Page 2 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f

Iniţiativele muncitoreşti In sprijinul creşterii
INTILNIREA TINERETULUI CU ISTORiA

producţiei de cărbune şi minereu
Noaptea 1G,00 Tclc.
16,05 Ş coa-
La sfîrşitul săptămînii duală. Autorul iniţiativei, Pe marginea comunicări­ 16.30 Viaţa
trecute, în Valea Jiului a minerul şef de brigadă lor au fost puse nume­ 17.00 Civici
avut loc un schimb de ex­ Constantin Popa, a fost dis­ roase întrebări — cu pri­ albă a 17,20 Rezul
Pronc
perienţă cu caracter de lu­ tins recent cu înaltul titlu vire la periodicitatea ana­ 17.30 Popas
cru, consacrat cunoaşterii de Erou al Muncii Socia­ lizei unor rezultate, moti­ Ajuns Io Orăştie, nu mai un recital de poezie patrio­ 17,50 1 001 «
şi generalizării iniţiative­ liste, fapt ce denotă că şi vele fluctuaţiei noilor în­ 20.00 Telcju
era nevoie să întrebi pe tică. Iar apoi, după ce um­
lor muncitoreşti aplicate în iniţiativa lansată, prin care cadraţi, eficienţa „contului unde se poate merge spre bra serii s-a intins tot mai 20.30 Să iii
nia —
domeniul minier. O largă s-a acţionat nemijlocit a- colector", procedeele folo­ mentar. S
cetăţile dacice, la locul de mare şi mai mare, mulţi
participare a reprezentan­ supra creşterii răspunderii site pentru extinderea pă­ întîlnire a tineretului cu is­ s-au îndreptat spre „grădi­ gală ded!
1 Iunie
ţilor comitetelor de sindi­ muncitoreşti a minerilor, a trunderii presei, ca mijloc toria. Steguleţele multicolo­ 21.30 Film arfcis
cat din toate unităţile ex­ exercitat un rol pozitiv în de largă popularizare a ini­ re, verdele veşnic al pădu­ na de vară“. Cei care n-au munţilor*.
găsit loc pe bănci au ur­
tractive din judeţ a asigu­ desfăşurarea întrecerii so­ ţiativelor şi întrecerii so­ rilor adus la fiecare poar­ cat, fără supărare, la... bal­ Tv. Produ
de filme
rat aprofundarea problema­ cialiste. In expunerea pre­ cialiste. Alte întrebări, în­ tă şi casă de gospodar, toţi con, in „fotoliile verzi" de 22,40 Telejurnal.
ticii puse în dezbatere, zentată la mina Petrila, Ti- soţite de discuţii, s-au re­ „Serbările Scînteiî cei 19 km de drum prime­ acolo, urmărind proiecţia in
prin prisma experienţei beriu Svoboda, secretarul ferit la modul de acordare nit a zile mari şi lumea, aer liber a filmelor „Bure-
dobîndite de unele colec­ adjunct cu probleme de a stimulentelor materiale, tineretului" mulţimea de oameni, ce bista" şi „Munţi in flăcări". i£ADI£
tive muncitoreşti în care propagandă al comitetului la stimularea acţiunilor de Erau aşteptaşi la Costeştl. curgea în sensul văii Gră- Alţii s-au tras mai către
minerii răspund hotărît, de partid al întreprinderii, recuperare, la preocupările Şi au venit, pentru a doua diştei, făcea inutilă prezen­ riu, de unde venea zvon
BUCUREŞTI
prin fapte de muncă, la s-a referit la formele şi comisiilor de creaţie teh­ oară, în acest amfiteatru în­ ţa oricărei săgeţi indicatoa­ de muzică uşoară. Pe cea dioprogramul di
de
chemarea „Patriei cît mai metodele folosite pentru nico-ştiinţifică pentru ex­ conjurat verde de-o şi poală rîuleţ co­ re sau tăbliţe cu Înscrisul de a doua scenă formaţiile Ziua internaţi*
de
dru
un
mult cărbune, cît mai mult popularizarea iniţiativelor tinderea micii mecanizări munte. Aici, ei, cei de la „Ser­ „spre Costeşti din oraşul Vulcan invitau pilului; 0,30 La
lei
în
minereu 1“ şi a întrecerii prin propa­ şi colaborarea acestor co­ bările Scînteii tineretului", Da, Costeştiul, încă de perechile la dans. Cind diojurnal; agriculti
7,30
Două documentări utile, ganda audio-vizuală. misii, în cadrul unor ac­ susţineau un nou spectacol. pretutindeni la vremea cînd soarele stă­ dansatorii n-au mai încăput de onoare al
La
Costeştl,
ca
sindicatelor
La
Clubul
presei;
la minele Lupeni şi Petrila, din Petrila, unde s-au des­ ţiuni de interes comun, cu în ţară, „serbările" s-au tea Înţepenit parcă in mij­ pe... tăpşan, au trecut in Revista melodiilor;
rul
au oferit prilejul cunoaş­ cadrele de specialişti din bucurat de aceeaşi atenţie. locul cerului, in ultima zi şosea. Ce mic e spaţiul dc ştiri; 9,05
spune
putea
terii la faţa locului a pre­ făşurat dezbaterile, au pre­ institutele de cercetare şi Ba am spectacolului şi că sce­ în lucrătoare a săptâminii tre­ cind exuberanţa, voia bu­ ascultătorilor,;
timpul
ocupărilor pentru populari­ zentat comunicări Tiberiu învăţămînt superior. na a devenit neîncăpătoare. cute, atrăgea ca un mag­ nă şi tinereţea năvălesc lin de ştiri; j
zarea iniţiativelor înainta­ Svoboda, cu referiri mai Prin prisma finalităţii e- Din vîrful dealului şi pînă net. Pentru a cincispreze­ tumultuoase, ca apele re­ preţi ai cînte
Iar; 10,30 Din
o
te şi a fruntaşilor în între­ ample la aplicarea şi efi­ conomice, aplicarea iniţia­ in spatele scenei Au — venit mare cea oară. Pentru a cinci­ pezi de munte ! liste; 10,45 Glas
să-i
de
spectatori.
cere. La mina Lupeni, Au­ cienţa iniţiativelor „Trofeul tivelor şi intensificarea în­ asculte pe Victor Socaciu (a- sprezecea oară de cind ti­ ...A fost o seară de ne­ La microfon
rel Angheluş, preşedintele noului încadrat" şi „Jude­ trecerii socialiste trebuie cest interpret cu o voce a- neri din mai toate judeţele uitat. Cind noaptea a mai reşarii; 11,00
Ştiri; ll,05 So
comitetului de sindicat din cata muncitorească", Ilie să fie orientate spre rezul­ parte, unul dintre cei mai ţării vin spre acest sanc­ toţi copiii Iun
Diaconu şi Ioan Stoi, pre­ buni cînlăreţi de folk), cîn- prins putere, pe cerul ei
întreprindere, a expus ac­ şedinţii comitetelor de sin­ tate practice, concretizate tînd „Colindul mîinilor tru­ tuar din munţii Sebeşului, s-au aprins... candelabre­ dedicată zilei
12.00
Buletin d
„Colo-n
munţii
ţiunile întreprinse la nive­ dicat de la minele Vulcan în creşterea producţiei fi­ ditoare", „Cîntec popular Ţe- unde s-a plămădit curajul, le. Candelabre pe cerul Ştiinţa secoluli
din
bei"
lul comitetului şi mai ales şi Uricani, care s-au refe­ zice de cărbune şi mine­ Ardeal", „Treceţi batalioane dirzenia şi năvalnica do­ nopţii — iată metafora care Din comoara
la nivelul grupelor sindi­ rit Ia alte două iniţiative reuri, îmbunătăţirea situa­ române Carpaţii", pe Florica rinţă de libertate a celor ar putea reda minur, n tiv anproA
13,00 D„
bihoreancă
cale pentru aplicarea ini­ — „Contul colector de eco­ ţiei economico-financiare a Bradu, cu o aceeaşi uşurinţă ce ce-au fost, a celor ce sin- impresie din timpul joculu. Clubul
şi
„zice"
ţiativelor, pentru organiza­ nomii al sectorului" şi tuturor întreprinderilor ex­ cu mult talent cintece de tem. Vin in acest grandios de artificii. Jinindu-le iso­ Buletin c
folclori
al
rea şi desfăşurarea între­ „Pentru fiecare tonă de tractive, aşa cum cu jus­ prin toată ţara, pe debutan­ amfiteatru natural la lec­ nul acelor steluţe ce îm­ banu; 16,20 Si
Văii
„Serbări",
tul
cerii socialiste. La această cărbune extrasă, un kilo- teţe sublinia. Secretarul ge­ ban la (cîntecul „Cenuşa Şer- ţia de istorie a românilor, prăştiau pentru moment vă­ lui; 16,25 Pro£
ve­
tece
unitate extractivă a fost wat-oră energie electrică e- neral al partidului, tovară­ rii"), po Gheorghe Gheor- vin să cinstească şi să lul nopţii şi vrind parcă să donate pioniereşt
econom
un
ghiu,
consacrat,
lansată iniţiativa „Brigada conomisită". O comunicare şul Nicolae Ccauşescu, la temperament nume deosebit. un preţuiască pe întemeietorii copieze... genericul celui letin de ştiri;
Se
înaltei răspunderi muncito­ amplă a făcut şi ing. Bu­ recenta Consfătuire de lu­ poate afirma despre el că a neamului. de al doilea Ulm, dealurile viaţa şi viito
reşti",' preluată şi aplicată jor Bogdan, vicepreşedin­ cru de la C, C. al P.C.R. creat cele mai multe piese Exuberanţa, voia bună, au prins să se lumineze de noştri; 17,40 O
mâne;
1
18,00
cu rezultate bune de toate tele comisiei municipale de pe problemele industriei şî foile în ultima perioadă de tinereţea au avut şi aici la flăcările locurilor de ta­ slavia — Roit
poeţii
preferaţi
formaţiile din abatajele creaţie tehnico-ştiinţifică, agriculturii. - timp, iar Lucian săi Avramescu, permis de „liberă trecere". bără. Şi uite aşa, lără să misiune direc
sînt
frontale mecanizate şi cu şef de sector la I.M. Pe­ Gcorge Ţărnea şi Marin So- Care cum sosea işi căuta se intimple vreun fenomen rajcvo; 20,00
susţinere hidraulică indivi­ trila. IOAN MUSTAŢĂ rescu. Ion Crisbău şi Nico­ repede un loc de tabără, astronomic deosebit, noap­ Seară ai cultural
nişti
şlagăi
lae Enache ne-au demonstrat mai puţin important unde
că atunci cînd xilofonul şl şi cum, pornea grăbit să tea Costeşiiului a fost cea zi într-o oră
orga sînt mînuite cu dibă­ mai scurtă şi mai... albă „Amorul docţi
cie, ..Balada" lui Ciprian afle ce şi mai ales cum va dintre toate cele 365 ale Bentoiu (scle<
5.00 Nou stop
trezeşte
-■ CAMPANIA AGRICOLĂ DE VÂRĂ Porumbescu ascunse fioruri în ca noi fi prima seară la Costeşti. anului. TIMIŞOARA
şi
aceleaşi
cînd am asculta-o de pe Şi considerăm noi, niciunul ...Zorile celei de a doua maţiile zilei;
strune de vioară. n-a avut de ce să fie de­ tatea în indt
zamăgit. Organizatorii, ac­ zile a Costeştiului l-au zo­ recuperare la
din
experienţ;
Să acţionăm cu toate forţele tivişti ai Comitetului jude­ rit pe tinerii amatori de goj; 18,20 Soli
500 pentru 40 000 ţean al U.T.C., au avut grijă drumeţii spre cetăţile da­ tişti de muz
18,30 „Ani ei
cice, Ghizii hunedoreni de
la întreţinerea culturilor! 500 de artişti amatori — să nu existe nici un mo­ la B.T.T. ii purtau spre ce­ glorii". Ciute
ment de... plictiseală. Re­
muncitori, ţărani, intelec­ citalul susţinut de fanfara tăţile Grădişte, Costeşti şi glndirca r ă ş u soci
l
t o
a
v
(Urmare din pag. 1) atît forţele mecanice, cît sile Vuncă, care a şi pus tuali, liceeni, pionieri şi şi ansamblul artistic din O- Blidaru, spre istorie, lurni- Ceauşescu :
—
patriei
şi cele manuale. Aici, da­ sămînţa sub brazdă pe şoimi ai pe scena au urcat . nalizării —
a
mare
duminica
îndrumare a şefului de fer­ torită bunei organizări a mai bine de 5 ha. Directo­ Costeş ţiului. răştie, recitalul de muzică zind pe traseu o serie d% toric al dezi
despre
aceşti.
informaţii
mico-sociale
mă Mircea Cristea, care a muncii, s-a lucrat în mod rul complexului, Gelu Po- Au venit de la Orăştie co­ folk, prin frumuseţea reper­ ( 19,00 Copiii, ]
şi
fost şi duminică la dato­ intens şi duminică. Aproa­ pescu, ne spunea că s-au rul casei formaţiile dc dansuri toriului au captat atenţia locuri ce mustesc de /$- s ici — emit
tor ie.
cultură,
grupu­
ale
de
rie, ca de altfel şi pre­ pe 50 de oameni veniţi de însilozat pînă acum peste rile de dansuri tematice de la de ta bun început. A urmat .* 1 Iunie.
şedintele şi inginerul şef. la Institutul de proiectări 2 uoo tone, iar la fînuri liceele de chimie şi „Aurel
căluşerii
li­
acestui
Datorită muncii neobosite miniere, locuitori din sa­ s-au realizat mai mult de Vlaicu", recitatorii Aurora Nilă
ceu,
depuse de cooperatori şi tele Chimindia şi 1-Iărău, -100 tone. Animalele sînt şi Trifu Ocolişan, de la în­ Laureaţii ediţiei 1983
mecanizatori s-a terminal mecanicii din complex şi bine îngrijite şi hrănite pe treprinderea mecanică. Din I’OEZIE PATRIOTICA premiul revistei „Transilva­
la timp şi în bune condi­ personalul muncitor lucrau păşuni, iar producţia de ţinutul pădurenilor, în mi­ nia" — Adriait Costea (Bucu­ DEVA : Far
port,
unicul
ţii praşila mecanică şi ma­ la strînsul lucernei. La re­ lapte a crescut de la 1 500 nunatul şi coriştii din lor Ghclari. Premiul I — Emilian Roş- reşti) ; premiul Paul revistei bă Neagră (
au
sosit
Şo-
—
(judeţul
nuală la cartofi, sfeclă de coltat cu combina lucrează 1 în prima decadă a lunii Zărăndenii au fost reprezen­ culescu premiul II — Caraş-Seve- „Contemporanul" pre­ darmul la pl
(Hunedoara);
măcescu
Hagicalil
rin);
IIUNEDOAR/
zahăr şi de furaj, precum zi de zi Petru Urs, iar la mai, la 2 100—2 200 1 cît taţi de taraful Liceului in­ Erghin (judeţul Tulcea) ; miul revistei „Suplimentul li­ căra); Ultim;
Casa
şi
Scinteii
şi prima praşilă la po­ transport Ioan Pescar, Ml- se livrează acum zilnic la dustrial Gurabarza şoimilor de patriei premiul III — Florica Ate- terar Ion al Radu Igna tineretului" rurgistul); As
şi
pionierilor
(Hunedoa­
—
rumb, cultură la care acum hai Bozeşan, Grigore Cher- fondul de stat. din Brad, eu montajul li- na-Traşcă (judeţul Con­ ra) ; premiul ziarului „Dru­ Prietenii (C
stanţa).
PETROŞANI
se face cea de-a doua lu­ cheş şi Vasile Hojda, pre­ Lucrătorii ogoarelor hu- terar-muzical-coregrafic: „Să Menţiunea „Dacica" — Ste- mul socialismului" — Nicolae rea); Omul
N-au
România".
crare de întreţinere me­ cum şi o echipă de zece nedorene sînt angajaţi cu fii copil în Liceului pedago­ jărel Ionescu (Hunedoara) ; Eugen Blaj (Vilcea). iembrie); LI
corul
lipsit
canică. oameni care încarcă şi des­ toate forţele şi pătrunşi de gic din Deva şi cele 20 de premiul revistei „România şiţa nopţii Mir (t
CAN :
în cadrul Complexului carcă furaje. La arat şi înaltă responsabilitate pa­ perechi de dansatori dc la literaţă" — Constantin Stan- „VOCI TINERE" negru (Luce
zootehnic Chimindia se pregătirea terenului dc pe triotică, muncesc cu pasiu­ liceul industrial nr. 2, din cu (Hunedoara) ; premiul re­ NEA: Inamu
aceeaşi localitate.
Locul
1
desfăşoară o activitate foar­ care s-au recoltat culturile ne pentru realizarea sarci­ ...A fost un spectacol sus­ vistei „Luceafărul" — Ioan ciun (Bihor) — ; Veronica II Cră­ ricuios (Min
locul
—
te susţinută pentru recol­ de masă verde, lucrează nilor de plan în agricultu­ ţinut de 500 de artişti ama­ Dragoş (Maramureş); pre­ Traian Lazăr (Hunedoara) ; LA: Impcri
— seriile I
tarea, strîngerea şi depozi­ Grigore Naihardt, iar la se­ ră — sector de bază al e- tori, cu mijloace specifice miul revistei „Tribuna" — locul iii — Cornel Borza resc) ; ANIIS
tarea furajelor, folosindu-se mănat porumb se află Va­ conomiei ţării noastre. genului. Alexandru Miloş (Bisti'iţa) ; (Bihor). tul jurnalult
citoresc);
berto Carlos
(Retezatul);
(Steaua roşii
ZA; Echipaji
(Minerul); (
ii ele (Patria
fluviului (FI
GIU-BAT: C:
cultură); 11/
Vasilisa (D
Marea baie
LAN: Amin
cultură); Si:
cangurul (IV
întîlniri tirz
Timpul p
azi, l iunie
se va încăl;
va fi variab
mai accentu
za, cînd izoi
nala averse
descărcări <
va sufla nu
Temperaturi
fi cuprinse
grade, iai
între 23 şi
La munte
încălzi uşor
variabil, m
amiaza, cir
averse de
de descărca:
Iul va sufl
intensificări
50—o? * km
(Meteorolog
Mii dc tineri au fost prezenţi la Intilnirea tineretului c u istoria, la poalele cetăţii Costeşti. Alexandrina