Page 6 - Drumul_socialismului_1982_02

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Mecanizarea — componenta
esenţială a creşterii producţiei I T E S
05î»~dSEBi
Activitatea desfăşurată ţle, din care cauză în anul
în anul trecut de colecti­ Mai multă ordine şi trecut nu s-a realizat o de cărbune a Văii Jiului 16.00 Telcj
16,05 Profc
vul de constructori din ca­ valoare de 4,7 milioane lei. i ului
drul Grupului de şantiere disciplină pe şantierele Adunarea generală a evi­ (Urmare din pag. 1) unele salturi importante în 16.25 Kczu!
Valea Jiului al T.C. Deva denţiat necesitatea aplică­ acest sens. Au fost refă­ pron<
a fost încheiată cu rezul­ rii ferme a prevederilor Iliescu şi o grupă de ingi­ cute şi aproape finalizate 16,30 Actui
16.50 Agen
tate bune la principalii in­ de construcţii decretului privind întări­ neri stagiari se preocupă unele fluxuri de fabricaţie 17.00 Univc
dicatori economico-finan- rea ordinii şi disciplinei, de punerea în funcţiune în care dau mai multă preci­ 17.50 1001
ciari. De la această apre­ întrucît pe şantierele Văii scurt timp a maşinilor şi zie ' în execuţie, au fost 18.00 Inchi
ciere de ansamblu a por­ maximă importanţă pentru mici, drept pentru care Jiului se întîlnesc încă nu­ elaborarea tehnologiilor de create noi dispozitive şi mulu
nit analiza efectuată în locuitorii acestei zone. darea de seamă şi partici­ meroase abateri de la dis­ lucru. După cum am aflat, standuri de probă, care au 20.00 Telcj
spirit critic şi autocritic După cum a reieşit din panţii la dezbateri au scos ciplina de muncă. Tot din se încearcă demararea lu­ condus la îmbunătăţirea 20.25 Actul
de adunarea generală a dezbateri, aceste rezultate în evidenţă îndeosebi ca­ aceeaşi cauză s-ar putea crărilor, astfel încît din substanţială a calităţii pro­ 20,10 'f clec
batici
oamenilor muncii din do­ bune au fost obţinute mai renţele în muncă. Astfel, spune că încă se mai exe­ primăvară pînă în august ducţiei. Exemplul elemen­ Copri
meniul construcţiilor social- ales pe seama creşterii deşi au fost asigurate con­ cută lucrări de calitate să se pună în funcţiune telor interschimbabile de italia
culturale ale Văii Jiului. productivităţii muncii pe diţiile de lucru, unele o- slabă, superficiale. Dezba­ parţial secţia. la complexele SMA-2 este Mont
Denu
Planul valoric a fost sub­ şantiere, prin folosirea mai biective cu termen scadent terile au reliefat suficiente cel mai concludent. nuecl
stanţial depăşit la mai eficientă a forţei de mun­ In anul trecut nu au fost rezerve interne pe care co­ Întrucît . întreprinderile Din. cele, relatate reiese 22,15 Telcj
mulţi indicatori, au fost că, precum şi prin gospo­ predate beneficiarilor, iar lectivele de constructori miniere mai reclamă nea­ că întregul colectiv de
predate peste plan 187 de dărirea mai bună a mate­ la unele blocuri din Vul­ junsuri la calitatea unor constructori de maşini de
apartamente, au fost date rialelor, folosirea raţională can şi Petroşani n-au fost sînt în măsură să le va­ repere, inginerul şef al în­ la I.U.M. Petroşani are I l g A
în folosinţă secţia de recu­ a utilajelor şi mijloacelor terminate faţadele şi siste­ lorifice mai bine, astfel treprinderii ne-a declarat create condiţii de a face
perare medicală din Petro­ de transport. Dar s-a evi­ matizarea ansamblurilor de încît rezultatele anului în că unele dintre acestea nu un mare salt în vederea a- BUCURI
şani, tipografia, un dispen­ denţiat şi faptul că nu pe locuinţe din zonele respec­ curs să fie superioare ce­ au puse la punct tehnolo­ sigurării utilajelor necesa­ dioprograj
sar şi un atelier-şcoală la toate şantierele s-a mun­ tive. lor din anul trecut. Pro­ giile de fabricaţie, din mo­ re marii majorităţi a lu­ 7.00 Radio,
Petrila, un cinematograf cit-la fel de bine. Dacă O critică aspră a fost a- gramul de măsuri telmico- tive ce nu ţin totdeauna crărilor miniere care se ta presei;
lodiilor;
cu 300 locuri, un internat şantierele 4 — instalaţii şi dresată celor care nu fo­ organizatorice, completat de preocupările interne. pretează la mecanizare. ştiri; 9,05
şi o cantină la Uneam şi 3 — Lupeni au înregistrat losesc în întregime timpul cu propunerile valoroase Lipsa forţei de muncă eu Depinde de ei însă ca a- cultătorilo
altele. De asemenea, meri­ mari depăşiri de plan, şan­ de lucru. Deşi faţă de in­ ale participanţilor la dez­ înaltă calificare este şi ea cest drum de la intenţii Ia de ştiri; 1<
‘ ii; 10,50
tă remarcat efortul pen­ tierul 2 — Vulcan a dimi­ dicele de utilizare realizat bateri este menit să ducă o cauză, deşi s-au făcut fapte să fie cît mai scurt. nste; 10.
tru punerea în funcţiune nuat în mare măsură rea­ în anul precedent s-a reu­ la îmbunătăţirea activităţii 11.00 Bule
a şase puncte termice şi lizările grupului de şantie­ şit un salt, totuşi se menţi­ Grupului de şantiere Va­ Radiocaru:
două centrale termice din re. Dealtfel, pe fiecare şan­ ne mare numărul de ab­ lea Jiului din Petroşani. tr-o aven
11,35 Publ
sistemul de termoficare a tier s-au constatat neajun­ senţe, învoiri şi întreruperi letin de ş
Văii Jiului, obiectiv de suri, mai mari sau. mai ale procesului de produc­ C. IOVĂNESCU moara fo
12,25 Orizo
Analizînd activitatea des­ fectivelor eu animale Avanprem
13.00 De
făşurată în anul trecut, re­ Ogorul rodeşte numai viguroase, cu potenţial ri­ Clubul im
zultatele obţinute, neajun­ dicat de producţie. Mai diojurnal;
economice
surile şi lipsurile manifes­ prin hărnicia oamenilor multă atenţie trebuie dată dicului;
tate, cauzele care le-au ge­ organizării taberelor de Şt: r «• 17,05
nerat, adunarea generală a vară şi păşunatului. în a- liei *30
cooperatorilor din Sarmize- care-1 muncesc cest scop se cere a se a- Iară; i7,4£
ţă nouă;
getusa a demonstrat exi­ mcnaja sălaşe în păşuni, 20.00 Polit
genţă şi răspundere faţă Toţi cei care au luat eu- tele să fie curăţate, îngri­ adăposturi şi apă. Păşuni­ Concertul
de buna gospodărire şi fo­ vintul — manifestînd gri­ jite şi fertilizate cu îngră­ le şi fîneţele trebuie mai Cadenţe s
într-o ori
losire a mijloacelor mate­ jă si prepcupare pen.tru şăminte chimice acum, şi bine gospodărite şi folosi­ muzicale;
riale şi băneşti, pentru dezvoltarea şi buna .gospo­ nu în luna mai, ca anul te. Suciu Damaschin ară­ stop muzi
obţinerea de rezultate cît trecut, eindsescot anima­ ta că oile nu mai trebuie TIMIŞO/
mai bune în producţia ve­ dărire a avuţiei obşteşti — lele la păşunat. Asigura­ să păsuneze pe fineţe pînă maţii le zi
getală şi cea zootehnică. au -arătat că indicatorii de rea densităţii, întreţinerea aproaipe de 1 iunie. Mun­ iitatea în
Pornind de la cerinţele noi plan pe 1982 sînt pe de­ culturilor, recoltarea şi de­ tele geme de iarbă, să fie dezbaterea
pe care partidul şi statul plin realizabili şi au venit pozitarea la timp şi fără duse oile şi vitele la mun­ rale de la
disciplina
le pun în faţa agriculturii, cu propuneri şi soluţii ca­ pierderi a recoltei, întări­ te. Atunci va fi mai mult tatea pro«
adunarea a relevat direc­ re să conducă la mai buna rea disciplinei şi ordinii în fîn. Sînt pajişti unde nu — obiecli\
ţiile principale de acţiune folosire a fondului funciar, muncă, au fost probleme mai poţi merge, cu coasa, Caranscbc
să-i zare:
în vederea realizării sarci­ la ridicarea randamentelor dezbătute şi analizate cu ci cu toporul. Trebuie de­ program
nilor de plan pe 1982. su­ în producţia vegetală şi toată răspunderea de par­ frişate, pentru a avea iar­ Ascultător
bliniind că unul din cele cea animalieră. Astfel, Pe­ ticipanţi. Simion Stănescu, bă şi fîn. Adunarea a ex­ cialiştii r
producţiile
mai importante obiective tru Fona, Gheorghiţa Pa- şeful fermei de bobine, a- primat hotărîrea coopera­ getale —
care trebuie să stea în veloni, Ionel Grecu, ioan torilor de a nu precupeţi a venitur
centru] atenţiei conducerii Albulescu, Nicolae Căi i- rătind că zootehnia trebuie nici un efort pentru a în­ ră; Curie
unităţii, cadrelor de spe­ noni, Miliai Voinoni. Iosif să realizeze în acest an 60 deplini sarcinile de produc­ Şlagăre d
19,30—20,00
cialişti. cooperatorilor şi Jura, Alexandru Suciu şi la sută din veniturile coo­ ţie pe 1982 şi a-şi onora ! ră: „Tem
mecanizatorilor este creş­ alţi cooperatori, arătînd că perativei. a subliniat im­ obligaţiile la fondul de tre — mi
terea producţiei agricole rodnicia ogoarelor depinde portanţa asigurării bazei stat. de pe Vi
„Ca un 1
vegetale şi animaliere, în de munca oamenilor. de furajere, creşterii efective­ Angajamente privind de «K i.
condiţiile reducerii cheltu­ conştiinciozitatea şi răs­ lor din prăsilă proprie, ri­ livrările Ia fondul de stat: n.
ielilor materiale. sporirii punderea cu care fiecare dicării natalităţii la bovi­ ® 194 tone grîu-secară Asocu
Timisoj. -i
livrărilor la fondul de stat. îşi face datoria, subliniau ne şi ovine, îngrijirii şi în­ ® 140 tone orz «..545 tone
a contribuţiei la autoapro- că trebuie să se manifeste treţinerii animalelor. Tre­ cartofi © 329 tone fructe
vlzionarea teritorială, la mai multă grijă faţă de buie să se înţeleagă că nu­ « 3100 hl lapte de vacă I.C. Orăştie, secţia scula rie. Comunistul Stoian Mano-
dezvoltarea avuţiei obşteşti pămint şi de animale. Pen­ mai obţinînd viţeii şi mieii © 275 hl lapte de oaie lcscu lucrează Ia o maşină modernă, cu care execută rec­
— condiţie esenţială a creş­ tru a produce mai mult. o- planificaţi se poate reali­ © 25,9 tone carne ® 7 tone tificări de inaltă precizie, rea lizîndu-şi zi de zi sarcinile
terii veniturilor personale, gorul trebuie îngrăşat cu za producţia de lapte, car­ lînă. de plan. Foto: VIRGIL ONOIU DEVA :
a ridicării nivelului de trai. gunoi, iar păşunile şi fîne- ne si lînă şi creşterea e- N. BADIU tria) ; Li
11UNEDO;
stelelor —
căra); Tt
Prin eforturi proprii — o contribuţie sporită fa ÎN LUMINA CUViNTĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tul) ; Plo
nea satul
furtun oas;
PETROŞA
aprovizionarea populaţiei cu lapte şi produse lactate LA CONSFĂTUIREA DE I.UCRU DE LA C.C. AL P.C.R. / ete pe .
cuza (Ui
! //*-) : LU
Am studiat şi dezbătut nor prime progresive care în cultură 60 ha trifoi, 20 Tratamentele de iarnă — lucrare care asigură « Cultu
dis (Mu n
cu mult interes Decretul merg de la 0,40 lei/litru ha lolium şi 30 ha masă CAN : V
Consiliului de Stat pri­ pînă la 1,10 lei/litru, în verde, iar întreaga supra­ producţii superioare de fructe (Luceafăr
facerea ?
vind contractările şi achi­ funcţie de cantitatea de faţă de păşune o fertili­ rul); PE1
ziţiile de animale, păsări lapte predată de la fieca­ zăm eu îngrăşăminte chi­ nagan (IVI
şi produse animale. re vacă furajată vom ob­ mice. o curăţim şi întreţi­ (Urmare din pag. 1) că în multe livezi. cum contractările şi achiziţiile NOASA:
Activitatea din ferma ţine importante ' venituri nem pentru a avea o pro­ sînt cele ale asociaţiilor de produse agricole vege­ viaţă (M
C'VNI: In
noastră se desfăşoară în suplimentare. Important de ducţie bună de iarbă. A- drele tehnice de la forma­ Deya şi Geoagiu. C.A.P. tale — trebuie acţionat ’ (R
mod ordonat, conform pro­ subliniat este faptul că nul acesta vom construi ţiile şi, centrele de protec­ Sîntaridrei, Căstău şi alte­ astfel încît nici un pom să Doi fotb:
(Steaua r
gramului elaborat pentru prin acordarea acestor pri­ încă un grajd cu o capa­ ţia plantelor atunci cînd se le, există cuiburi de şoa­ nu rămînă netratat în a- ZA: Ini
perioada de stabulaţie, iar me pentru producţia de citate de 200 capete şi vom cumpără produsele şi se reci ce trebuie combătuţi ceastă iarnă. Specialiştii iernii (Mi
hrănirea şi îngrijirea a- asigura alimentarea cu solicită aparatele pentru cu momeli cu fosfură de •din unităţi au datoria să Ani turn
nimalelor se fac în bune tratamente. Există atît pro­ zinc. urmărească starea pomilor Căldura
condiţii. cu respectarea Âidoconducere, apă prin cădere naturală duse cît şi aparate in can­ Pentru sporirea produc­ şi împrejmuirilor, să orga­ GIU-BAl:
(Casa de
tehnologiei de creştere şi în păşunea de la Tămă- tităţi suficiente la forma­ ţiei de fructe şi obţinerea nizeze buna desfăşurare a Cîinele <
reproducţie. în acest fel auioaprovizionare şasa. ţiile de protecţia plantelor unor produse de calitate, lucrărilor de întreţinere şi Nicki; C.
reuşim să avem animale Am păşit in noul an cu din Deva. Orăştie, Sime- fertilizare, asigurînd astfel Caucaz (
SIMETUA
sănătoase şi să obţinem teritorială hotărîrea şi convingerea ria, Haţeg, Călan, Hune­ care să fie livrate la fon­ obţinerea unor producţii şui) ; TLT
rezultate bune în produc­ că stă în puterea noastră doara, Geoagiu, Romoşel. dul de stat — acţiune sti­ sporite de fructe, care să na).
ţie. în anul 1981 — primul să obţinem rezultate mai Ilia, Dobra şi Brad. Teh­ mulată puternic şi prin satisfacă cerinţele din pro­
an al acestui cincinal — lapte livrată la fondul de bune. Aceasta o demon­ prevederile Decretului Con­ gramul de autoaiproviziona-
efectivul matcă la bovine stat, ferma noastră va strează şi faptul că în lu­ nicienii de Ia formaţii vor siliului de Stat privind re teritorială.
a fost realizat integral — realiza în acest an un ve­ na ianuarie am livrat la asigura, cînd sînt solicitaţi,
310 capete — din prăsilă nit suplimentar de peste fondul de stat peste 15 000 asistenţa tehnică în planta­ Timpul
ţii sau grădini la efectua­
3 februa
proprie, iar la bovine to­ 250 000 lei, faţă de 1981. 1' lapte marfă. Depunem rea tratamentului. Muncă intensă pentru a obţine rezultate rece, cu
tal avem 35 de animale în Avem asigurate condiţii Pe lîngă aplicarea trata­ Cu totul
plus faţă de plan. De a- bune de adăpostire, îngri­ toate eforturile pentru a mentelor chimice în com­ superioare şi o eficienţă economică ridicată slab. Vîr
semenen. avem realizat e- jire şi furajare pentru în­ realiza sarcinile de plan baterea bolilor şi dăună­ derat, cu
porare cî
fectivul planificat şi la o- treg efectivul de animale, la toţi indicatorii şi a ne (Urmare din pag. 1) neretului bovin. Avem în­ Te:-, per a
vine. La fondul de stat am precum şi îngrijitori har­ onora integral obligaţiile torilor, de mare eficacita­ să o problemă nerezolvată minus lî
livrat peste 2 000 hl lapte nici şi pricepuţi ca: Maria la fondul de stat, sporin- te sînt şi lucrările de ră- turale. Iată de ce conside­ şi anume aceea a asigură­ cîe, iar i
de vacă. 110 hl lapte de Rac. ioana Goţ, Maria Coz- du-ne astfel contribuţia la zuire a scoarţei pomilor răm că vom obţine recolte rii apei în păşunea Lupoa- minus 4
La nn
oaie si 1 800 kg lînă. ma, Ioan Grozav şi alţii buna aprovizionare a bătrîni, tăierea ramurilor superioare de furaje, sufi­ ne. Păşunea aparţine în­ cu ceru
cădea n
Ca urmare a aplicării de la ferma de vaci şi fa­ populaţiei judeţului cu atacate de făinare, a lăs­ ciente atît pentru ferma treprinderii judeţene de Vîntul \
noilor preţuri de produc­ milia ciobanului Iosif lapte si produse lactate. tarilor lacomi şi drajonilor, nr. 1, profilată pe creşte­ îmbunătăţire şi exploatare sificări
ţie si contractare pentru Giurgi de la turma de oi. adunarea şi arderea fruc­ rea de viţele, cît şi pentru a pajiştilor şi cred că, pî­ km/oră
dic, vise
lapte şi produse lactate şi Am luat măsuri şi avem LUCIA PETRE telor mumifiatr şi cuiburi­ ferma nr. 2 ce va intra în nă la ieşirea la păşunat, teorolog
acordarea, pentru întrea- - asigurată o bună bază fu­ şeful fermei zootehnice lor de omizi. Nu trebuie funcţiune în acest an şi va trebuie găsită o soluţie în Tutu riga
ga cantitate livrată a u- rajeră şi in acest an — sînt o (C.A.P. Mârtineşti scăpat din vedere faptul fi destinată îngrăşării ti­ aeeastă direcţie.