  s-a  stabilit  să  e-   legume şi 15 000 tone fruc­  tizarea   beneficiilor   în   listicc ;
                                                                                                                                                                          lici ;  17,30 .1
                                                                                                                                               C.A.P.,  iar  din  acest  an
                                                                                         fectuăm  un  însemnat  vo­
                                                                                         lum  de  lucrări  de  îmbu­  te.                      ia  calculul  producţiei  nete   20.00
            (Urinare din pag. 1)   muncă,  a  îndeplinit  cu  peste   ţul  de  cost  se  cifrează  la  peste   nătăţiri  funciare,  care  să   O  cerinţă  esenţială  cu   în  I.A.S.  şi  S.M.A.  impun   d'
                                   două.  luni  mai  devreme  prevcr   000 000 lei.                                 care  sînt  confruntaţi  lu­  perfecţionarea   activităţii   P—
                                   derilc  de  plan  pe  primii  trei                    se  concretizeze  în  :  reame-                                                 re; 22,00 G
                                   ani  ai  actualului  cincinal.  DC                    najarea  pentru  irigaţii  a   crătorii  ogoarelor  este  ridi­  organizatorice  în  toate  u-   23,00 Jazz fo
             4 MILIOANE LEI        asemenea,  ei  au  realizat  înain­  DEPĂŞIRE DE PLAN   unei  suprafeţe-  de  6900   carea   ponderii   sectorului   nităţilc,  Creşterea  răspun­  letin de ştiri
                                   te  de  termen  prevederile  de   DE 350 000 LEI                                 zootehnic   în   ansamblul   derii  tuturor  lucrătorilor  o-   stop muzical
              SUPLIMENTAR          plan  pe  1978  şi  angajamentele                     hectare,  combaterea  erozi­
                                   anuale  asumate.  Astfel,  planul   Anul  1978  a  fost  bogat  în   unii  solului  pe  2800  hecta­  producţiei  agricole.  în  a-   goarelor  ’’  —  cooperatori,   TIMIŞ O AR
           LA PRODUCŢIA NETĂ       pe  1978  a  fost  încheiat  cu  o   înfăptuiri  şi  pentru  colectivul          eest  sens  vor  continua  e-   ţărani  cu  gospodărie  indi­  litatea  radio
                                   depăşire,  de  950  000  lei  la  pro­  centrului  mecanic  Ilia.  Această   re,  ameliorarea  prin  lu­  forturile  pentru  dezvolta­  viduală,  mecanizatori,  ca­  melodiilor;
          Minerii,  inginerii  şi  tehnicie-   ducţia  globală  şi  cu  750  000  lei   unitate,  care  s-a  profilat  şi   crări  de  desecare  a  950  ha   rea  fermelor  de  creştere  rin   dre tehnice, muncitori din  pe  columna
                                                                                                                                                                          tece  şi  jocuri
        jbiU  de  la  E,M»  Ccrtej,  colectiv   la  producţia  marfă,  iar  la  pro­  specializat  în  revizii  şi  repa­  :  şi  efectuarea  unor  lucrări   sistem   industrial-a-vacilor   I.A.S.  faţă  de  soartă  pro­  Coordonate  i
                                                              raţii  Ia  combinele  C  12—Gloria,
        ^muncitoresc  caracterizat  .  prin   ducţia  netă  cu  aproape  4  mi­  a  depăşit  sarcinile  de  produc­  pentru îmbunătăţirea pajiş­  cu  lapte,  pentru  mecaniza­  ducţiei,'  faţă  de  îndeplini­  ducţia  de  i
        -hărnicie, şi responsabilitate în  lioane lei. Economiile la pre­  ţie cu 350 000 lei-  tilor pe 90 000 ha. De ase­                                               1979  —  aspt
                                                                                                                    rea  mulsului,  adăpatului  şi   rea  ireproşabilă  a  sarcini­  Reşiţa; 19,30-
                                                                                                                    evacuarea  dejecţiilor,  creş­  lor  stabilite  de  Congresul   gazin.
                                                                                                                    terea  numărului:  asociaţii­  al   XI-lea   şi   Conferinţa
                                                                                                                    lor  crescătorilor  de  aruma-   Naţională  ale  partidului  în
                                                                                                                   . le în vederea sporirii- .¿.ai  domeniul agriculturii.  ¡yc ini
                                                                                                                                                                           SSb~-«ss«s
                                                                                                                                                                           DEVA;  Or
                                                                                                                                                                          meni  (Patri;
                                                                                                                                                                          tigrul  Mala:
                                                                                                                                                                          notă  2  (Art
                                                                                                                           La fertilizarea odoarelor
                                                                                                                                                                          RA:  Aurul  1
                                                                                                                                                                          seriile  I-II
                                                                                                                                                                          toarcerea  pr
                                                                                                                                                                          popotamul  I
                                                                                                                     In  cadrul  S.M.A.  Călan  a   mănăturilor  de  toamnă,  -cit   bărbat,  altă
                                                                                                                                                                          I-II  (Constr
                                                                                                                    fosi  constituită  o.formafie  de   şi  -  a  terenurilor  care  vor,  fi   TROŞANI:  1
                                                                                                                    mecanizatori  care  lucrează  cu   însăminţate  î-n  primăvară,  in   nă  (Unirea)
                                                                                                                    randament  sporit  la  fertili­  prjma  etapă,  pe  suprafeţele   I-II  (7  Noi<
                                                                                                                    zarea   ogoarelor.   Cantităţi   repartizate   culturii   cartofilor   —  seriile  I-
                                                                                                                                                                          LUPENI:  E
                                                                                                                    mai  mari  de  îngrăşăminte  or­  sînt  transportate  peste  400  de   roiu  (Cultu;
                                                                                                                    ganice  au  fost  transpertate   tone  de  gunoi  de  grajd.  Me­  Trenul  de  I
                                                                                                                    pe  ogoarele  C.A.P.  Strei-Să-   canizatorii   Petru   Tomotaş;   toresc);  LO
                                                                                                                                                                          culoarea  Ier
                                                                                                                    cel,  Bretea  Română  şi  Vîl-   Viorel  Faniş,  Alexandru  Ro-   PETRILA:  1
                                                                                                                    cele,  unde  prioritate  a  fost   zoti  şi  Lazăr  Tămăşoi  se   a  lui  Olsen
                                                                                                                                                                          ANINOASA
                                                                                                                    acordată  terenurilor  destina­  ■numără  printre  cei  cu  o  con­  păr  şi  lacrin
                                                                                                                    te culturii cartofilor.                               citoresc)  ;  I
                                                                                                                      La  C.A.P.  Boşorod  s-a  ac­  tribuţie  meritorie  la  fertiliza­  (7  Noicmbri
                       Laminorul dc sirmă nr. 2 de Ia C.S. Hunedoara : Vedere din hala trenului pregătitor.
                                                                                         Foto: VIRGIL ONOIU         ţionat atît la fertilizarea se­  rea ogoarelor.       tima  cină
                                                                                                                                                                          GURABARZ
                                                                                                                                                                          15 ani (Mine
                                                                                                                                                                          Melodii,  me
                       La EM Ghelari                                                                                     ^ mm                          f ®                Urmărire  pe
                                                                                                                                                                          riile  I-II  (F
                                                                           Fascinaţia                                    arii admemus                                     GIU-BAl  :
            Recorduri în producţie                                                                                                                                        HAŢEG;Sc
                                                                                                                                                                          menko  (Ca?
                                                                   Dorea  să  îmbrăţişeze  o   Teodor Feier este preocu­  Brad.  Familia  Feier  locu­                    iepe  0  ,>pi
            O  bună  perioadă  din   ilustrează acest finiş vigu­  meserie  bărbătească,  fru­  pat continuu, alături de în­  ieşte  intr-un  apartament                  Mari
          anul  trecut  colectivele  de   ros, care a condus nu nu­  moasă şi plină de răspun­  tregul colectiv, de introdu­  confortabil în oraşul Brad.                 M
          muncă  de  la  orizontul  XII   mai  la  recuperarea  rămî-   dere  :  aceea  de  miner.  A-   cerea tehnicii noi, de creş­  Teodor  Feier  este  azi  unul     <>
          al  E.M.  Ghelari  s-au  con­  nerilor  în  urmă,  ci  şi  la   vea o chemare către ea, oa­  terea productivităţii muncii,  dintre cetăţenii de frunte ai       Nit
          fruntat  cu  o  seamă  de   depăşirea  sarcinilor  de   re H neliniştea nopţile. Aşa   de  reducerea  consumurilor   oraşului.  In  timpul  liber,              RIA: .
          greutăţi  care  afeotau  ni­  plan pe ansamblul orizon­  se  face  că  in  paul  1961,   de materiale. In cele aproa­  care  ii  este  bine  drămuit,           reşul); i±.
          velul  de  îndeplinire  a   tului  XII.  La  25  decem­  Teodor Feier a venit Io în­  pe două decenii de minerit   participă  la  fel  şl  lei  de              re (Lumina)
          sarcinilor  de  plan.  Larga   brie s-au extras în plus  treprinderea minieră Barza î a şlefuit în'tainele adîncu-  acţiuni  pentru  oraşul  in                 cunoscutul
          consultare  a  minerilor  la   72.5 tone minereu de fier,  pentru a se califica. La în­                   care  trăieşte.  Tocmai  in  a-                       (Muncitoresc
          locurile  lor  de  muncă  —   în 26 decembrie —   205  ceput  a  lucrat  ca  munci­                       ceastă  calitate  de  om  de
          iniţiată  de  biroul  organi­  tone, 27 decembrie  — 150   tor  necalificat,  apoi  a  ur­                omenie  constă  încrederea
          zaţiei  de  partid  şi  condu­  tone, 28 decembrie —   mat  cursuri  profesionale.   Oamenî ai            şi  sinceritatea  cu  care  vin                          VRE
          cerea  orizontului  —  con­  112.5 tone.               Rind  pe  riad  a  fost  vago­                     ortacii  să  i  se  desiăinuie,
          jugată  cu  eforturile  ca­  Acesta  este  ritmul  sta­  netar, ajutor de miner, mi­  zilelor noastre     să-şi spună bucuriile şl ne­
          drelor  tehnice  de  'a  găsi   tornicit  în  ultima  vreme   ner,  artificier,  ca  din  anul            cazurile,  să  le  rezolve  îm­                        Timpul   p
          noi  posibilităţi  de  redre­  în  activitatea  schimbului   1970 încoace să i se încre­                  preună.  Nu  e  de  mirare                            4  ianuarie:  \
          sare a situaţiei,  s-au con­  „C“,  ritm  cu  care  forma­  dinţeze  conducerea  unei                    deci  că,  urmare  a  merite­                          ţine   friguri
                                                                                                                                                                          noaptea  şi
          cretizat  într-o  seamă  de   ţiile  de  mineri  conduse  de   formaţii de lucru. Ca vago­  fui foarte mulţi tineri, prin­  lor  sale,  Teodor  Feier  a        rul  va  fi  va
          măsuri  practice  care  vi­  Dumitru   Vale,   Laszlo   netar a debutat în brigada   tre  care  Candin  Berindei,   ajuns  miner  şei  de  echipă   voinţă  şi  abnegaţie  comu­ A  vor  semnala
          zau,  pe  lingă  ridicarea   Deak, Petru Mihalcea, Mi-   comunistului Ioan Vasiu, mi­ Octavian Lopu, losii Oprean  în  cadrul  sectorului  Valea   nistă.  Acum,  la  cei  41  de   Vintul  va  su
                                                                                                                                                                          derat,  cu  un
          gradului  de  utilizare  a   hai  Ungureanu,  Ilie  Mo-   ner  specialist,  unde  a  do-   şi alţii, în prezent pricepuţi   NI orii, a fost ales vicepre­  ani  al  săi,  omul  faptelor,   locale  din  :
          timpului  de  luord,  îmbu­  loman,  Constantin  Mihai,   bindit multe cunoştinţe pro­  ajutori  de  mineri.  Toţi  cei   şedinte al consiliului oame­  comunistul Teodor Feier, ţi­  Temperatura
          nătăţirea  procesului  de   echipele  de  la  transport   fesionale.  „Aici,  la  mină,   care  au  trecut  prin  mina   nilor muncii pe întreprinde­  nu/ dintre■ cei mai harnici   noaptea  Sntl
                                                                                                                                                                          minus  11  gr)
          transportare  a  minereului   în  frunte  cu  Ioan  Bir-ta,   m-am realizat cu adevărat.   iui  Teodor  Feier  îşi  iubesc   re, membru în biroul comi­  mineri  şefi  de  echipă  din   Ire  minus
          extras  (prin  încărcarea   Emil  Păun,  Ioan  Obreja,   Ca  om.  A  fi  miner  e  un   meseria şi sînt minări de ea.  tetului sindicalului, membru  Ţara  Zarandului,  este  tot   grade.   Izo
          vagoneţilor  la  capacitatea   maistrul  Ioan  Micu,  au   titlu  de  incit  prestigiu"  —   Teodor Feier s-a realizai   al comitetului de partid pe   tinăr, dar călit in faţa greu­  nala  ceaţă,:
          maximă),  crearea  condi­  trecut în noul an de mun­   îmi spunea zilele ■ trecute   şi pe plan familial. S-a. că­  sectorul  Valea  Marii  şi  al   tăţilor. Ne spunea că dacă   chiciură.
                                                                                                                                                                           Timpul
          ţiilor  optime  de  execuţie   că.  El  exprimă  în  esenţă   Teodor  Feier.  In  1964,  ca   sătorit cu Mărioara Cri şan,  Comitetului  orăşenesc  de   ar fi obligat să-şi aleagă o   pentru 5 şi
          a  unor  lucrări  de  pregă­  atmosfera  de  deplină  în­  urmare a sîrguinfei sale în   fată frumoasă şl harnică din  partid  Brad,  membru  în   nouă meserie de la început,   mc  geroa-
          tire  etc.  Prin  materiali­  credere  în  propriile  forţe,   muncă, a fost primit in no­  satul  notai.  Au  şl  urmaşi.   Biroul executiv al Consiliu­  tot  pe  cea  de  miner  ar   riabil.  Sc
          zarea  fermă  a  acestor   capacitatea  de  mobilizare   durile  comuniştilor.  An  de   Băiatul,  pe  nume  Ioan,  a   lui judeţean al sindicatelor.   alege-o, intrucît azi munca   sori  local
                                                                                                                                                                          tervalulul
          măsuri,  colectivul,  de  mi­  a  colectivului  nostru  şi.   an, lună de lună, echipa pe   absolvit Liceul industrial de  Încrederii oamenilor, ortaci­  minerilor  este  preţuită  de   creşte uf
          neri  din  schimbul  „C“  a   ferma  lui  hotărâre  de  a   care  o  conduce  este  frun­  construcţii civile şl indus­  lor săi, el le răspunde prin   întregul  popor,  se  bucură   La mi
          marcat o revenire eviden­  face  din  penultimul  an   taşă pe întreprindere, dind   triale din Timişoara, iar fe­  lapte, prin ambiţia de a fa­  de mare cinste.  roasă, c
          tă  spre  sfîrşitul  anului,  al  actualului  cincinal  un   constant peste plan o pro­  tiţa, pe nume Mihaela, este                                            Se vor f
                                                                                                                                                                          porare.
          făcînd  din  luna  decembrie  an al marilor împliniri.  ducţie suplimentară in me­  elevă  in  clasa  a  Vlli-a  a   ce ceva mai bun azi ca ieri,   ION COJOI   derat,
                                                                                                                                                  ziarist c'olaborator
                                                                                                                               odepăşi, prin
          o  adevărată  lună  record      DUMITRU BU1CU          die cu 10-15 la sută.    Şcolii generale nr. 1 din  de  a  se  autedepâşi,  prin  ziarist c'olaborator   la 60—
          în producţie. Cîteva cifre      IOAN IRIMIA
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11