Page 10 - Drumul_socialismului_1982_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

PROIETABI PIN TOATE TAmig. UNIŢI-VĂ'
ll iT elevi;

n,oo Viaţa satul
m i m m 13.00închiderea
lui
10.00 Telex
10,05Sport şi s
10.30Şah
10.30Viaţa cultu
17.00 Studioul tii
A s c e n s i u n e s p r e t e h n i c a d e v î r f Corpuri de lustri! 17,43Desene ani
18.00închiderea
lui
milarea unor maşini-unel- „Strungul de precizie O- made in... Simeria 20,00 Telejurnal
o Compartimentul de concepţie — creierul uzinei te, subansamble, repere, răştie" (SPOR), aflat în e- 20,25Actualitatea
20,40Floarea di
o Idei — valuta forte o „Am dovedit că putem şi piese de schimb, scule etc., xecuţie de prototip şi de­ Emisiune-co
noi“ ® Mulţumirile proiectanţilor a SPOR va av-ea prin care să reducem im­ spre care se crede că va în procesul realizării di­ ducţiei, ele au dat rezul­ tru tineri ir
muzică pop
cu siguranţă... spor o Pe planşete — noi soluţii prind portul, deci efortul valu­ avea spor în desfacere şi feritelor articole din mar­ tate încurajatoare din 21,30Dezbateri <
contur e Calitatea mai presus de orice e Şi în final, tar al statului, să dimi­ în producţia concretă, se mură, executate la între­ punct de vedere al cali­ 21,50Meridianele
desigur, eficienţa. nuăm cit putem mai mult află în lucru o pompă cen­ prinderea de profil din Si­ tăţii. Dar oamenii nu erau 22,15Telejurnal.
consumurile de materiale, trală şi o supapă de capăt meria, corpurile de lus­ mulţumiţi. Unul dintre ma­
combustibil şi energie, să — de asemenea pentru li­ truit reprezintă componen­ terialele utilizate în reţeta
Racordată de puţini ani asigurat un spaţiu cores­ ridicăm necontenit ştache­ niile de laminare de la Hu­ te de neînlocuit ale fluxu­ de fabricaţie era din im­ li^ADSO
la circuitul unităţilor in­ punzător de desfăşurare a nedoara şi Galaţi —, iar lui tehnologic. Cu ajuto­ port. Aşa că au continuat
dustriale republicane, în­ activităţii, l-am încadrat ta calităţii întregii activi­ în fază de cercetare-pro- rul lor se încheie lungul căutările, au încercat alte
BUCUREŞTI I :
treprinderea mecanică O- cu personal competent şi tăţi să creştem pe toate iectare un agregat de ale­ şi anevoiosul ciclu al pro­ şi alte soluţii, numai cu programul dimii
răştie s-a dezvoltat în rit­ s-a apucat , serios de trea­ căile eficienţa economică a zat fin, două standuri de Radiojurnal : *
muri accelerate. Capacită­ bă. Azi colectivul de aici întreprinderii. Ne-am a- rodaj ale roţilor dinţate, pr~~ *! M'
(«îi’or :
ţile de producţie existente numără peste 100 de lu­ daptat din mers preocupă­ alte lucrări. „Prin tot ceea „MARMURA" SIMERIA ? li :
au fost extinse şi perfec­ crători şi a doblndit deja rile la cerinţele actuale ale ce facem ne străduim să
ţionate, s-au construit ca­ o bună experienţă, reflec­ economiei naţionale şi în conferim niveluri tot mai
pacităţi noi, moderne, de tată în activitatea concre­ toate direcţiile amintite ridicate de calitate tutu­ lucrării marmurei, dîndu-1 materiale de provenienţă r r Mito
înaltă tehnicitate şi com­ tă a uzinei, în indicatorii avem rezultate cu care ne ror produselor noastre, să acesteia strălucirea finală. indigenă. Urmarea ? As­ şoi? . ' r
tic-
plexitate, colectivul s-a săi de eficienţă. putem mîndri“. urcăm continuu spre teh­ Rină nu demult, la „Mar­ tăzi întreprinderea „Mar­ d» r . • 1
consolidat din mers, pro­ I-am vizitat la ci acasă. împreună cu subinginerul nica de vîrf, să creştem ■ mura" .Simeria corpurile mura" Simeria îşi produce soare j; . :,'.j
ducţia a crescut conside­ eficienţa întregii activi­ de lustruit se aduceau din singură corpurile de lus­ 12.00 :<*•*! j v»
Din ce r.o
rabil. Ascensiunea conti­ tăţi" — releva Laurian -Da­ import. Pe lingă faptul că truit necesare procesului nostr ; ' > .'
nuă, în acest cincinal I.M. !. M. ORĂŞTIE vid. „Şi, pînă acum, prin se plăteau pentru ele sume de producţie. Ce înseamnă nico ’i M*
Orăştie urmînd să cunoas­ însemnate, în valută, pro­ aceasta ? Diminuarea e- prem
De la 1 la 3;
că cea mai puternică dez­ ceea ce am realizat, am duceau şl unele dereglări fortului valutar, elimina­ univers 20: 10,00
voltare d'in întreaga sa e- dacă se poate spune aşa, Lauri an David, şeful ate­ dovedit că putem face şi ale procesului de produc­ rea stagnărilor în produc­ nai; 16,15 Cîntecc
16,25 1
Aladar ;
xistenţă de peste trei de­ pe creatorii fabricaţiei de lierului nr. 3, notăm cîteva noi produse bune, cu per­ ţie. Şi atunci s-a luat ini­ ţie, reducerea consumuri­ organizare In aj
cenii. la I.M. Orăştie. Lucrau de reuşite din domeniul asi­ formanţe competitive, că ţiativa realizării lor in în­ lor specifice la unele ma­ 16,40 Din clnteci
— într-o întreprindere zor, cu spor, în cele patru milărilor. Pînă nu de mult, avem capacitatea creatoare treprindere, la atelierul de teriale scumpe şi defici­ românesc eoni
care se respectă — şi noi ateliere de proiectare şi în maşina de găurit radială să ne ridicăm la nivelul abrazive. S-a angajat în tare, ca acidul oxalic, bio­ 16,55 Sfatul medii
ştiri;
Buletin
aşa vrem să credem că atelierul productiv de auto- :(MGR 25) se aducea din tehnicii mondiale — a încercarea respectivă un xidul de staniu ş.a., cu limbii române; )
sin tem — este nevoie nea­ uiilare. „Avem lucrători import. Specialiştii de la ţinut să adauge teh­ peste 50 la sută. Mai mult, păr şi te cint, p
părat de un compartiment bine pregătiţi profesional, I.M .O. au asimilat-o şi a- nicianul Ioan Pîrva, Iar colectiv de muncitori, a- cei care utilizează corpu­ 18.00 Orele serii
de pregătire a fabricaţiei — activi, pasionaţi de nou. ciira se află în fabricaţie cfcd auzim că pro­ vînd în frunte pe inginera rile de lustruit de produc­ teneu — Cîntar
niei; 20,30 Rad
ne spune ing. Mircea Ro­ de meseria lor — aprecia­ de serie, primele vreo 30 dusele noastre sînt apre­ Ana Muck şi pe maistrul ţie autohtonă atestă fap­ 22.00 O zi într-o
tea, directorul unităţii, un ză subinginerul Nicolae de bucăţi fiind apreciate ciate de beneficiari, ne Iile Manea. După multe tul că ele sînt superioare Bijuterii muzica
saltă inima de bucurie, ne
om stăpînit de neastâmpă­ Şîmon, şeful comparti­ de beneficiari. De aprecie­ zile de muncă, de căutări în ce priveşte calitatea 5.00 Non stop mi
turn.
rul creaţiei, al organizării, mentului. Foarte • multe re s-a bucurat, pentru înal­ îndârjeşte de a lucra şi şi probe, au fost realizate şlefuirii celor pînă de cu-
al progresului în muncă. produse ce se realizează în tele sale performanţe, şi mai bine". primele corpuri, de lus­ rînd Importate.
Aşa am ajuns să consti­ fabrică sînt, în primă in­ pompa de noroi, de aseme­ Despre experienţa boga­ truit „made in... Simeria". IdlNEMJ
tuim, în urmă cu vreo doi stanţă, „opera" lucrători­ nea asimilată şi fabricată tă acumulată în scurt timp Supuse examenului pro- MIRCEA LEPĂDATU
anî şi ceva, compartimen­ lor noştri In principal ne la I.M.O. şi experimentată de colectivul compartimen­
tul de concepţie. I-am sta­ orientăm preocupările şi e- cu bune rezultate în in­ tului de concepţie de la
DEVA: Capitol
bilit atribuţii precise, i-am nergiile creatoare spre asi- dustria minieră din judeţ, I.M, Orăştie, despre stră­ lea (Patria); Serj
iar 'Siderurgiştil din Hu­ daniile şi reuşitele de aici riile I-II (Arta);
nedoara şi Galaţi s-au de­ ar putea. vorbi cu toată DOARA: Râzboii
în bilanţul ideilor - milioane clarat satisfăcuţi pentru competenţa Nicolae Ru- — seriile I-1I
Numele meu e
san şi Nicolae Stoica, Ele­
calitatea şi gradul de func­
ţionalitate ale celor 15 ti­ na Morariu şi Radu Jude, seriile l-II (Sidc
Aventuri în Mar
Ideile — promotoare ale ceanu — care au gîndit şi puri de linii de laminare Jianu I-Iancheş ori Zamfir lui (Arta); Secr
noului — sînt un „pro­ proiectat utilaje pentru cel — repere care se impor­ Bîldea, Remus Rusan sau tofonului (Const
PETROŞANI: T
dus" de bază în combinatul mai nou produs al cdlnbi- tau. Eugen Bogdănescu — lu­ (Unirea); Proble
hunedorean. în anul care natului hunedorean .-— vata întregindu-ne documen­ crători cu aport substan­ nale (7 Noicmb
a trecut ele au adus două minerală din ’ zguri lichide tarea, subinginerul Gheor- ţial la realizările despre PENI: Domnişoa
(Cultural); VULC
brevete de invenţii şi nu­ de furnal. Au realizat un ghe Oprişa, şeful atelieru­ care am vorbit. dentul nu răspum
meroase inovaţii. Eficien­ cuptor electric pentru ob­ lui nr. 1, ne-a vorbit şi De la şeful comparti­ fărul) ; LONEA
în Egipt --Minerul
ţa economică a ideilor ma­ ţinerea acestui material şi despre realizarea unui a- mentului şi de la directo­ LA : Piine, ai
terializate în diverse ma­ au pus la punct un pro­ gregat multiax pentru pre­ rul întreprinderii am mai (Muncitoresc) ; Al
şini şi utilaje, subansamble cedeu şi o instalaţie de re­ lucrarea unor carcase com­ reţinut preocupările pen­ Zbor înalt (Mui
ale unor agregate siderur­ glare automată a grosimii plexe, a unei maşini de tru dezvoltarea acestui URICANI: întoa
(F
gice, în noi tehnologii de stratului de vată minerală ascuţit scule şi a alteia de compartiment şi îmbună­ Hordubal Doi fo
BRAD:
lucru ajunge în jurul ci­ în funcţie de nivelul topitu­ ascuţit freze, Waltter — în tăţirea condiţiilor de lu­ Siberia (Steaua r
frei de 5 milioane lei, cu ri! Rezultatul muncii aces­ cadrul acţiunii de auto- cru, cîteva idei şi planuri RABARZA : îi
1,5 milioane lei mai mult tor oameni a fost încunu­ dotare a atelierelor între­ de perspectivă imediată, sfîrşitul iernii
ORĂŞTIE: Mont
ca în anul 1980, numărul nat cu două titluri de in­ prinderii — , despre hăr­ pentru ca acest adevărat (Patria ; Articol
inventatorilor şi inovatori­ venţie. nicia şi glndurile de mai creier al întreprinderii să seriile I-TT /
lor ridieîndu-se în anul ce O altă invenţie care aş­ bine în producţie ale lu­ gândească mai mult, mai GEOAGIU-BAl :
Deerfield (Casa
a trecut la 60. teaptă... proba focului (s-a crătorilor de la concepţie. repede, mai bine, mai eco­
60 de oameni pentru ca­ realizat instalaţia şi ur­ Pe planşeta proiectanţi­ nomic. Aspect clin staţia de com preş o are pene*
re activitatea de realizare mează probele tehnologice) lor, alte idei şi soluţii mat a C.S. Hunedoara. Foto: v
prind contur. Pe lingă DUMITRU GHEONEA
C.S. HUNEDOARA
Stimulente ce ne determină să sporim recolta de cartofi
ritmică a planului secţiei se află la uzina nr. 5 din
6au atelierului nu poate combinat. Este un dispo­ în unitatea noastră — nea obiectiv este pe deplin faţă, in perioada actuală lor ii amin
fi despărţită de noţiunile zitiv de forjare orizontală C.A.P. Clopotiva —, cul­ posibilă. Edificator în a- în atenţia noastră se află VuJcu, Li vi
de eficienţă, productivita­ în matriţe, cu două planuri tura cartofilor pentru să­ cest sens este faptul că în fertilizarea terenului des­ Mihuţoni şi
Rezultatele trf
te şi calitate. Acumulînd de separaţie, montate pe mânţă ocupă an de an o anul trecut de pe o supra­ tinat culturii cartofilor. Pe toţi localnki, care cunosc februari'- 1982 :
o vastă experienţă de o presă verticală. Avanta­ suprafaţă de 90 de hecta­ faţă de 18 hectare am ob­ o treime din suprafaţă s-a bine terenurile C.A.P. şi
muncă, avînd temeinice jele utilizării acestui dis­ re. Cunoscînd răspunderea ţinut, în medie, cîte 24 făcut fertilizarea cu cîte înţeleg . răspunderea ec le Extr. T: 3, 34,
cunoştinţe profesionale şi pozitiv sînt multiple: rea­ ce ne revine privind spo­ tone cartofi la hectar. Pe 500 kg superfosfat ]a hec­ revine faţă de soarta re­ Extr. a TT-a:
de specialitate, el au cău­ lizează deformarea mate­ rirea contribuţiei la reali­ suprafaţa respectivă s-au tar. De asemenea, s-au coltei, in lumina prevede­ 6, 29. 20.
tat noul dhiar şl în acele rialelor în plan orizontal zarea programului de au- aplicat dte 50 tone gunoi transportat în cîmp 900 rilor Decretului Consiliului
Fond de cîstig
locuri uncie se credea că pe mai multe direcţii, se toaprovizionare teritorială, de grajd la hectar, ferti- teme gunoi de grajd, din de Stat privind îmbunătă­ lei.
s-a ajuns la limita per­ utilizează pentru forjarea ne preocupăm să punem ţirea activităţii de mecani­
fectibilităţii şi că de aco­ tuturor pieselor, indiferent cit mal bine în valoare po­ zare, cit şi a celui privind
lo nu se mai poate face de mărimea lor, are un tenţialul productiv al uni­ C. A. P. CLOPOTIVA întărirea ordinii şi disci­
nimic. Aşa s-a ajuns la re­ preţ de cost scăzut faţă de tăţii. stimulaţi fiind în a- plinei în muncă.' Fireşte, i Vremi
ducerea consumurilor de maşinile orizontale existen­ cest 6ens de prevederile vom acorda maximă aten­
energie electrică în perioa­ te. în plus, foarte multe Decretului Consiliului de lizarea avînd un rol deci­ care 600 tone s-au împrăş­ ţie calităţii lucrărilor de Timpul prob
da de pornire-oprire a blo­ din subansamblele noii Stat referitor la contractă­ siv asupra nivelului re­ tiat pe 15 hectare. Dispu­ pregătire a terenului, ce­ ziua de 4 feb
curilor K.T.E. 35, la cali- maşini s-au realizat din rile şi achiziţiile de pro­ coltei la unitatea de su­ nem de cantitatea necesa­ lor de întreţinere a cultu­ Vremea va li
să noaptea,
brarea profilului cornier materiale recuperabile. duse agricole vegetale, pe prafaţă. ră de gunoi de grajd pen­ rii şi realizării unei den­ mai mult senii
pe caje verticale la lami­ De la un an la altul a- baza cărora se acordă pri­ Ca lucrări în tehnologia tru a fertiliza cu îngrăşă­ sităţi corespunzătoare de sufla In genera
peratura minin
norul de profile mijlocii ceste ..produse" ale com­ me de 100 lei pe tona de ' culturii am realizat: arătu­ minte organice o suprafa­ plante la unitatea de su­ prinsă între
şau la recuperarea căldurii binatului hunedorean sînt cartofi pentru sămînţă tu­ ra de toamnă, cîte trei pra- ţă de 50 de hectare. In a- prafaţă — ca factori deci­ minus 10 grad
gazelor arse, evacuate din tot mai numeroase. Dova­ turor producătorilor care şile mecanice şi una ma­ celaşî timp, sînt asigurate sivi pentru sporirea re­ scăzută. Te mp
cuptoarele mici pentru în­ dă stau şi cele 10 cereri livrează la fondul de stat nuală, erbicidarea totală şi cantităţile de Îngrăşămin­ coltei la hectar şi a livră­ ximă între mii
călzirea semifabricatelor în de brevete înaintate anul cel puţin 10 000 kg cartofi patru tratamente, din care te cu azot şi potasiu care rilor la fondul .de stat. în nus 3 grade. D
alocuri ceaţă,
Vederea forjării. Sînt doar trecut la OJS.I.M.. cit şi de pe fiecare hectar culti­ două combinate pentru se vor aplica în raport de de chiciură.
cîteva exemple. cele 52 propuneri de ino­ vat. Beneficiind de preve­ combaterea manei şi a gîn- cerinţele solului si plantei, acest sene ne mobilizează Timpul prol
La acestea se adaugă vaţii, fapt ce ne determi­ derile respective în acest dacului din Colorado. întreaga cantitate de să­ şi proiectul Legii retribui­ 5 şi 6 februar:
alte două realizări- de ulti­ nă să afirmăm că focului an vom obţine, ca urmare Ţinînd seama de influ­ mînţă din înmulţirea I ce rii muncii în unităţile coo­ mea va conţin
ceaşcă. Cerul
mă oră ale colectivelor for­ nestins de pe vetrele cup­ a depăşirii producţiei de enţa fiecărui factor asupra o vom planta este asigu­ peratiste, care pune la bil, mal mult
mate din specialişti ai Cen­ toarelor 1 se adaugă o fla­ cartofi pentru sămînţă sta­ producţiei, ne preocupăm rată şi se păstrează, în bu­ bază creşterea producţiei La munte, \
trului de cercetări şi pro­ cără perpetuă a inteligen­ bilite să o realizăm şi să de asigurarea unor baze ne condiţii, în spaţii cores­ agricole. să, mai ales r
iectări din Hunedoara — ţei pusă în slujba progre­ o livrăm de pe fiecare hec­ temeinice recoltei de car­ punzătoare. frecvent tem
fi sub minus 2t
Gaşpar Herban. Ştefan sului. tar, un venit suplimentar tofi din acest an. Pe lingă între tractoriştii care s-au CORNEL GROZA teorolog de sc
Cornea, Petre Aurelia, Ion de peste 100 000 iei. efectuarea ogoarelor de specializat în efectuarea inginer şef Vaier iu).
Dumitraşcu şi Nicolae Dup- ^ - DORIN CORPADE Realizarea unui aseme­ toamnă pe întreaga supra- lucrărilor la cultura cartofi» ifa,. Io C.A.P. Clopotiva