Page 2 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU

In conducerea economiei - spirit C O M U N I C A T

din partea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România Fel
comunist, responsabil, înaltâ exigentă prevederilor Decretului ale obiectelor în funcţie de la cerere, în cazul vînzării 10.00 Alb ura
Preţurile
de
cumpărare
în legătură cu aplicarea
de metale preţioase — aur
conţinutul de metal .pre­
Kogăb
Prezidenţial
36/1980
nr.
ză în conturi personale ce
privind preţurile de achi­ ţios al acestora, de comple­ şi platină —, se păstrea­ jul pi
turii i
(Urmare diu pag. I) • să participe la efectuarea lizării producţiei nete, îm­ ziţie de la populaţie ale xitatea execuţiei, precum şi se deschid la Banca Ro­ 10.20 Tel©cii
lucrărilor, începînd cu ara­ bunătăţirea calităţii produc­ aurului, platinei şi argin­ de valoarea numismatică mână de Comerţ Exterior (relua
tul, semănatul, cu cele de ţiei, a , activităţii de între­ 11,55 Tragei
problema utilizării raţiona­ ţinere şi reparaţii, promo­ tului, dat publicităţii, se — în cazul monedelor — — pentru cetăţenii domi­ re AU
le a' pămîntului, a dotării întreţinere a culturilor şi varea mai amplă a progre­ aduce la cunoştinţa popu­ sînt afişate la toate unită­ ciliaţi în Bucureşti — şi la 12,05 Concc-:
terminînd cu strînsul şi de­
tehnice, a specialiştilor, spo­ pozitarea recoltei. sului tehnic. Sînt, de ase­ laţiei următoarele : ţile Băncii Naţionale, pre­ sucursalele Băncii Naţio­ grala
Beeth'
rirea efectivului de anima­ menea, reformulate unele — Cetăţenii care deţin cum şi la toate unităţile nale existente în fiecare 13.00 De la
le şi a producţiei animalie­ Un loc important în cu­ sarcini privitoare la consu­ metale preţioase — aur, specializate ale Ministeru­ judeţ pentru cetăţenii din Reper
re şi, în legătură cu aceas­ vîntare îl ocupă problema muri, fabricarea otelurilor platină, argint — indiferent lui Comerţului Interior. A- celelalte localităţi, urmînd re,
sport
ta, asigurarea bazei furaje­ producţiei industriale, cu aliate şi înalt aliate, dez­ sub ce formă (bijuterii, chitarea ■ contravalorii me­ a fi folosite în conformi­ 17,25 Dosar
re, predarea produselor a- unele cerinţe şi exigenţe voltarea procedeului trata­ monede, obiecte de uz cas­ talelor preţioase valorifi­ tate cu dispoziţiile legale. 17,45 Clubu
gricole la fondul centralizat noi privitoare la eficienţă, mentului termic pentru re­ nic sau fragmente din a- cate în condiţiile prevăzu­ Pentru orice alte infor-’ 18.30 Febru
ca ev
al statului — practic toate utilizarea raţională a meta­ ducerea consumului de cestea etc.) şi doresc să le te în Decretul nr. 36/1980 maţii în legătură cu achi­ tic©
problemele ce se ridică in lelor scumpe, folosirea în­ crom, nichel, vanadiu şi valorifice se pot prezenta se face imediat după pre­ ziţionarea de la populaţie 18,50 1001 d
prezent în agricultura noas­ locuitorilor.. alte metale scumpe, recicla­ în orice zi la ghişeele uni­ darea acestora. a metalelor preţioase — 10.00 Telejv
19.20 In ac»
tră. s : Pentru industria hunedo- rea materiilor secundare, tăţilor Băncii Naţionale a — Cota de 10 la sută din aur, plantiriă, argint — rea a
tn înfăptuirea sarcinilor reană sînt de o însemnăta­ creşterea ponderii fierului Republicii Socialiste Româ­ suma cuvenită, în devize cetăţenii se pot adresa u- marţii
din agricultură — se spune te deosebită sarcinile subli­ vechi în şarje, recondiţio- nia şi la unităţile „Bijute­ libere, calculată la cursul nităţilor Băncii Naţionale 19,35 Călătc
mea
în cuvîntare — trebuie să niate de secretarul general narea şi refolosirea pieselor ria" ale Ministerului Co­ necomercial de 12 lei do­ a Republicii Socialiste 20.00 T ele ei
merţului Interior, existente
punem un mai mare accent al partidului. Pe planul în- şi subansamblelor, realiza­ în fiecare judeţ. larul S.U.A. ce se acordă, România. 20.30 Film
pe buna desfăşurare a acti­ tîi trebuie să se pună reali­ rea sarcinilor de investiţii. Comp
vităţii consiliilor unice a- zarea producţiei fizice în Cuvîntarea secretarului Ewing
groindustriale. Se pare că toate sectoarele, 'începînd general al partidului se im­ 21.20 Varie»
. tracii'
aceste organisme nu-şi rea­ cu cele producătoare de pune, prin întregul său con­ Cadru favorabil valorificării 21*45 Telejt
lizează încă atribuţiile, to­ materii prime şi materiale, ţinut, atenţiei maxime, stu­
varăşul Nicolae Ceauşescu, care ocupă ponderea deci­
precizînd unele laturi . ale sivă în economia judeţului dierii şi acţiunii hotărîte a hărniciei colectivului
organizaţiilor,
partid,
de
activităţii lor, a întreprin­ nostru. După cum se ştie, consiliilor oamenilor mun­
derilor agricole de stat şi pe baza programelor iniţia­ cii, a tuturor colectivelor
cooperativelor agricole, a te de . tovarăşul Nicolae pentru înfăptuirea imediată In condiţiile creşterii sar­ na tehnologică şi de mun­ — Cum este urmărită în­ bucuri;
cadrelor de specialişti con­ Ceauşescu, unităţile noastre cinilor economice în acest că, respectarea N.T.S. ş.a. trecerea ? di o pro gnu»
centrate în consiliile unice. miniere şi metalurgice dis­ şi efectivă a sarcinilor date. ultim an al actualului cin­ —-— Cum este organizată — Am acordat şi acestei La 9 mart
Vorbindu-se despre rolul pun acum de orientări pre­ Aşa cum au răspuns şi cinal, organele şi organiza­ întrecerea ? probleme o atenţie -deose­ 7.00 Radioj
presei;
specialiştilor din agricultu­ cise, de condiţiile necesare altădată chemărilor tovară­ ţiile sindicale au misiunea — între cele patru secţii, bită. Rezultatele obţinute la. Ic 'iilor; S
ră, în cuvîntare sînt criti­ înfăptuirii lor. Acum tre­ şului Nicolae Ceauşescu, de mare răspundere de a între echipe, brigăzi şi in­ finele decadelor sau lunii ştiri; 9,05
cate înţelegerea eronată a buie să se acţioneze cu toa­ minerii, siderurgiştii, con­ organiza şi coordona între­ dividual. Aici trebuie să sînt evidenţiate prin grafi­ le; 10,00 .
ce şi panouri. Cei investiţi
10,05 Revis
acestui rol, precum şi prac­ tă energia şi răspunderea structorii, oamenii muncii cerea socialistă în aşa fel precizez- că criteriile între­ Sub semm
ticile necorespunzătoare pe din unităţile agricole, vor incit aceasta să se consti­ cerii socialiste au fost larg eu titlul de evidenţiaţi sau 9 martie;
care le generează ea. In pentru folosirea mai bună şti şi acum să depună în­ tuie ca un cadru favorabil popularizate prin panouri, de fruntaşi sînt populari­ cântecul ai
zică
popu
viziunea dinamică a cuvin- a capacităţilor existente, tregul efort în slujba în­ pentru punerea în valoare grafice, lozinci, astfel încât zaţi la cele trei panouri — tin de ştir
tă-rii, specialistul nu trebuie punerea la timp în funcţiu­ deplinirii sarcinilor ce le a hărniciei şi valenţelor fiecare participant la între­ două instalate la Crişcior tural; 11,î
să lucreze ca un suprave­ ne a capacităţilor planifica­ revin, ridicînd la un nivel creatoare ale oamenilor cere ştie concret ce condi­ şi unul la Brad. Obişnuim 11,35 Ava
să-i „popularizăm“ la gaze­
TV.; 12,00
ghetor şi sfătuitor, ci ca un te, economisirea mai accen­ superior întreaga activitate muncii. Am organizat, pe ţii se cer realizate pentru ta satirică şi pe cei ce nu 12.30 Din
muncitor agricol autentic, tuată a materiilor prime, de producere în condiţii de tema enunţată, o discuţie participă suficient la între­ lui nostru
cu tovarăşul Dumitru Bo-
promenad;
bine pregătit, activ, cu un materialelor, combustibililor eficienţă sporită a bunuri­ dea, preşedintele comitetu­ DIN VIATA cere, ori au abateri de la nai; 13,20
înalt simţ de răspundere, şi energiei, în vederea rea­ lor materiale. lui sindicatului de la disciplină, întîrzie sau lip­ 15.00 Mer
Radio j linii
U.U.M.R. Crişcior. ORGANIZAŢIILOR sesc nemotivat. populare;
Confecţia
— Pornind de la obiecti­ SINDICALE — Cu ce rezultate se sol­ Partizan Id
vele majore ale anului 1980, dează întrecerea socialistă ? cil); 17,40
organele şi organizaţiile sin­ — Am să precizez că du­ 18.00 Oreli
dicale din uzina noastră au a cuceri titlul de eviden­ pă prima lună de activita­ mante, cîi
st rumen ta]
acordat, încă din ultima ţiat şi, la finele anului, de te din acest an planul de România;
lună a anului 1979, o ma­ fruntaş în întrecerea socia­ producţie al uzinei a fost nore; 22
ximă atenţie organizării în­ listă. realizat şi depăşit la marea 22.30 Ring
trecerii socialiste pe anul în — După cite se cunoaşte, majoritate a indicatorilor. Buletin d
Nou stop
curs, pentru ca, încă din la U.U.M.R. se aplică cîte- Am obţinut rezultate bune
primele zile ale lui Î980 să va iniţiative valoroase; ca­ şi la calitate, la economisi­
se obţină rezultate bune în re este rolul lor în impul­ rea metalului, energiei şi
activitatea productivă. sionarea întrecerii ? • carburanţilor. Succesele în­
— Concret, cum s-a pro­ — Unul foarte mare. „Să registrate reliefează hotă-
cedat ? muncim o zi pe lună cu rîrea cu care colectivul u- DEVA :
— în. colaborare cu con­ electrozi economisiţi“, — ce nităţii noastre a pornit la dion“ şi ;
(Patria);
ducerea întreprinderii, ţi- se aplică la ' secţia sudură, transpunerea în viaţă a sar­ (Arta); HI
nînd seama de sarcinile pe „Să circulăm o zi pe lună cinilor ultimului an al ac­ piii lui S
acest an, au fost stabilite cu combustibili economisiţi“ tualului cincinal, în atmos­ Cobra (Si
si
Carter,
criterii precise pentru în­ •— aplicată la transportul fera însufleţitoare generată ta); Ui
trecerea socialistă, criterii intern, ca şi iniţiativele de Congresul al XII-lea al morţii (C<
ce ţin seama de specificul „Nici un gram de metal partidului, de campania e- TROŞANI
(Unirea);
fiecărei secţii, de specificul risipit“ şi „Cea mai bine lectorală, de marile eveni­ prieten (7
locurilor de muncă. Evi­ întreţinută maşină“ impul­ mente ale anului 1980. Iar zero (H
dent, printre criteriile cele sionează întrecerea oferin- întrecerea socialistă oferă PEiVI : M
riile I-II (
mai de seamă se înscriu du-i obiective în plus fată cadrul fayorabil materiali­ nia — se
îndeplinirea şi depăşirea de cele obişnuite, mobili­ zării acestei hotărîri. toresc);
înfăţişarea localităţilor hu iiotlorene se Înnoieşte mereu, prin fondurile lot mai impor­ sarcinilor de plan, calitatea zează colectivul la înfăptui­ care ne
rul);
LC
tante alocate din bugetul statului, (imagine din Petroşani). producţiei, întregite de o- rea marilor imperative ale Discuţie consemnată de (Minerul);
biective cum ar fi discipli- etapei actuale. TRA1AN BONDOR | * t şi poe
j URICANI
- întreaga
1 brie); Btf
ne de cti
Metalul - gospodărit cu maximă răspundere ORAŞTIE
re (Patria
riile I-Iî
GIU-BAl :
întreprinderea mecanică din partea întregului nostru confecţii. metalice s-au luat bun, betonarea platformei dad (Casa
ŢEG : Tin
1
Ofăştie este una din unită­ colectiv de muncă în a- măsuri de folosire integra­ şi selectarea profilelor, tre­ Lar) ; BP
ţile economice ale judeţu­ ceastă privinţă-.- în prezent lă a tablelor şi profilelor buie continuat într-un ritm ••• LAN: Om
lui nbstru mari consuma­ lucrăm la amenajarea unui metalice prin croirea unor mai rapid, altfel aceste ma­ de culturi
hail, cíini
toare de metal. în raidul depozit central de mate­ elemente de legătură şi teriale, în care s-au inves­ şui) ; ILL
întreprins la acerată uni­ riale, pe care îl vom dota, piese mai mici din aşa tit bani serioşi, vor fi de­ (Lumina) ;
tate am urmărit modul în prin eforturi proprii, cu u- teriorate. Situaţia este i- lozuri (M
care este folosit şi gospo­ tilajele necesare. zisele „resturi“. Numai' pe dentică şi cu capetele ver­
dărit metalul, cum se ac­ împreună cu tovarăşul această cale în 1979 s-au ticale ale maşinii de frezat,
ţionează în vederea trans­ Petru Haneheş, preşedinte­ obţinut economii -la metal lăsate să „îmbătrînească“
punerii în viaţă a Decretu­ le comitetului de sindicat, de 215 tone. După cum a- în păfnînt, lingă fabrica de
lui privind recuperarea şi am tăcut un „tur“ pe la rătam, în raidul nostru am gheaţă. Rezultat
valorificarea resurselor ma­ atelierele din incinta între­ găsit şi aspecte negative a- în sectorul de investiţii februarie
teriale refolosibile. Din din cadrul întreprinderii Extrage!
constatările pe teren şi din 8 AVUŢIE CIE TIME REINTROBISA am văzut materiale arunca­ 78. 48, 17
Extrage!
discuţiile cu mai mulţi in­ te, unele „uitate“ de ani de 83. 25, 46,
terlocutori am dedus că... zile in aceleaşi locuri : Fond d<
plase de sîrmă, materiale
EXISTA * de construcţii amestecate lei, din c
lei.
PREOCUPĂRI, cu şpan din fontă, cu alte
DAR SI... LOC metale, 26 de suluri de
PENTRU MAI BINE carton asfaltat, geamuri
prinderii, prilej cu care am supra cărora ne vom opri etc.
— I.M. Orăştie se află putut constata că există, in­ în continuare. Am insistat pe aceste as­ Timpul
într-un amplu proces de tr-adevăr o preocupare se­ La depozitul pentru ra­ pecte fiindcă se simte ne­ 1 martie :
dezvoltare şi -modernizare rioasă din partea tuturor me de formare, „organizat“ voia unei discipline ferme, ţine în g<
rul mai i
a capacităţilor de produc­ factorilor în direcţia recu­ lîngă turnătorie, sînt arun­ a unei organizări mai chib­ cădea pr
ţie, a activităţii — precizea-; perării şi valorificării cit cate, claie peste grămadă, zuite în toate sectoarele de temporari
formă
ză tovarăşul ing. Mircea mai eficiente a resurselor rame de formare de dife­ activitate, pentru înlătura­ va sufla dt
Rotea, directorul întreprin­ de metal. Lingă fiecare a- rite dimensiuni, unele încă rea grabnică a acestor de­ vest. Terr
derii. Cu toate acestea, a- telier sînt amenajate con­ utilizabile, altele refolosibi­ ficienţe. In acelaşi timp vor ii cu
vem permanent în atenţie tainere speciale pentru de­ le. Nimeni nu s-a gînditsă organizaţiile de partid, sin­ 1 Şî } g!
nime înti
buna gospodărire a ma­ pozitarea şpanului de oţel, le sorteze. Poate acum... Şi în dicat şi U.T.C. au datoria nus 1 gr
terialelor de orice fel, con­ bronz, fontă, aluminiu. E- zona viitorului depozit cen­ să acţioneze cu mai multă La mu
şoară îne
ştienţi că risipa nu este xistă, de asemenea, o boxă tral sînt multe de făcut. răspundere, să ia măsuri coperlt.' ’
permisă sub nici o formă. centrală de depozitare a Aici sînt îngropate în pă- concrete în vederea stopă­ temporari
Cu atît mai mult cînd este şpanului de oţel. Fierul mînt cantităţi deloc negli­ rii risipei de orice . fel, Fabrica de mobilă Deva, secţia Haţeg. Comunistul Tra- tare, cu i
vorba despre metal, mate­ vechi este adunat cu răs­ jabile de profite metalice, creşterii continue a eficien­ ian Hada este un frezor care execută lucrări de foarte bună la 100—ii
(Me
oră.
rie primă indispensabilă e- pundere şi - depozitat în baloţi de sîrmă, ţevi, chiar ţei activităţii desfăşurate. .calitate. du ; Oaj
conomiei naţionale. Există locuri speciale, urmînd ay fi materiale noi, chipurile a- Foto; VIRGIL ONOIU
o preocupare responsabilă valorificat. La atelierul de flate în depozit. începutul UV1U BRAICA