Page 6 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 6
Pag. l DRUMUL SOCIALISMULUI I
ÎN ÎNTÏMFINÀREA ALEGERILOR ■ Informaţii de partid
II ELEl
CADRELE ŞI ROLUL LOR nuă a eficienţei muncii or „ZIUA SECRETARULUI
Mimarea setăţeneasoă in monMpitsI Deva IN RIDICAREA CALITĂŢII ganelor şi organizaţiilor de La punctul de documenta DUM1
DE PARTID“
partid.
MUNCII POLITICE
UJrmaïe din pag. u meşteşugăreşti ; inginerul cipiul Deva realizează în re politico-ideOlogică de la 2 M A
Biroul Comitetului orăşe
Silviu Popescu, şeful au prezent o producţie globa nesc Petnia al P.G.R. a ana PENTRU SPORIREA clubul „Siderurgisitul“, s-a 9,00 Tot ÎIKVil
tobazei I marfă a I.Ţ.A., lă industrială de 12 ori ROLULUI CONDUCĂTOR desfăşurat miercuri „Ziua se 9.15 Şoimii p
tarea cu producţia, să va care a propus înfiinţarea lizat, într-o şedinţă ce a a- AL ORGANIZAŢIILOR cretarului de partid“ din C.S. 9.25 Film p
lorifice în mod superior unei întreprinderi sau sec mai mare ca în 1968, pui- j vut loc recent, preocuparea DE PARTID Hunedoara, la care au parti Călătorie
xează anual în sistemul e-
cărbunii, minereul de fier, ţii de piese auto ; medicul organelor şi organizaţiilor de cipat secretari ai coanitete- Frotlucţio
lor amer
minereurile complexe şi nergetic al ţării aproape 6 partid din localitate pe linia Plenara Comitetului comu lor de partid şi ai birourilor 10.00 Viat-a sa
alte resurse minerale utile. Elena Tîrnăveanu, care a miliarde kWh, produce 1,5 înfăptuirii politicii de cadre nal de partid din Romos a organizaţiilor «de bază din u- 11,45 Bucuriile
La rîndul său, Cornel Ax- făcut propunerea ca spita milioane tone de ciment şi a partidului, în lumina indi analizat măsurile luate de nităţile direct subordonate. ciul „Mii
sin, directorul I.P.E.G., a lul judeţean, care urmează peste 12 milioane mp de caţiilor date de tovarăşul organele şi organizaţiile de Gu acest prilej, a fost or zării ene“
vorbit despre preocupările să se construiască, să se ţesături. A sporit şi s-a îm- i Nicolae Ceauşescu, secretarul ganizat un schimb dc expe- lui Figar
IV-lea.
privind prospectarea şi cer realizeze în varianta ini bogaţi t an de an zestrea general al P.C.R., a documen partid pentru aplicarea .în rienţă-dezbatere privind per Brumam
cetarea geologică pentru a ţială cu 700 de paturi, pen edilitar-gospodărească cu j telor Congresului al Xll-lca viaţă a sarcinilor ce le revin fecţionarea stilului şi meto 12,30 De straj;
tru a se putea satisface ce
se pune în exploatare noi rinţele populaţiei privind noi ansambluri de locuin al partidului. Referatul pre din cuvîntarea tovarăşului delor de muncă în conduce 13.00 Telex
zăcăminte de cărbuni şi mi ţe, şcoli, grădiniţe, unităţi zentat, precum şi participan Nicolae Ceauşescu rostită la rea activităţii de partid şi e- 13.05 Album <1
nereuri, subliniind faptul acordarea unei asistenţe spitaliceşti, magazine, săli | ţii la dezbateri au subliniat Consfătuirea dc lucru de la conomice. Totodată, partici Umor şi
medicale de calitate ; mais
că planul întreprinderii a de sport şi baze de agre- j preocuparea acordată în di C.C. al P.C.R. din 5—7 sep panţii au ridicat o serie de 14.00 w°ody>
fost şi va fi îndeplinit în trul Petru Barna, de la ment etc. Deva produce 10 recţia creşterii, selecţionării tembrie 1979, privind perfec probleme dc larg interes ce buclucaş;
mod exemplar. Avînd în T.C.H., profesoara Paras- la sută din energia electri- j şi promovării cadrelor, ac- ţionarea stilului şi metodelor tăţenesc, acţiunea consti.tuiai- 15,35 Imaguii
film doc
vedere că muncitorii se de chiva Deac şi Nicoleta Lu- că a ţării şi 8 la sută din \ centuind necesitatea continuă dc muncă, creşterea rolului du-se într-un veritabil dialog 15.55 Şah — r
plasează zilnic la mari dis cescu, lucrătoare în comerţ. cea de ciment. In cincina rii pe un pian superior a conducător al organizaţiilor cu reprezentanţii pe linie de tă de mi
tanţe şi în locuri izolate, A luat apoi cuvîntul to lul viitor municipiul va activităţii în această direc de bază în întreaga activita partid şi de stat de la nive ţională ]
a propus să se studieze po varăşul Ion Ursu, care, re- cunoaşte o dezvoltare şi ţie, pentru ridicarea conti- te. lul municipiului prezenţi. hroniade
sibilitatea organizării trans ferindu-se la importanţa mai puternică din toate 10.05 Telespor
© Câmp
portului în convenţie a documentelor adoptate de punctele de vedere. naţional«
personalului care lucrează Congresul al XH-lea al Tovarăşul Ion Ursu, asi întreprinderile de tricotaje şi niei de
tot Acţiuni în sectoarele de producere
în acest domeniu. Inginera P.C.R., care a jalonat du gurând alegătorii de încălţăminte din Hunedoara, să — s
gis trate
Georgeta Vlad, şef de fer recţiile fundamentale ale sprijinul său în realizarea cele de tricotaje şi confecţii La orii
mă la C.A.P. Deva, a ară dezvoltării României în e- planului de dezvoltare eco- şi desfacere a taurilor din Petroşani şi, respectiv, bal : Pi
tat că lucrătorii şi specia tapa următoare, a sub nomLco-soclală a munici Vulcan, Ţesătoria de mătase — Univ
Napoca
liştii de pe ogoare, ţinînd liniat contribuţig, excep piului, a propunerilor fă de consum nealimentare Deva, întreprinderea de pre 11-a). Tr
seama de indicaţiile date ţională a tovarăşului cute, a exprimat convinge lucrarea lemnului Deva, „Mar rectă dc
de t o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu, secreta rea că toţi cetăţenii, în în cadrul preocupărilor de scop testarea opiniei cum mura“ Simeria, „Vidra“, „Chi 17,Ş!5 Film ser
Ceauşescu, la recenta Con rul general al partidului, frunte cu comuniştii, vor a găsi noi forme şi mijloace părătorilor asupra mărfurilor mica“ şi „Mecanica“ din (Praş 'rit im ă <
du! 3
sfătuire de la C. C. al la elaborarea lor. Vorbito acţiona în strînsă unitate de studiere a cererii de măr produse de întreprinderile din tie, de materiale de construcţii 18.25 Im actu.
P.C.R., acţionează cu toate rul s-a referit în continua în jurul partidului, al secre furi a populaţiei se însorie judeţ, a aprecierilor acestora Bîrcea, U.J.C.C., U.J.C.M. rile dc
forţele pentru buna pregă re la marile succese obţi tarului său general, tovară şi acţiunea organizată de privind calitatea, gradul de U.J.C.A.P., G.I.G.C.L. şi 18,40 Călătorii
tire a campaniei agricole nute de poporul român în şul Nicolae Ceauşescu, pen Comisia judeţeană de coor întrebuinţare, modelul, cu I.P.I.C.C.F. Acestea vor pre mea (X
de primăvară şi că vor face construcţia socialistă, în tru îndeplinirea exemplară donare a producţiei bunurilor loarea ş.a. zenta peste 800 articole de 19.00 Telejiun
totul pentru a depăşi pro creşterea bunăstării mate a planului pe 1980 şi în de larg consum, în zilele de Pe baza opiniilor exprima îmbrăcăminte, încălţăminte, 19.15 Antena
ducţiile planificate la ce riale şi spirituale şi la rea tregul cincinal, a politicii 4—6 martie, la Casa de cul te de vizitatorii expoziţiei şi mobilă, articole casnice şi dc nici. Sr
zentat d
reale şi la legume. lizările deosebite dobândi interne şi externe a parti tură a municipiului Deva. participanţii la parada modei, uz gospodăresc. 20.15 Film ai
Au mai luat cuvântul : te de oameni} muncii din dului şi statului, pentru ri Acţiunea va începe cu des pe baza propunerilor formu Buna reuşiţă a acestei ac gură cai
dicarea bunăstării şi pros
Szekely Floarea, maistru, judeţul Hunedoara şi mu perităţii întregului popor. chiderea unei expoziţii cu late în < consfătuire, se va ţiuni — organizată în inte ţară. Pr
diouriloi
secretarul comitetului de nicipiul Deva. în acest con produse ale întreprinderilor face contractarea fondului de resul masei largi de cumpă 21.55 Telejum
partid de la Ţesătoria de text s-a subliniat că jude ★ producătoare de bunuri de marfă între producători şi rători — depinde şi de par
mătase, care a propus ca ţul Hunedoara are cel mai în încheierea adunării, consum nealimentare din ju comerţ, contractare care va ticiparea acestora, de opinii LUNI, :
toate creşele din municipiu înalt grad de urbanizare şi formaţii de la Teatrul de deţ, care va rămîne deschisă avea astfel la bază o mai le, sugestiile şi propunerile
să aibă program prelungit că prin crearea de noi estradă, Casa de cultură şi pînă în 6 martie. în după- bună fundamentare a cereri exprimate, ele constituind un 10,00 Emis iun
în toate zilele săptămânii locuri de muncă va ocupa Şcoala generală nr. 4 amiaza zilei de 4 martie, va lor de mărfuri şi bunuri ale maghiar
şi să se înfiinţeze un ate primul l.oc pe ţară în ce au prezentat spectacolul fi organizată o largă consfă populaţiei. imbold în activitatea de vii 18,50 1001 de
lier de stopat stofe şi o priveşte numărul de per „Curcubeu de sărbătoare“, tuire ou cumpărătorii, urmată tor a sectoarelor de produc 19,00Tel e juri
La buna reuşită a acestei
secţie de vopsit încălţă soane încadrate în muncă dedicat alegerilor de la 9 de parada modei. acţiuni îşi aduc contribuţia ţie şi desfacere a bunurilor 19,20 în actt
minte în cadrul cooperaţiei la 1 000 de locuitori. Muni martie. Aceste manifestări au ca de larg consum din judeţ. rile de
19,35 Arc p
martie
!de ’80
pe cele vechi; două treimi C.A.P. Boşorod se exprimă 19,55 La ordi
conomi<
dintre sătenii din Chitid an prinlr-o producţie globală 20,05 Din ini
O % O * O D apă curentă; în acest an de circa 9,6 milioane lei, ţării —
se va termina construcţia realizînd o zestre materială cuitece
ţinui cămin cultural cu o în zootehnie de 3 500 oi, 20,20 Cadran
ilustrate hunedorene capacitate de 300 locuri; 650 de cornute, dintre care 20,40 Roman
in anul electoral 1930 800 metri de stradă asfal 350 de vaci cu lapte. mărul
□ Cenaclu. La casa de cultură din Deva, astăzi dimi
tată prin contribuţia săteni După atîleq cifre, fapte, neaţă, de la orele 9, va avea loc o şedinţă de cenaclu ge. Epif
lor ; căluşerii de aici parti metafore, istorie şi adevăr, cu poeţi populari din judeţ. Participanţii vor citi din crea 21,35 Teîejun
(Urmare (iii. pas 1) La ultima ediţie, a şasea, cipau chiar atunci la cea frumuseţe şi hărnicie, îmi ţiile proprii, urmînd ca cele mai reuşite poezii să fie reu
au participat peste 12 000 de a 12-a ediţie a Festi mai rămîne doar să amin nite într-un volum colectiv, ce va fi editat în cursul aces
i 13 INI
mintită, şi Vîrful "Troianu de oameni şi s-a întîmplal valului „Culuşerul transil tesc — pentru a împlini un tui an. BDh—dflBHBI
lui (un ¡el de culoar de aici o mare paradă a por vănean“. Ţot căluşerii din tablou contemporan al unei
trecere a dacilor către peş tului popular. Deşi nu-mi Boşorod au fost şi au avut străvechi coniune de pe me D In aceste zile, în livada C.A.P. Deva se lucrează in DEVA : Oj
tera Cioclovina). Anul a- plac cifrele în reportaje — mare succes în anul 1978 leagurile hunedorene — că tens la efectuarea tăierilor de formare a coroanei pomi di on“ şi Po
ccsţfi se împlinesc şapte ani în acesta despre Boşorod, la Viena, iar la cea de a succesele şi împlinirile vred lor. îndrumarea tehnică este asigurată de specialişti de (Patria); Ja
(Aria); HUI 1
de cînd aici se organizea ele sînt prea îndrăzneţe doua ediţie a Festivalului nicilor gospodari vor con la Staţiunea de cercetări şi producţie pomicolă Geoagiu, piii lui San
ză o frumoasă manifestare pentru a le putea ocoli. 87 national „Cîntarea Româ tribui la făurirea viitorului care participă efectiv la efectuarea tăierilor. Cobra (Sid<
sup
politică, culturală şi educa la sută dintrp gospodari niei“ au obţinui locul 11 şi Itţminos al comunei lor, al n „Crosul mărţişorului" — o frumoasă acţiune organi Carter, Ultir
>;
tivă, intitulată sugestiv şi-au făcut oase noi sau şi medalia de argint. judeţului, al Românie) so zată de Comitetul municipal al U.T.C. — va avea loc luni .morţii (Con
„Vorbeşte istoria neamului“. le-au mărit şi modernizai Puterea economică a cialiste. după-qmiază, la stadionul „Cetate", cu participarea tine T ROŞ A NI:
rilor din liceele municipiului. Tuturor participanţilor le vor (Unirea); P
fi oferite... mărţişoare. prieten (7 r
zero (Re i
PENI : Mi-i
□ Volei. Astăzi, la sala sporturilor, meci de volei Cer
La I.F.E.T. Pava [forturi stăruitoare pentru recuperarea răminerilir vical Dacia Deva — C.S. Zalău, cu începere de la ora riile I-II (C
nia — serii
10,30.
toresc);
V
DOINA COJOCARU care ne tr<
in urmă şi îndeplinirea ritmică a planului sortimental toresc) ; L(
rul) ; Para
ţa
(Minerul
Cineva ca
Daruilînd în urmă filele neajunsurile noastre, dar se pentru a ne realiza sarcinile aici psţc nepesară şi o mai Dumbrăvdţa, judeţul Bis- i ci toresc) ; 1
ga şi poetu
calendarului, pînă la 31 de- şţip pe iarnă grea a fost în şi angajamentele anuale. temeinică organizare a lucru- , triţa-Năsăud, a ajuns sub * UR1CANI :
cerpbrie 1979, constatării cp acest an şi şc maţ ştie că Ne-am asigurat forţa dc ţui şi o rigurpasă disciplină J roţile autobuzului 31 -HD- J cii (7 Noier
satisfacţie că în tr opriri dcrca mpnpa la pădure în asemenea muncă necesară, am luat mă a muncii, avînd în vedere i 1535, din îmbulzeala ce | Mihail, cîini
s
ua roşie) ;
forjpşţteră ţie expipiţţarc şi condiţii nit e ţielpe uşoară, suri de organizare mai bună r. imărul mare de puncte dc I ş-a creat chiar înainte de Police Pytln
transport t)eya a încheia,ţ un în plus întîmpinăţn greutăţi a lucrului în parchete şi de lucru şi dispersia lor pe o ! oprirea autovehiculului, | ORAŞTIE :
bilanţ deosebit ţip fructuos pe foarte maţi în compartimen dotare tehnică, de asigurare t iză foarte întinsă. 0 In loc Bă păzească. decedînd. Procuratura mu- , re (Patria);
anul trecut. Pfoţkţ.cţia globa tul de traţrspprt ţlin cauza pu materiale şi mijloace de Exprimtnd hofărîrea cotlee- * Iuliu Covaci îndeplinea nicipiului Hunedoara e- | riile I-II <F
lă a fost dppăşită cu 5,6 mi lipsei acute de anvelope, car ţţanşport. Lucrurile merg din tivului pe parp-1 conduce de serviciul de paznic la I.M. fectuează cercetările. * GIU-BAl :
lioane Tpi, „marfa" cu 2,2 mi buranţi şi umple piese de zi în zi mai bine. ţn luna a recupera pît mai grabnic , Bărbăteni. Aşadar, el tre @ Atenţie la autoturis- j dad (Casa c
lioane lei, „neta“ cu peste 4 schimb, problemă nerezplva- februarie am redus din res restanţele la producţia sor- fi buia să apere avutul ob ŢEG : Tînăi
milioane lei, s-au obţinut be bilă în scurt timp. tanţele acumulate în ianuarie timenitajă, inginerul Cornel « ştesc împotriva unor e- me. Miliţia municipiului - Iar); BRA
neficii suplimentare de 51 000 Adănţoni, şeftul S.F.E. Haţeg, > ventuaii răufăcători. Dar Deva a surprins pe Mir- t LAN: Omul
lei, cheltuielile materiale la ne spunea că şi-au pregătit $ cum aceştia nu s-au ivit, pea Bocioacă, din satul J de cuitur
(11 Iunie) ;
1 000 lei producţie marfă au pu grijă parchetele, şi-au a- ' I.C. şi-<a spuş că ar putea Mintia, încadrat la Şatn- | hail, cîine
-
fost reduse cu aproape 4 lei, sigur,at necesarul dc personal | să încerce chiar el. Cui tierul de conştrucţid-mon- I şui) ; ILIA
taj din aceeaşi localitate, J
iar 'la export s-au livrat su şi că acum important este s îi va trece prin minte că furind bani şi alte ohiec- j| (Lumina); '
plimentar produse în valoa să folosească raţional uţţţdaje- jj tocmai cel pus şă păzeas te din autoturismul ARO * lozuri (M
re de circa 1,8 milioane lei. — Aşa cum sublinia secre la majoritatea sortimentelor. le din dotare şi timpul efec- J că fură ?! Şi a trecut la LARI : Del
(Minertil).
Dc asemenea, s-au înregis tarul general al partidului la Ca unitate cu mare ponde tiv de luoru, angajîndu-se g fapte. Numai că nu i-a 21-TM-7793. Faptul s-a |
tra! depăşiri de plan la ma recenta Consfătuire dc lucru re în producţia întreprinderii, să dea înainte de termen în I! mers. Miliţia oraşului Lu- întîmplat în noaptea de î
25 spre 26 februarie a.c. fi
joritatea sortimentelor prin de la C.C. al P.C.R., sarci U.F.E.T. Petroşani a înregis producţie întreaga cantitate J peni l-a prins furînd ma
cipale de masa lemnoasă. nile de plan trebuie îndepli trat în 1979 (acumulează şi de masă lemnoasă prevăzută | terial lemnos şi i-a întoc Tot miliţia din Deva a *
dă privim însă bilanţul pri nite. anul economic 1986 — acum, după două luni din a- în planul anual. * mit dosarul penal de tri depistat pe Mihai Scurtu, >
me.or două luni din acest an. ultimul din actualul cincinal cest an) apreciabile restanţe Vom reveni în unităţile | mitere în judecată. Aşa născut în comuna Taşca, ! Timpul
Imaginea este total negativă. — trebuie încheiat cu reali ţa producţia fizică, îndopsebd I.F.E.T. Deya, pe baza aces- , păiţesc toţi răufăcătorii. judeţul Neamţ, care a în- J ziua de 2
în curs de
I.F.E.T. Deva înregistrează zări şi depăşiri dc plan pentru la buşteni. Directorul unită tor consideraţii, pentru a ve © Din cauza îmbulzelii, cercat să fure autosalva- I va fi schi
rea 31-HD-lll, ce se afla »
restante la majoritatea sorti a putea aborda de pe o bază ţii, inginerul Nicolae Bădica, dea cum se acţionează pen- * în dimineaţa zilei de 25 semnala p
mentelor de bază : Jernn de solidă cincinalul 1981 —1985- apreciâ că, deşi planul pe tru recuperarea rcsţanţctlor şi | februarie, la Călan s-a în pe strada V. I. Lendn, la | formă de p 1
ninsoare.
mină cherestea, buşteni, ce Dar mai întîi este noceşar să 1980 este foarte mobilizator, îndeplinirea ritmică a sarci- 5 tâmplat un eveniment tra o intervenţie urgentă. Du- ' slab la m
luloză. Explicaţia acestei stări se recupereze cit mai rapid există condiţii pentru a fi lor de plan la producţia fi- J gic, din cauza îmbulzelii, pă cum se vede, pofta de | Tcmperatur
de lucruri ne-o dă inginerul restanţele şi să se intre pe îndeplinit. Un singur lucru zică, la toate sortimentele de § la urcarea în autobuz. Fi- autoturisme străine, noap- * să, noapte*
şi plus 3
1 -an Nicplal directorul intre- făgaşul normal al îndeplini solicită : dotarea cu suficien masă lemnoasă, care sînt ' nica Covacs, în vîrstă de tea, nu ţipe nici pînă... fi între plus
î 'n'l'*rii rii ritmice a sarcinilor, îndeo te mijloace de transport, la aşteptate, conform contracte 55 de ani, de loc din satul dimineaţa. de. Local
— De bună seamă, nu ne sebi la producţia fizică, sor nivelul planului — ajutor pe lor, într-o serie de unităţi e- ‘ ceaţă. Izol
polei. (Meii
mulţumesc rezultatele din timentală. Cum se acţionea care centrala şi ministerul de c-oncunice din jiudcţ şi din ti Rubrică realizată cu sprijinul ciu : Liana
p- ,'e'e două luni ale anului. ză în 'acest sens ? resort trebuie să-d dea neîn- ţară. Inspectoratului judeţean de interne
Nu vreau să scuz cu nimic — Avem toate condiţiile tîrziat. Noi am adăuga că DUMITRU GHEONEA
