Page 9 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 9
ima m
Măsuri concrete de economisire
a energiei electrice
— Folosirea judicioasă, lui de producţie, cei de la ţii ne-a creat posibilitatea
economisirea pe toate căi serviciul mecano-energetic, opririi a două compresoa-
le a energiei electrice con alţi oameni ai muncii, am re, deci încă aproximativ
stituie la ora actuală nu ajuns la concluzia că prin- 7 000 kWh economisiţi în
doar un act necesar, de tr-o serie de măsuri teh- fiecare zi.- înlocuirea tutu
bun gospodar, ci o înaltă nico-organizatorice în fie ror motoarelor supradimen
obligaţie patriotică a fie care secţie, putem diminua sionate, montarea la maşi-
cărui cetăţean. Vă rugăm, consumurile de energie e- nile-uneltc a limitatoarelor
tovarăşe inginer Aurel Be- lectrică, fără a afecta bu de mers în gol, raţionali
zarea iluminatului în halo
dreag, ca în calitatea dum nul mers al activităţii pro şi birouri, respectarea
neavoastră do şef al com ductive.' strictă a tehnologiei de
Anul XXXIV, nr. 7539 JOI, 3 FEBRUARIE 1932 partimentului energetic al De exemplu, la secţia lucru la tratamentul ter
I.M.C. Deva — comparti B.C.A. funcţionau zilnic mic si la vibrare, controa
ment direct implicat în ac cam 22 de ore două mori le sistematice din partea
ţiunea de economisire — să cu bile. De regulă ele nu compartimentului, mecano-
Ras pun z în d chemării partidului concretizaţi ce măsuri au energetic sînt alte măsuri
fost luate pentru încadra erau încărcate la întreaga menite să elimine mersul
capacitate. Acum funcţio
rea unităţii în repartiţii, în gol a.l utilajelor, orice
pentru economisirea ener nează doar una, care, în neglijenţă sau abatere de
giei electrice ? cărcată la capacitatea ma la disciplina muncii, care
— După o analiză amă ximă, face aceleaşi servicii. ar duce la consumuri nc-
nunţită în fiecare sector Consumul de curent a scă justifieate de energie elec
productiv, iniţiată de con zut astfel aici cu 5 500 trică. Prin măsurile amin
tite vom economisi în acest
spunea Ioan Sav, adjunctul siliul oamenilor muncii, la kWh zilnic. De asemenea, an aproximativ 250 MWh.
şefului de sector — s-au care au participat condu raţionalizarea consumului
făcut treptat, pe tot par cătorii direcţi ai procesu de aer comprimat în sec M. CRIVĂŢ
cursul lunii. Aceasta ne-a
dat posibilitatea chiar să
depăşim planul. Dacă la
După un început mai decada a doua aveam un
slab al acestui an, care © Cum aţi încheiat plus de 250 tone, luna ara OAMENI AS MUNCI! 1
s-a menţinut cam două încheiat-o eu un plus de
treimi din lună, colectivul prima lună a anu 1 240 tone. Aceasta ne per
minei Bărbăteni a revenit lui ? mite să apreciem că şi în Folosiţi raţional energia electrică !
în cea de-a treia decadă, @ Cu depăşiri de luna februarie, cînd avem
cînd s-au extras constant plan, care ne mo do realizat o sarcină supli Folosirea automatului de scară © 600 KWH CU AUTOMAT DE
cantităţi suplimentare de mentară, vom extrage mai constituie o soluţie practică de eco SCARA.
cărbune. în această peri bilizează să dăm mult cărbune. Este nece
oadă s-a recuperat un mi cil mai mult căr sară insă o precizare. Li nomisire a energiei electrice, de Cei 1 200 kWh economisiţi re
nus- de peste 4 000 tone de bune patriei. nia de front a sectorului diminuare a cheltuielilor din buge
cărbune, rcuşindu-se ca lu permite doar realizarea prezintă :
na să fie încheiată cu o producţiei de cărbune pla tul fiecărei familii. Argumente ?
sensibilă depăşire la pro tîriiplat în cursul lunii ia nificate.'Sporul de produc La un bloc cu patru scări şi patru © Mai mult decît necesarul de
ducţia fizică. nuarie. Intr-adevăr, unele ţie va putea fi obţinut pe consum individual al unui aparta
Este adevărat, plusul este lucrări do amploare tre seama creşterii productivi etaje, de exemplu, care utilizează ment pe timp de un an sau
de numai 154 tone, dar în buiau executate, dar eşalo tăţii muncii în actualele
comparaţie cu situaţia de nat şi în aşa fel incit să capacităţi de producţie. în becuri de 25 W pe casa scărilor, © Necesarul de consum pentru
la sl'îi'şitul celei de a doua nu afecteze realizările, acest sens, am luat măsu se consumă anual, pentru ilumina
decade reprezintă un suc deci aşa cum a procedat rile de rigoare si este posi producerea a 2 5Q0 perechi de în
ces. Deşi activitatea de ex colectivul sectorului I. bil să depăşim planul. Pen tul părţilor comune : călţăminte ori a 12 tone ciment.
tracţie a cărbunelui din „Montarea unor benzi, eli tru pregătirea noilor fron
prima parte a lunii este minarea din subteran a u- turi de lucru am luat mă- © 1 800 KWH, FĂRĂ AUTO © Totodată, în bugetul de chel
defectuoasă şi, oarecum nor transportoare pentru tuieli al asociaţiei de locatari se
scuzabilă, nu poate fi ac simplificarea fluxului de CONSTANTIN IOVÂNESCU MAT DE SCARĂ ; înscrie o economie de 800 lei.
ceptată ideea funcţionării transport, rectificarea unor
în salturi, aşa cum s-a în- galerii — după cum ne {Continuare în pag, a 3-a)
în pregătirea campaniei agricole de primăvară
In legumiGuSfură - să fie impulsionate Luna cărţii !
lucrările pentru producerea Ia sate !
I
Manifestările din cadrul ’
răsadurilor şl fertilizările! „Lunii cărţii la sate" pri-
lejuiesc întîlniri ale citito- I
Subliniind necesitatea a- la autoaprovizionarea cu
sigurării autoaprovizionării legume şi-o aduce şi fer rilor cu poeţi şi scriitori, î
teritoriale cu legume, în ma de solarii din Sîntan prezentări de noi volume, $
cuvîntarea la Consfătuirea drei, condusă de ing. Liviu recitaluri de poezie, în- *■
de lucru de la C.C, al Ardcanu. Şeful fermei ne-a treceri pe teme ale cu- |
P.C.R., secretarul general relatat că pregătirea recol noaşterii istoriei neamului »
al partidului, tovarăşul tei — aici se vor produce şi a dezvoltării economi- jj
Nicolne Ceauşescu, a rele 1 300 tone legume — se a- co-sociale a patriei.
vat, între altele: „Să asi flă în plină desfăşurare, ® Prezentare de carte, j
gurăm, de asemenea, pre stabil indu-se ca în zilele La Certeju de Sus a fost 3
gătirea răsadurilor, pe ca următoare să se treacă la organizată o prezentare £
re încă din februarie tre acoperirea solariilor, înce- de carte in cadrul căreia |
buie să Ie punem în sere, pînd cu suprafeţele ocupa participanţilor le-au fost '
în solarii şi în cîmp — cu te din toamnă cu salată, întreprinderea de tricotaje Hunedoara, secţia tricotaje. Maistrul de schimb Constan expuse ideile fundamen- |
patul corespunzător din ceapă şl spanac. Pe o su tin Bilrbulescu, împreună cil un grup de lucrători, discută despre calitatea noului pro tale ale lucrărilor secre- ,
gunoi de grajd, acoperit prafaţă de trei hectare se dus pentru export. Foto: VIRGIL ONOIU tarului general al parti- I
cu paie sau cu polietilenă ; vor produce 16 milioane dului, apărute în colecţia J
să asigurăm, deci, din vre fire răsaduri de ardei, vi „Din gîndirea social-po- »
me, răsaduri cît mai mari, nele şi varză timpurie, ce Orele de program nu înseamnă litică a preşedintelui Ro- J
ca să putem obţine recol vor fi plantate în cîmp la mâniei".
te timpurii". fermele unităţilor agricole nici restaurant, nici cafenea ! o Recital de poezie. J
— înfăptuirea acestui din judeţ. în acest scop, „Imn partidului" a fost J
deziderat reprezintă una se acţionează la formarea tema recitalului de poe- *
din preocupările noastre amestecurilor necesare. Ac Cum înţeleg unii oameni să ia ceva medicamente, votcă. Interesantă optică în zie patriotică organizat la ]
principale — ne-a relatat ţiunile de pregătire a re ai muncii din Orăştie să-şi ambulatoriu, pentru că nu legătură cu tratamentul Căminul cultural din Bur- ,
ing. Ioan Darabant, direc coltei viitoare de legume îndeplinească îndatoririle ? era vorba de nimic grav. medical! La primele ore juc, iar cele de la Dobra t
torul Asociaţiei economice au fost intensificate şi în Cum lucrează ei pentru Firesc era ca după con de la deschidere a ţin.ut să şi Veţel s-au desfăşurat 1
de sere Sîntandrei. De a- alte ferme cu acest profil, a-şi aduce o contribuţie sult, care n-a durat decît onoreze cu prezenţa lor. sub genericul „Al nostru '
ceea, am făcut din vreme în ultimele zile, spre e- sporită la realizarea sarci circa o oră, să se reîntoar- Kovacs Andrei sl Tiberiu e dreptul la viaţă". Tema 3
semănatul legumelor pen xcmplu, la ferma nr. 3 a nilor de producţie în uni David, de la D.LP.Tc. De păcii a abordat-o şi reci- J
tru producerea răsadurilor tăţile în care sînt înca 1ÎRIGADA va, lucrători de întreţine talul de poezie desfăşu- |
care urmează să fie plan Asociaţiei legumicole Deva draţi ? Cum respectă ei DE REPORTERI re a reţelei din Orăştie. rat la Şoimuş („Gind se- \
tate în solarii, Inclusiv pen s-a făcut aplicarea îngră prevederile normativelor PE TEREN Se cinsteau oamenii cu nin de pace").
tru gospodăriile populaţiei, şămintelor organice pe 25 în vigoare ? Iată mobilul ceva aghiasmă în timp ce e Concurs. Prin între- ,
în total producem peste 2 de hectare, iar acum for raidului întreprins ieri de că la. unitate, să-şi vadă la parter, în sala restau ceri gen „Cine citeşte, cu- S
milioane fire de răsad de maţia de mecanizatori e- către redacţia ziarului nos de muncă. C.R. a găsit că rantului cu acelaşi nume, noaşte" locuitori din Mia *
varză, tomate, ardei şi vi fectuează fertilizarea la tru, ou sprijinul organelor este însă mai plăcut să îşi depanau amintirile, la şi Ribiţa au primit infor- i>
nete. Acestea acoperă în ferma nr. 2. de stat din Orăştie. Răs stm la o cafea, şi împreu o cafeluţă, Ioan Cornea de maţii interesante despre 1
bună măsură necesarul din De la Trustul judeţean punsurile la întrebările res nă cu un prieten şi-a găsit la I.T.S.A.I.A., însoţit de istoria U.T.C., cei din Bu- !J
sortimentele respective. pentru horticultura am fost pective sînt în general po loc călduţ la barul „Mio două „prietene" ? ! ceş şi Obîrşa - cum tre- 1
în fermele legumicole ca informaţi că au fost primi zitive. Dar iată şi cile va riţa". Aici l-am găsit în buie înţelese şi aplicate *
re au în cultură legume te şi repartizate producăto excepţii. jurul orei 10,45. Cît o fi Chiar cu ordin legile ţării, iar la Geoa- |
timpurii, în special ■ varză rilor de legume, inclusiv stat nu ştim. Dar am aflat de serviciu, toi chiul giu, Băiţa şi Zam concur- J;
sau gulioare, au fost inten pentru gospodăriile popu S-a dus pe că ziua respectivă de mun se numeşte ! sul a avut ca temă „Noua ft
sificate lucrările de pregă laţiei, cantităţile de semin „apa Sîmbetei ' că a lui C.Ri s-a dus „pe revoluţie agrară — treaptă ®
1
tire a paturilor calde, e~ ţe necesare din sortimen apa Sîmbetei". Tot aici am Cafe-bamvl „Oriental" — superioară în dezvoltarea *
xemple bune de urmat în tele care vor fi cultivate Constantin Rad, de ia făcut cunoştinţă cu Sabin la o jumătate de oră de la României socialiste". La 3
acest sens oferind fermele în acest an. Există, deci. I.M. Orăştie, a fost învoit Giurgiu, de la cooperativa Obîrşa, Geoagiu şi Dobra jj
C.A.P. Rapoltu Mare, Sîn asigurate condiţii materiale ca la prima oră să se pre „Viaţă nouă". Omul era în VASILE PÂTAN, manifestările au fost în- ||
MIRCEA LEPĂDATU,
tandrei şi ferma nr. 1 a pentru ca viitoarei recolte zinte ia spital pentru un concediu medical şl a găsit PETRU MIHUŢ tregite de programe ar- *
Asociaţiei legumicole Deva. de legume să i se pună de consult. Operativ, medicii cu cale să se trateze cu o tistice.
O importantă contribuţie pe acum baze temeinice l-au consultat i-au indicat cafea şi, bineînţeles, cu... {Continuare în pag. a 3-a)
