Page 1 - Drumul_socialismului_1982_02

în spiritul proiectului Legii retribuirii muncii

în unităţile agricole cooperatiste

La muncile agricole trebuie să

participe toţi locuitorii satelor

Cooperatorii noştri au clare. Aşa cum prevede diu de .65 lei pe normă,
primit cu deplină aproba­ legea, fiecare dintre noi obţine un venit anual d«?
re şi satisfacţie orientări­ ţjoatc beneficia de veni­ 30 000 lei. Asemenea posi­
le cuprinse în euvîntarea turi mai mari dacă mun­ bilităţi sporite de cîştig
tovarăşului Nicolae ceşte mai mult şi mai bi­ sînt şi pentru cei care lu­
Ceauşescu la recenta Con­ ne, dacă produce mai mult. crează în zootehnie. Aşa
sfătuire de lucru de la C.C. Astfel, dacă depăşim pro­ de exemplu, o familie ca­
al P.CJl., şi prevederile ducţiile planificate şi ne re are două loturi de vaci
proiectului Legii retribui­ încadrăm în cheltuielile şi realizează indicatorii de
rii muncii în CAP., docu­ stabilite, veniturile noastre plan, la un număr do 300
mente care exprimă grija sporesc cu 25 la sută. La norme anual şi cu un ta­
Anul XXXIV, nr. 7537 MARŢI, 2 FEBRUARIE 1932 4 pagini - 30 bani profundă a partidului şi retribuţia de bază se mai rif mediu de 65 lei pe nor­
statului pentru dezvoltarea adaugă participarea la be­ mă, obţine un venit de a-
şi modernizarea agricultu­ neficii, sporul de vechime proape 40 000 lei. Aceste
rii, pentru stimularea şl pentru activitatea neîntre­ venituri nu sint limitate,
cointeresarea lucrătorilor ruptă în aceeaşi unitate şi ele pot creşte proporţional
ogoarelor în creşterea pro­ sector de producţie şl al­ cu depăşirea sarcinilor de
ducţiei agricole vegetale şi te stimulente prevăzute în plan. în raport cu realiză­
liilIHIMWIiHiiiilLUIHil* animaliere, în sporirea ve­ lege. Ţin să subliniez că o rile cresc şi veniturile ca-
familie compusă din două
niturilor şi a avuţiei ob­
şteşti, pe baza aplicării persoane care lucrează în IOAN COSOR,
principiilor autocondueerii, producţia vegetală şi rea­ preşedintele C.A.P. Beriu
autogospodăririi şi auto- lizează 250 norme fiecare,
Combinatul minier Valea Jiului a d e p ă ş i i gestiunii economico-finan- aplicindu-se un tarif me­ (Continuare în pag. a 2-a)
planul !a producţia de cărbune
llotărîţi să materiali­ bil spor la producţia fi­ Jiului în activitatea de
zeze în mod exemplar zică de cărbune. Printre producţie, cu toţii fiind DUMINICĂ S-A DESCHIS
indicaţiile şi orientările unităţile miniere cu cele hotărîţi să îndeplinească „LUNA CĂRŢII
date do secretarul gene­ mai mari depăşiri de integral prevederile de
ral al partidului, tovară­ plan se numără I.M, Vul­ plan pe anul în curs, LA SATE"
şul Nicolae Ceauşescu, can (plus 8 720 tone), I.M. precum şi sarcina supli­
minerii Văii Jiului au Lupeni (4 311 tone), I.M, mentară încredinţată do
început anul 1982 cu de­ Uricani (3 046 tone) şi Accesul maselor
păşiri ritmice ale pla­ I.M. Paroşeni (2 011 tone). partid, minerilor Văii
nului, reuşind să încheie Succesul îi mobilizează Jiului, începînd cu luna
la lectură,
prima lună cu un sensi­ mai mult pe minerii Văii februarie.
„Urmărim creşterea producţiei mai ales prin la lumina slovei

sporirea productivităţii muncii" Legătura cu cartea a
oamenilor de la sate nu
Prima lună a anului avansare a complexului şi, incit combinele de înain­ poate li circumscrisă in­
1082 înscrie întreprinderea bineînţeles, producţia de tări şi transportoarele de tr-a perioadă anume din
minieră Paroşeni printre cărbune. Ara luat măsura la aceste lucrări să func­ calendar. Ea este o rea­
C.S. Hunedoara — reparaţii electrice. Lăcătuşul numtor
minele fruntaşe ale bazi­ ca în această zonă să pla­ ţioneze fără întreruperi. Iouel Vlăiconi a lost evidenţiat in muncă lună de lună litate vie, continuă, iar
nului carbonifer Valea Jiu­ săm efective suplimentare Numai aşa ne vom putea în amil 1981. Foto: VIRGIL ONOIU acum, la vremea anotim­
lui. Producţia suplimenta­ pentru, a redresa situaţia. înscrie în programele sta­ pului alb, manifestările din
ră la zi depăşeşte 2 000 to­ La sectorul I, producţia bilite pentru intrarea la „Luna cărţii la sate" vin
ne de cărbune cocsificabil. suplimentară este în conti­ timp în producţie a noi­ IERI A ÎNCEPUT RECENSĂMINTUL să-i potenţeze valorile. Că
— Acest succes — arăta nuă creştere datorită pro- lor capacităţi, mai ales că aşa este ne-a confirmat-o
i.ng. Kov-acs Emcric, di­ ductivităţilor înalte obţi­ in acest an vom mai primi ANIMALELOR DOMESTICE însăşi ziua deschiderii a-
rectorul întreprinderii — nute .de la o zi la alta. în două complexe mecanizate, cestei manifestări cind,
este, de fapt, o continuare panoul 8, clin stratul 13,- care vor trebui introduse dintr-un capăt la altul
a rezultatelor bune din lu­ unde lucrează brigada con- în subteran (ambele în Relatări de ia fata locului, al judeţului — la Dobra
nile noiembrie şi decem­ stratul 5), numărul acesto­ şi Ribiţa, la Burjuc şi
brie ale anului trecut. In ra ridieîndu-se Ia şase. Iar Geoagiu, Şoimuş şi Buceş,
acest an, ne-am realizat şi l M. PAROŞENI prin urmărirea riguroasă a însoţind un colectiv de recenzori Zam şi Obirşa - oame­
depăşit planul din primele programelor de creştere a nii satelor au facut din
zile, înregistrînd în conti­ productivităţii muncii con­ în toate localităţile hu- să furnizeze date certe ca­ debutul „Lunii cărţii la
nuare, în ambele sectoare, dusă de Ti tu Teaceneo, a- tăm pe sporirea continuă nedorene, ca dealtfel în re vor sta la baza măsu­ sate" o sărbătoare.
o bună ritmicitate în în­ veam la un moment dat a producţiei de cărbune întreaga ţară, ieri a înce­ rilor ce trebuie întreprinse La Ţebea, vatră de a-
deplinirea planului fizic productivitatea medie de cocsificabil, aşa cum ne-a put recensămintul anima­ în fiecare unitate ndminis- dincă simţire românească
la cărbune. 17 tone pe post, iar în qerut conducerea partidu­ lelor domestice — acţiune trativ-teritorială în scopul pentru înaintaşi şi pen­
— Dintr-o situaţie de la prezent s-a ajuns la 21,7 lui, personal tovarăşul cu semnificaţii majore pen­ dezvoltării zootehniei şi tru urmaşi, deschiderea
biroul de urmărire a pro­ tone pe post. Rezultate Nicolae Ceau.şescu. Dealt­ tru fundamentarea măsuri­ creşterii ponderii acestui festivă pe judeţ a „Lunii
ducţiei am reţinut că în bune se obţin şi în stra­ fel, prin suplimentarea lor de dezvoltare în conti­ sector la aprovizionarea cu cărţii la sate" a fost o
decada a doua sectoarele tul 18, brigada lui Faza- sensibilă în acest an a pro­ nuare a sectorului zooteh­ produse agroalimentare a sărbătoare a sufletului şl
nu au mai fost constante ducţiei de cărbune pe an­ nic, precum şi a progra-' oamenilor muncii.
in realizări, mai ales sec-' Ras Franclsc obţinînd 8 samblul Combinatului mi­ melor de autoconducere şi împreună cu membri ai a cugetului, in care co­
muniunea
publicului
cu
torul II, care pornise des­ tone pe post, în loc de 7 nier Valea Jiului, minei autoaprovizionare terito­ comisiilor de recenzori ca­
tul de bine în prima parte cît are planificat. Vor noastre îi revine o creşte­ rială. Desfăşurîndu-se la re îşi desfăşoară activita­ litera cărţii s-a făcut pe
a lunii. Cum se explică ieşi din funcţiune cîteva re zilnică de 233 tone. A- scurt timp după Consfătui­ tea în comuna Veţel am cit de firesc, pe aţii de
aceasta ? complexe aflate în prezent ceastă cantitate de cărbu­ rea de lucru de la C.C. a! urmărit, ieri dimineaţă, inălţător. Legătura cu
cartea, cu lectura, dialo­
— Intr-adevăr, după pri­ în lucru, acestea urmîncl ne în plus am defalcat-o P.C.R., prilej cu care se­ n iers u 1 rece n să m î n t u 1 u i. gul scenă-sală, sală-sce-
ma decadă, sectorul II a- să fie din nou introduse pe sectoare, brigăzi şl zile. cretarul general al parti­ Colectivul din care fac nă, s-a Înfiripat dintru
vea o producţie suplimen­ în subteran, în alte aba­ am purtat discuţii cu oa­ dului, tovarăşul Nicolae parte Mariana Robar şi început, îndată după des­
tară de două ori mai ma­ taje, acţiune ce va avea menii .şi am luat unele Ceauşescu, a dat orientări Gheorghe Işfan şi-a înce­ chiderea manifestării de
re decît sectorul I. Pe par­ loc in cursul lunilor apri­ măsuri menite să asigure şi indicaţii deosebit de put activitatea în cătunui către Bujor Marian, se­
curs a început să piardă lie şi mai. In aceste două realizarea integrală a plă­ preţioase privind valorifi­ Vîlcez, aparţinător .satului- cretar adjunct cu pro­
din producţie, ajungînd ca luni va avea de suferit nuiţii pe acest an şi a carea deplină a întregului eentru al comunei. La una bleme de propagandă al
in prezent raportul să fie pianul, urmînd ca din iu­ sarcinii suplimentare la potenţial zootehnic al pa­ din gospodării am stat de Comitetului comunal de
invers. Aceasta datorită u- nie să ne înscriem din producţia de cărbune, pe triei, sub aspectul creşterii vorbă cu cooperatoarea partid Baia de Criş, şi
nor greutăţi care au apă­ nou cu rezultate bune. care o considerăm ca o efectivelor de animale, al Jenica Moţ. care ne-a re­ după ce profesoara Vale-
rut în panoul V. Abatajul Pentru ca efectele negati­ încredere a conducerii introducerii noilor norme latat : ria Stoian, directoarea
a intrat intr-un ax diago­ ve asupra realizărilor să partidului în hărnicia. în do furajare şi folosirii in­ — Nu am avut nici o re­
nal care se menţine pe li­ nu fie prea mari ne-am forţa do mobilizare şi de tensive a pajiştilor natu­ ţinere in a declara ani- LUCIA UCiU
nia frontului de cărbune, concentrat din timp aten­ acţiune a minerilor Văii rale — cerinţe ce se în­
în asemenea condiţii este ţia asupra pregătirii noilor Jiului, scriu în contextul înfăptui­ N. TiRCOB (Continuare in pag. o 3-a)
nevoie de mai multă ma­ capacităţi de producţie. Am rii noii revoluţii agrare —,
noperă, scade şi viteza de asigurat toate condiţiile CONSTANTIN IOVĂNESCUrecensămintul este menit (Continuare în pag. a 2-a)

Deschizători de drumuri subteran©

Tehnicianul Nicolae Baba, că, iar regretul işi are mo­ înţeles bine cu ortacii, am Ieri a Veturia, sau faptul că
secretarul comitetului de bilul în ieşirea la pensie a trăit ordonat împreună cu băieţi harnici şi conştiincioşi
partid al sectorului investi­ celor doi, cu data de 1 fe­ familia mea — soţia, înca­ ca han Andronache, Pavel
ţii, din cadrul Întreprinderii bruarie a.c. drată ca laborantă la I.M. Cherman, Albert Dionisie,
miniere Barza, ne vorbeşte ,,După 32 de ani de mun­ Barza, băiatul — student la AureI Şipoş, loan lovu -
cu plăcere şi regret în a- că din care 21 la I.M. Bar­ Timişoara, iar fetiţa - ele­ care au învăţat meserie lin­
celaşi timp despre doi din­ za, numai la sectorul de vă încă la şcoala genera­ gă mine — sint azi mineri
tre cei mai buni mineri de investiţii, a venit timpul să lă -, sint mulţumit de ceea de nădejde la investiţii. Nu
la Bana : Simîon Gruber mă retrag la odihnă - ce mi-a dăruit viaţa, de voi uita mina, unde-mi voi
spune, cu o undă de emo­ ceea ce am realizat prin întoarce mereu gindurile, cu
şl Vasile Patriche. Plăcerea
rezidă în faptul că cei doi ţie în glas, minerul specia­ muncă. N-am să uit satis­ plăcere şi mulţumire“.
list Simion Cruber, un om facţiile trăite la finalizarea Aceleaşi gînduri şi senti­
destoinici mineri, adevăraţi domol la vorbă, dar aspru unor lucrări importante - mente şi de la şeful de e-
deschizători de drumuri sub­ ta treabă. Mi-a plăcut mult puţul auxiliar nr. 1, suito­ chipâ Vasile Patriche, care
terane spre bogăţiile Apu­ mineritul şl m-ani străduit rul de abataj intre orizon­ a plecat la muncă, din Ne-
senilor, au constituit exem­
să-mi fac întotdeauna da­ turile 490-330 m, circuitele
ple permanente de probi­ toria. Am muncit cinstit, am de la puţul central -, rea­ DUMITRU GHEONEA GltUBER SIMION
tate profesională, conştiin­ fnvâfat mereu şi i-am învă­ lizarea vitezei record de miner specialist
ciozitate şi dăruire in mun- ţat şi pe alţii meserie, m-am înaintare, de 412 m, la ga- (Continuare In pag. o 2-oJ
________ J