Page 3 - Drumul_socialismului_1980_03

NR. 6 941 © SIMBÄTÄ, 1 MARTIE 1980 t'äg. 3

ia fiTimMEA kitmm (Urmare din pag. I) 51000 lei în 1985 faţă de viaţa oamenilor mai fru­ cial Ia întreprindere. In do­

ZIUM I 1980. moasă şi mai bogată din meniul economic, se preve­
de construcţia imei fabrici
In cadrul comunei fiin­
toate punctele de vedere.
Rodnic dialog cu făuritorii lioane Iei în 1980 şi va a- ţează un puternic centru Lucrările de termofieare, de cherestea, reţele de me­
milioane lei în 1985. Nive­
rar : îVlihail jtmge la mai mult de 202 forestier şi silvic, precum şi canalizare şi alimentare cu die şi joasă tensiune, o ba­
tu şi mesa- de bunuri materiale lul valoric al productivită­ o cooperativă agricolă de apă a blocurilor şi institu­ ză de producţie pentru dru­
c al litera- producţie care, prinir-o ex­ ţiilor din centrul civic, ac- muri naţionale, un pasaj de
aste ţii muncii a crescut de la trecere de nivel peste DN 66
eca (Urmare din pag. l) votează pentru prima dată. 120 000 lei în 1970, la peste ploatare raţională a fondu­ tivitalea de gosfwdărire şi la Livadxa, amenajări în
înfrumuseţare, care se con-
e amortiza- In cadrul întîlnirii au luat 282 000 lei în 1980 şi va lui forestier şi a pămînlului complex a pajiştilor natu­
cuvîntul profesorii Bogdan ajunge la mai mult de
icativ. Inte- noua scoţie de producţie, oare Poraicu, Constantin Pascu, 400 000 lei pe om al muncii -«.H - »MS--Sl-W- rale pe 400 ha pentru care
oniilor de va asigura panouri mari pen­ Elena Szitar, maistru'l-instruc- în 1985. Iată dar ce salt sînt alocate 5,2 milioane lei,
tru 2 000 de case anual, iar B A R U amenajări şi modernizări in
... infinit, tor Nicolae Medrca, elevul calitativ s-a făcut în timp fermele zootehnice. Volu­
documenta­ după intrarea în funcţiune, Marcel Crăsneanu. Dintre de două decenii şi ce per­ ifîî
ri, poezie, să fie atinşi în col mai scurt spective de viilor şc des­ I Ilustrate huneâorene im mul desfacerilor de mărfuri
timp parametrii proiectaţi. A propunerile acestora consem­ va ajunge in 1985 la a-
îrgiei năm : necesitatea alocării u- chid în etapa cincinalului \ -in anul electorul 1980 proape 25 milioane lei, iar
rreiului fost exprimată hotărîrea şi nor fonduri speciale in scopul 1981—19S5. La fiecare cinci
980. Croni- angajamentul acestui colectiv ani producţia globală in­ prestaţiile de servicii Ia
ntelor poli­ de a îndeplini planul pe a- cercetării ştiinţifice şcolare ; dustrială s-a dublai, iar peste 1,7 milioane lei. Pro­
asigurarea de către întreprin­
ccst an cu 6 luni mai devre­ derile patronatoare a mate­ productivitatea muncii este fac să sporească an de an cretizează în lucrări de larg ducţia globală industrială a
puterea economică a comu­
interes obştesc în valoare
me, ceea ce va permite rea­ mai mare decit dublul ei. comunei pe locuitor va a-
ţe: pregăti - lizarea unei producţii supli­ rialelor pentru practica pro­ nei, să crească veniturile şi de 1,6 milioane lei. Faptul junge în 1985 la peste
trr de la S ductivă a elevilor ; editarea Şi producţia fizică cunoaşte nivelul de trai material şi că aproape 98 la sută din
mentare de 1(50 milioane lei, de către Mini stenii Educaţiei salturi spectaculoase. In spiritual al oamenilor. 56 000 lei, fiind superioară
prin ţara care se va concretiza în 71 000 şi învăţămîntului şi ministe- cincinalul viilor producţia populaţie locuieşte în case chiar unor oraşe, lată mo-
noi, iar 20 la sulă din gos­
) mc prefabricate, 54 km de Au fost construite blocuri tive de mîndrie şi bucurie
edia tuburi pentru canalizare şi -relor de resort a unui buletin de cărămizi refractare va pentru muncitori, au fost podării au apă curentă in­ pentru cetăţenii co-munei
„Dalia* —- informativ privind cercetarea spori cu 40 000 tone. faţă dale in folosinţă magazine dică o notă de urbanizare
etrolieră irigaţii şi alte produse. To­ ştiinţifică din liceele indus­ de 1980, cea de prafuri care se amplifică an dc an. Baru, dar şi de angajare
sortul 27 varăşul Nicolae Devian, se­ triale ş.a. specializate, ca la oraş, pen­ plenară, responsabilă pentru
nuzical-dis- cretarul comitetului de partid, exo terme cu 4 000' tone, şi tru produse alimentare şi In cincinalul viitor se vor înfăptuirea neabătută a po­
preşedintele consiliului oame­ Cu acest prilej, tovarăşul de mortar refractar cu 5 00Q industriale, unităţi de pres­ construi 120 apartamente, liticii partidului şi statului,
nilor muncii, a exprimat, în Ion Ursu a vizitat expoziţia de tone. în cincinalul vii­ taţii. Şcolile de 4 şi 10 ani, spaţii comerciale şi de pres­ pentru realizarea sarcinilor
numele comuniştilor, al între­ pormanentă a liceului nr. 1, tor personalul muncitor se căminele culturale, bibliote­ taţii, un dispensar uman, se privind dezvoltarea econo-
gului colectiv ataşamentul laboratoarele şi cabinetele a- va dubla, iar productivita­ ca, cinematograful, dispen­ va continua acţiunea de ca­ mico-şocială in profil teri­
profund faţă de politica parti­ cestei moderne unităţi de î.n- tea muncii pe o persoană sarul uman şi cabinetul sto­ nalizare şi alimentare cu torial şi ridicarea bunăstării
dului. hotărîrea de a nu pre­ vătămînt din municipiul Deva. calculată pe baza produc­ matologic, farmacia sînt tot apă, se va construi un com­ materiale şi spirituale a
cupeţi nici un efort pentru La fel de fructuos a fost ţiei nete, va creşte cu peste alilea realizări care fac plex sportiv şi un grup so­ obşlei.
: fi,00 Ră­ onorarea sarcinilor dc plan şi dialogul cu ţăranii coope­
ni neţii. # şi a angajamentelor asuma­ ratori, cu specialiştii din a-
— alegeri; gri-oultură şi alegătorii din
8, OU Re vis- te în întrecere pe 1980 şi în­
trierai ine- tregul cincinal. comuna Cîrjiţ.i,. unde s-ău în­ Angajare unanimă
Buletin ue făţişat acţiunile ce se în­
ţi muzica- La Ţesătorul de mătase au treprind pentru ridicarea po­
de ştiri ; fost exprimate, de asemenea, (Urmare din pag. I) Surdu din Unirea şi alţii,
•ară radio. sentimente de deosebită dra­ tenţialului productiv al pă- au fost înfăţişate realizările
;rilor de la mintuilui, creşterea producţii­
Drag mi-i goste faţă de partid şi secre­ lor agricole vegetale şi ani­ a pregăti şi realiza în bune de prestigiu obţinute pînă a-
•lai — mu- tarul său general, tovarăşul cum în dezvoltarea econo-
.1,00 Bule- Nicolae Ccauşescu, pentru gri­ maliere, precum şi preocupă­ condiţiuni lucrările din cam­
Allas cul­ rile pentru ridicarea continuă pania agricolă de primăvară, miico-iocială şi edilitar-gos-
ei ectoral; ja ce o poartă femeilor, pen­ a gradului edilitar-gospodă- podărcască a comunelor şi 0 A apărut pliantul „Municipiul Hunedoara. Realizări
Radio- tru condiţiile minunate de lu­ de a spori producţia agrico­ satelor, perspectivele de vii­
i de ştiri ; cru create îh această moder­ resc al comunei şi satelor, lă vegetală şi animalieră şi tor, ce-şi propun să realizeze şi perspective“, editat de Consiliul municipal al F.D.U.S.
i folcloru- pentru creşterea nivelului de de a contribui, pe această Bogat în cifre şi imagini, pliantul constituie un bun mate*
Muzică de nă unitate intrată în 'func­ trai al locuitorilor. bază, cu cantităţi sporite de şi în ce domenii ar dori să rial documentar în actuala campanie electorală.
Rad io j ur­ ţiune în anii actualei legisla­
letul, ţara; turi. Tovarăşele Măria Paul, Tovarăşul Ion Ursu a feli­ produse ag.roalimontare la fie sprijiniţi pentru reali­ 0 La „Tribuna democraţiei", desfăşurată miercuri lo
ub ; 16,00 citat colectivele unităţilor şt fondul de stat, la buna apro­ za mai repede şi mai bine aglomeratorul 2 — C.S.H., au participat peste 250 mun­
,15 Jocuri urzitoreasă la secţia prepara- populaţia localităţilor vizita­ vizionare a populaţiei. unede obiective şi lucrări de citori, tehnicieni şi ingineri din combinat. Numeroasele în­
fandbal — ţie, Maria Filimon, ţesătoare,
ti — Iskra Doiniţa Radu, finisoarc, ing. te pentru rezultatele obţinu­ 'In cuvîntul alegătorilor Pe­ îmbunătăţiri funciare, dese­ trebări puse de cei prezenţi s-au referit la mai buna gos­
Cehoslova- te, le-a urat noi succese în tru Bocan, Ioan Zeiconi, E- cări, regularizări şi îndiguiri podărire a municipiului, aprovizionarea ritmică şi servirea
i uşoară ; Traian Ţîrlea, directorul uni­ muncă şi a făcut recomandări de riuri, construcţii agrozoo­ în unităţile comerciale, probleme de ocrotire a sănătăţii,
20,00 Ro- tăţii şi Sekely Floarea, mais­ pentru îmbunătăţirea activi­ lena Castan, Speranţa Gheor-
piesc in- tru, secretarul comitetului de ghiu, Ioan Marcu, Moise Mi- tehnice. De asemenea, s-au de politică externă, altele de creştere a productivităţii
30 Azi In tăţii în toate domeniile dc cloşoni din Toteşti ; Ioan A- făcut propuneri pentru un muncii, optimizarea consumurilor specifice etc.
ulenţe so- partid, au înfăţişat preocupă­ activitate, ie-a asigurat de sprijin mai. eficient în reali­ © Colectivul secţiei „Vidra", format aproape în exclu­
.dio jurnal; rile şi grindurile actuale şi de tot sprijinul său în realiza­ rion, Tiberiu Albulescu, A-
ns; 23,00 perspectivă ale acestui tînăr dam Corui, Lăscuţ Zgîrcea, zarea unor obiective social- sivitate din femei, îşi îndeplineşte cu răspundere, lună de
0,05—fi,00 rea sarcinilor, în îndeplini­ culturale de larg interes ob­ lună, sarcinile ce-i revin. In perioada următoare, secţia îşi
nocturn. colectiv de muncă. rea liotărî.riior adoptate de Merian Vizante, Valeria Se- va extinde capacitatea de producţie, înlesnind astfel înca­
La întilnirea de lucru dc Congresul al Xll-lea, a Pro­ can din Sarmizegctusa ; Pe­ ştesc, ca locuinţe pentru ca­ drarea în muncă a unui număr sporit de femei ce dove­
la Liceul industrial nr. 1 din gramului partidului de făuri­ tru Suciu, Gheorghe Ursu, drele de specialitate, şcoli, desc talent şi indemînare pentru aceste meserii,
IÜ Deva au luat parte peste 120 re a societăţii socialiste mul­ Băiuţ Drăghiri, Băiuţ Boncău cămine culturale, internate şi ® In organizarea Consiliului municipal de educaţie po­
de cadre didactice şi repre­ tilateral dezvoltate şi înain­ din Densuş ; Constantin Babeş, atelicre-şcoală, dispensare me­ litică şi cultură socialistă şi Consiliului municipal al sindi­
zentanţi ai elevilor din li­ tare a României spre comu­ Viron Pîrvu, Maria Pop, dicale, magazine şi unităţi de catelor, s-a desfăşurat zilele trecute o largă consfătuire —-
ceele industriale devene care nism. Marcel Stoicovici, Victor prestaţii. schimb de experienţă cu tema : „Aplicarea, generalizare^
şi 'eficienţa iniţiativelor muncitoreşti“.
® Formaţia de teatru din cadrul casei de cultură a
prezentat, joi seara, în satul Boş, un spectacol cu „Omul
Mărţişor care a văzut moartea". Piesa, inspirată din alegerile de
J> -> altădată, s-a bucurat de un frumos succes.
• In toate unităţile economice din municipiu, tinerii au
pielii ulb-roşu, mărţişorul . ■ '-4Ó -,, >' * ş organizat numeroase acţiuni în sprijinul producţiei. Numai
de azi valorează mult mai
E primăvară. O primăva­ mult, nu e decit un semn prin recondiţionări de piese şi recuperări de materii prime
ră încă rece, cu gheaţă şi al creşterii noastre•_ continu'e şi materiale, ei au obţinut pină in prezent economii de
fulgi de nea, dur, e pri­ şi multiple. Astăzi oferim peste 101 000 lei.
măvară ! Inevitabila trezire mamei, soţiei, iubitei, tutu­ • Joi, o reuşită întilnire a cenaclurilor „Flacăra" — al
la viaţă a întregii naturi a scriitorilor şi „Muguri“ — al pionierilor, desfăşurată sub
început, Prinţii soli — gin­ ror celor dragi, surprizele genericul „Partid, prin verbul tău de aur, respiri libertate“.
bucuriei, incercînd să facem
Totodată, a avut loc şi vernisajul unei expoziţii de artă
gaşii ghiocei — au apărut, şi din „Mărţişor“ o sărbă­ plastică „Viaţa — izvorul inspiraţiei artistice“, cu lucraţi
l-am primit sau oferii deja toare. executate de pionieri,
în dar celor dragi.
Deci, bine ai venii mărţi­ DOINA COJOCARU
Astăzi... mărţişorul, sim­ şor — primă sărbătoare a
bolul dintold'euuna al pri­
măverii, al dragostei şi res­ primăverii —, bine ai venit
primăvară, anotimp de re­
pectului. Nu ştim şi poale doi cercetaţi de măi mul­
nu vom şti niciodată chul şi naştere a naturii, a speran­ te ori pentru furturi. S-a
cum a apărut. Ne mulţu­ ţelor, a optimismului şi în­ mai stabilit că tot ei sînt
şi autorii furtului din a-
mim să-l ştim al nostru şi crederii în ziua de mîine, ceeaşi noapte, de la Filia­
pentru noi, ne bucurăm să-l mai frumoasă decit cea de la de vînătoare din Petro­
azi, în viitorul luminos pe
primim şi să-l putem oferi. • Control inopinat. Or­ şani, de unde au sustras
Şi, dacă, de la aproape ne­ care noi singuri, cu braţele o importantă sumă de
noastre, îl edificăm. ganele de miliţie au efec­
însemnatul semn legat cu „Ghioceii“ primăverii. tuat, într-una din nopţile bani. Că tîlhăria are pi­
atil de cunoscutul şnur im- M. VOICU Foto: VIRGIL ONOIU trecute, controale Inopi­ cioare scurte este un fapt
nate la obiective econo­ de ■ multe ori demonstrat.
; re. Cu acest prilej s-a cei trei „fără ocupaţie“, şi
i UJn 29 mice şi casierii colectoa­ Sperăm că s-au convins şi
, 19, 55, te desăvîrşită, din păcate este constatat că la întreprin­ alţii care mai stau la în­
Lola Stere Chiracu unul tipic. Damiani acuză, derea de materiale de doială.
: 50, 60. ceea ce poate fi mai primej­ construcţii Bîrcea, pazni­ 0 Sub influenţa alcoo­
5. dios pentru echilibrul, şi aşa cii Teodor Topor şi Pe­ lului. Din cauza unor cer­
1 027 450 „Drumun îndeajuns de fragil, al unei familiale şi aflîn-
: 178 557 structuri sociale : coroziunea tru Vasilie visau bă în turi
ş i legende“ lui şi alte drumuri şi locuri cu Scoia, Roşa şi Comcncini, artificială a tuturor valorilor raza lor de activitate nici du-se sub influenţa alcoo­
etice şi ştirbirea fatală a su­
eroice ale timpului răni în unul din maeştrii realismului veranităţii justiţiei. musca nu pătrunde. Au lului, numita Tuliana Mo-
mai departe mărturie de ade­ cinematografic italian — este pătruns însă organele de ga, domiciliată în Petro­
O surpriză plăcută Intre văr şi de existenţă a popo­ din nou prezent pe ecranele Vedem, aşadar, că — din­ somnoroşii şani, str. Barbu Delavran-
acţiunea
cărjile lectorate recent este rului nostru pe acest» locuri. noastre cu un film ieşit din colo de interesantă, in sine S I control, iar
denotind
foarte
şi „Drumuri şl legende“ apă­ Celelalte capitole ale cărţii comun. „Mi-e teamă“ recon­ un edificiu dramaturgie solid s-au trezit cu... sancţiuni­ cea nr. 15, a aplicat mai
rută la editura „Sport-tu- sint dedicate altor „drumuri firmă o dată în plus faptul le de rigoare. < multe lovituri grave so­
pentru şi legende bănăţene“, dobro­ că Damiani este urmărit a- — in „Mi-e teamă“ există un
e men- rism“. Lola Stere Chiracu, au­ gene, munteno şi moldovene. proapo obsesiv de o temă subtext de mare importanţă: • Tilhăria are ^picioare ţului ei, Arpad Moga.
eu ce- toare a încă patru romane cu Cartea in alcătuirea ei ră- majoră, dovedind şi astfel că extinderea nelimitată a co­ Transportat la spital, cu
•lt. Vor temă Istorică: „Apele negre“, mine o temeinică prelucraro numai arta angajată poate rupţiei şi folosirea crimei scurte. în noaptea de 11 toate îngrijirile primite,
cale şl „Pribeagul“, „Heracloea“ şi a celor mai frumoase le­ declanşa complexe reacţii fa­ drept instrument politic pro­ spre 12 februarie, în mu­
incalculabile
efecte
voacă
I sub „Prin ţara marelui Ştefan“, gende ce atestă străvechi ţă de malformaţii sociale şi cială. Subminată pe dinlăun­ li nicipiul Petroşani s-a co­ n-a mai putut fi salvat.
Vin tul nu părăseşte nici de această vetre de cultură şi civiliza­ politice dintre oclo mai gra­ destructive în conştiinţa so­ I.M. este cercetată în sta­
i nord- dată tema preferată. Pagini ţie, de cetăţi şl de viteji din ve. mis o tîlhărie în dauna re de reţinere pentru in­
naxime de respiraţie adîncă, de cu­ care se-nalţă patria de azi. Tema predilectă de care tru, una din instituţiile fun­ cetăţeanului Sever S. în
minus noaştere atentă a locurilor am pomenit este îngrijora­ damentale ale statului ame­ urma cercetărilor între­ fracţiunea de lovituri cau­
le mi- dedică autoarea meleagurilor MIRON TIC rea ce a cuprins societatea ninţă cu prăbuşirea. Or, a- zatoare de moarte. Grav
şi mi- htmedorene. Astfel, ne vedem italiană I de azi, in contact cu ceastă imanenţă dă friu Uber prinse, organele de mili­ este şi faptul că patru co­
eaţă. călătorind prin cetatea Gră- realitatea aspră a escaladă­ prăbuşirii generale a unui i i ţie au descoperit pe au­
În u- diştei Munoelului, prin locu­ „!Vfi-e teamă“ rii terorismului, izbutind să sistem total compromis. tori : Nicolae Cornescu, pii, din care doi minori,
erul a- rile începuturilor noastre. pervertească — prin filiera Cu Glana-Maria Volonté, rămîn fără părinţi. Iată
nlnsort Sarmizegetusa este văzută de sofisticată şl insalubră a u- Mario Adorf, Erland Joseph- Nicolae Dragu şi Ioan A- ce face alcoolul eînd este
i sufla autoare ca un „cuib de vul­ Damiano Damiani — care, nnr cercuri politice — apara­ son şi Angelica Ippolito, saftei, tineri între 18—20 băut oină cînd întunecă
te pînâ turi, izvor al întregului neam prin curajul său exemplar şl tul justiţiar. Cazul judecăto­ „Mi-e teamă“ este un film i i
1 pe dacic şl al inimilor noastre graţie calităţilor sale artísti­ rului Canocdda şi a poliţis­ demn dc toată atenţia. ani, fără ocupaţie, ultimii minţile.
servi- I de azi“. co de excepţie, este pe bună tului Graxziano, caz narat de
de azi“. Cetatea Devei, Mun­
Dorei). I tele Găi dreptate considerat, Împreună către Damiani cu o lucidita- AL. COVACI Rubrică realizată cu sprijinul
tele Găina, Cetatea Blidaru-
Inspectoratului judeţean de interné