Page 3 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 3
MIERCURI, 1 IUNIE 1983 pag. 3
1 Iunie —Ziua internaţională a copilului 35 DE ANI BE RODNICĂ ACTIVITATE
(Urmare din pag 1) care veghează şi înconjoa doreni încearcă şi bucuria ARTISTICĂ IN MIJLOCUL MINERILOR
orană ră dezvoltarea vlăstarelor celei mai recente izbînzi :
tre invâţâmînt şi practică, patriei. Amplele şi emoţio cucerirea a 69 de titluri de Ieri, la Petroşani, în ca liste România, in telegra nu precupeţească nici un
tragerii integrarea instrucţiei cu nantele manifestări care se laureat - pentru locurile I, drul unei festivităţi cu mă sînt exprimate senti efort în înfăptuirea sarci
secretarul
care
pe
nilor
producţia, definesc exem desfăşoară azi în fiecare II şi III pe ţară la cea de-a profunde semnificaţii, a mentele de adîncă stimă,
ie plar şcoala românească de creşă, grădiniţă şi şcoală, IV-a ediţie a festivalului fost sărbătorită aniversarea respect şi preţuire ale mi general al partidului le-a
azi. pe scene şi pe străzi sînt muncii şi creaţiei „Cîntarea c. 35 de ani de la înfiin nerilor, ale tuturor locui pus în faţa minerilor la re
, Româ In cele 750 de unităţi şco tot atîtea momente de ex României" I Creaţia artis ţarea, în această citadelă torilor Văii Jiului pentru centa Consfătuire de lucru
ni*tj docu- lare din judeţul nostru, în primare, în cînt şi vers, a tică se întîlneşte fericit cu muncitorească, a Teatrului secretarul general al parti de la C.C. al P.C.R., de a
>ectacoI de de stat „Valea Jiului". dului — cel mai iubit fiu spori neîncetat producţia
lat zilei de care se pregătesc pentru recunoştinţei copiilor faţă cea tehnică, din cercurile de cărbune, îndeosebi de
startul viitorului peste de cei ce le-au asigurat de profil, cu întrecerile La festivitate au luat al poporului nostru, Minerul
ic. „Fiul 115 000 de elevi, caracterul sportive din competiţia „Da- parte tovarăşii Radu Bălan, de Onoare al ţării, omul cărbune cocsificabil, de a-şi
Premieră copilăria fericită şi le des prim-secretar al Comitetului îndeplini exemplar sarcini
ie a Casei formativ-aplicativ este dat chid largi porţi de împlini ciada" şi cu acţiunile între care şi-a consacrat întrea
'inci şi de cele 1 543 de cabi re spre ziua de mîine. prinse pentru onorarea an judeţean Hunedoara al ga viaţă ridicării naţiunii le în celelalte domenii
nete, laboratoare şi atelie La sărbătoarea de azi, gajamentului de muncă P.C.R., preşedintele Comite noastre socialiste pe cele de activitate economico-so-
re, dotate la nivelul cerin copiii Hunedoarei vin cu patriotică asumat pentru a- tului executiv al Consiliului mai înalte culrhi de pro cială, de a desfăşura în
ţelor învăţămîntului mo bucuria izbînzilor obţinute cest an. popular judeţean, Ion Gă- gres şi prosperitate. Sînt permanenţă o muncă in
dern, iar practica răspunde la întrecerile pe discipline Vlăstare de lumină din lăteanu, secretar de stat exprimate, totodată, simţă tensă de educare a tutu
tot mai mult dezideratelor de învăţămînt — de la faza livezile . dace, care vor fi în Consiliul Culturii şi Edu mintele de profundă recu ror locuitorilor acestor me
: 6,00 Ra- muncii formative pe şcoală la cea republi ale timpului ce vine altoi, caţiei Socialiste. noştinţă pe care oamenii leaguri în spirit revoluţio
lineţii. Azi, De aceea, în această zi cană —, la concursurile pe copiii noştri îşi sărbătoresc în sală au fost prezenţi adîncurilor le poartă to nar, patriotic.
ală a co- de sărbătoare, copiii aduc meserii, unde cei ce se astăzi ziua lor ! Intre flo numeroşi mineri, fruntaşi
>rdinea zi- ai activităţii din abataje, varăşului Nicolae Ceauşescu, ★
i;: 7,00 Ra- întreaga lor recunoştin pregătesc în minerit, side rile primăverii şi aurul spi pentru tot ce a făcut şi Inaugurînd suita specta
.sl panoul ţă t o v a r ă ş u l u i Nicolae rurgie şi construcţii au fă celor, ziua de azi - 1 Iu muncitori constructori, oa face ca munca şi viaţa
uiaeii; 8,00 meni ai muncii din celelalte colelor din cadrul „Săptă-
1,1» Curie- Ceauşescu, părintele stimat cut dovada dragostei lor nie 1983 — copiii noştri o unităţi economice şi institu minerilor, a familiilor lor, mînii dramaturgiei", mani
,00 Buletin şi iubit de toţi fiii ţării, pentru profesiunea aleasă sărbătoresc in ţară de Pace a celorlalţi oameni ai festare organizată cu prile
răspundem pentru generoasa grijă ce pe cea mai înaltă treaptă şi Libertate, de Vrednicie şi ţii ale municipiului. muncii din Valea Jiului să
0,00 Bule- o acordă creşterii şi edu a verificării — cucerind 22 Demnitate, în patria în ca Aniversarea celor 35 de jul aniversării celor 35 de
15 inter- ani de neîntreruptă activi se ridice la un nivel de ani de activitate teatrală
lui popu- cării tinerei generaţii, tova de premii la întrecerea na re Veghea peste leagăne, civilizaţie materială şi spi în Valea Jiului, colectivul
rile socia- răşei Elena Ceauşescu, pen ţională ! La această sărbă grădiniţe şi şcoli e gene tate teatrală în Valea Jiu
de copii, tru dragostea şi atenţia cu toare de azi, elevii hune- roasă şi caldă. lui a avut loc în sediul rituală tot mai înaltă. teatrului a prezentat, în
mafia Ci- complet modernizat al tea Participanţii la festivitate premieră de gală, spectaco
ulctin- de — mineri, constructori, lu lul cu piesa „O scrisoare
* pentru trului din Petroşani.
Emisiune in ziua cind ţara an : er- Nuguri gostea curată faţă de va Intr-o atmosferă înălţă crători din unităţile de in pierdută" de I. L. Caragiale,
1 Iunie ; sa o sărbătoare dragă a tra strămoşească şi neamul toare, de puternic entu dustrie uşoară, din celelalte în regia lui Ion Simionescu.
;tiri; 12,05 Această piesă a fost pre
XSX. 12,25 întregului nostru popor — românesc - a fost încunu ziasm, participanţii la fes domenii de activitate - ex-
lClorulul : împlinirea a 62 de ani de tau şcoala hunedoreană la nată cu Marele troleu al tivitate au adoptat textul primînd mulţumirea tuturor zentată cu 35 de ani în
ă rad -fa Partidului Co- concursul de creaţie litera concursului, lată muguri ca unei- telegrame adresate oamenilor muncii din muni urmă în cadrul primului
1 la 3 ; spectacol prilejuit de în
iritaţilor; c^Jpmân - trei fetiţe ră de la Calafat. Poezia lor re, cu siguranţă vor da, în Comitetului Centrai al Parti cipiul Petroşani, pentru con
tiri; 16,05 judeţul nostru reprezen- - ce-şi trage seva din dra- timp, în floare. dului Comunist Român, diţiile create dezvoltării fiinţarea teatrului minerilor,
laria Cio- t o v a r ă ş u l u i NICOLAE bazei materiale a culturii Spectacolul a fost înde
medicu-
i de cîn- CEAUŞESCU, secretarul ge şi îmbogăţirii vieţii spiri lung aplaudat pentru evo
*,40 Coor- Frumoasă fcară Viaţa nouă. neral al partidului, pre tuale din Valea Jiului s-au luţia scenică şi viziunea
17,00 Bu- * Cînd veţi veni la noi, şedintele Republicii Socia angajat, în acelaşi timp, să regizorală a realizatorilor.
»5 Pentru Iţi iubesc ploile calde Veţi bea apă din izvor,
copiilor Şi veţi cînta doine de dor.
imbii ro Şi soarele
ti: lugo- Care aici cel mai frumos răsare Vom asculta cum creşte iarba,
u Trans- Iţi iubesc aerul proaspăt pe această glie roditoare,
e la Sa- In această ţară înfloritoare.
! serii ★ Şi florile
Protago- A căror mireasmă sc-mprăştic-n vînt Cînd veţi veni
; 22,00 O îţi iubesc ţarina înroşită Vom trăi împreună
)0 Opera O eră nouă
le Pascal De sîngele curs In bătălii
) ; 23,30— Din ea îşi trag seva Cînd veţi veni
di cal. Apele munţilor Vă aşteptăm !
00 Infor- Şi marea udată dc doruri şi lacrimi. MIHAELA-ANCA ALBU,
Actuali-
: De la Te iubesc, ţară Şcoala generală nr. 2 Simeria
losire — Şi chipul tău îl sărut
R.T. Llt- Şi-l cobor în suflet
jtrumen- N o î
opulară; Ca pe un gînd care nu arc sfârşit.
ani de Noi, picături transparente de ploaie
8,45 Din LILIANA ZAHA
itică a Şcoala generală nr. 4 Deva care udă holdele grele ale
Nicolae câmpurilor,
1 naţio- Noi, lumini care fac fluturii de aur
îent is-
econo- A i c i de pe cer să strălucească,
mâniei ; Noi, păsări argintii care înviorează
rara pa- veţi veni la noi, crestele pudrate cu zăpadă ale
specială _v»rospăta cu pîine şi sare munţilor,
35^., alege din înalta zare Noi, holde, stele, lumini, păsări şi
3
I’lori' roşii, galbene, albastre, munţi,
Veţi asculta privighetori măiastre Cîntece sculptate în piatră Ia temelia
Cînd veţi veni ia noi, neamului,
Veţi vedea cum se-nalţă ţara. Sîntem flori albe răsărind din pămîntul
ui Bar* Cum înfloreşte primăvara. sfânt al patriei.
; Jan- Cînd veţi veni la noi,
(Arta); Vă veţi prinde în horă. SIMINA DANCIU
a (Fla-
î (Sidc- Şi vom ciuta Şcoala generală nr. 4 Deva
(Arta);
:torul) ;
i (Uni-
(7 No-
în ar-
; vul- ,Raportăm, cu îmbunătăţirea calităţii
t vălul Puternică mobilizare a
LO- II
rte pe- mîndrie, partidului
PETRI- pieselor turnate tuturor forţelor judeţului
uncito- Cei peste 66 000 de pur verberează prin palpabile (Urmare din pag. 1) tată. Se pune problema
Secre- tători ai cravatelor roşii cu mărturii, pionierii şi-au (Urmare din pag. 1)
(Mun- schimbului de mîine. în domeniul creşterii pioduc-
l: Ro tricolor din judeţul nostru, asumat o nobilă răspun oare se formează. Studiem — Chiar dacă şcolile hu-- ţiei vegetale şi animaliere.
le m/oră împreună cu frăţiorii lor dere : 16 dintre monumen cu atenţie, atlt conducăto nedorene de profil nu au ajunge la consumuri chiar Oamenii muncii din jude»
Gozlan mai mici — cei aproape tele istorice ale judeţului sub cele planificate, in a-
ABAR- rii de proces tehnologic, cit mai avut clase cu profilul ţul Hunedoara au primit
ilc I-II 28 000 de şoimi ai patriei se află sub ocrotirea a si muncitorii, desenele teh turnătorie, noi am pregă celaşi context sînt vizate cu deosebită satisfacţie cu-
: Cii- se întîlnesc azi, la săr- 2 500 de copii. Un gest nice, verificăm în amănun tit şi pregătim schimbul de activitatea de recuperare şi vîntarea secretarului general
junetul bătoar. . copiilor, cu bucu ales de adîncă semnificaţie ţime modelele, acordăm mîine chiar aici. Avind un refolosire a materialelor, a
GEOA- al partidului, văzînd îp con*
asa de ria izbînzilor, a faptelor lor patriotică. mai mare atenţie prepară nucleu de oameni de bază, pieselor de schimb şi sub- ţinutul său un adevărat pro
asili şi demne de fii ai minerilor, » „Prietenii adevărului rii amestecurilor. ne'vine mult mai uşor să-i ansamblelor, creşterea mai gram de acţiune revoluţiona
RAZI : şiderurgţştilor, energeticîe- ştiinţific" se intitulează cele — S-ar putea să se crea învăţăm pe cei care vin accentuată a productivităţii
i; CA- Tiilor, constructorilor, ai 155 de cercuri şi cluburi dă că aceste pregătiri lun muncii, sporirea producţiei ră, de muncă responsabilă
tsa de din urmă. Rezultatul ? La pentru îndeplinirea în cele
Doi şi lucrătorilor de pe ogoarele în care peste 5 730 de gesc timpul de execuţie a elaborare, la cuptoare, a- fizice de cărbune, energie mai bune condiţiuni a sarci
ILIA : Hunedoarei socialiste. pionieri desfăşoară activi pieselor. vem muncitori pînă la 35 electrică, materiale de con
ta). ® „Pe aceleaşi trepte ale tate de educare materia- — Nu numai că am reu de ani. Şi dacă am afirmat strucţii, minereuri, de care nilor ce derivă din docu
mentele partidului, fiind ho-
hărniciei" - pionierii Văii list-ştiinţifică. La Deva, Hu şit să ne încadrăm in pro că am pus tehnologiile la depinde decisiv îndeplinirea tărîţi să depună toate efor
Jiului aşează la panourile nedoara, Brad, Haţeg, Si gramările făcute la nivelul punct în acest sector, cu planului în întreaga sferă turile pentru- înflorirea multi
de onoare fotografiile celor meria, Orăştie, Păuliş, Gura- combinatului, în legătură oamenii respectivi am prelucrătoare a industriei. laterală a patriei noastre so
mai buni dintre ei, pen sada, Peţros, activitatea cu termenele de reparaţii făcut-o ! O importantă parte a cu- cialiste. Dînd glas chemărilor
pentru tru a sta alături de cele acestor cercuri şi cluburi la utilajele şi instalaţiile Calitatea producţiei este, vîntării secretarului general
remea ale părinţilor lor, fruntaşi îşi releitp tot mai mult bazinelor, dar am realizat din Apelul şedinţei comune a
Cerul aşadar, o problemă ce se al palidului insistă cu depli Consiliului Naţional al Oa
lourări în adincurile de cărbune. eficienţa. şi producţii suplimentare. rezolvă din... mers. însă se nă jCfcteţe asupra importan menilor Muncii din Indus;
-amia- La şcolile generale nr. 1, ® Festivalul naţional Spre exemplu, la piesele rezolvă bine. telor probleme . ale agricul trie şi a Consiliului Naţio
: sem- 5 şi 6 Petrila, 5 şi 7 Pe „Cintarea României" a cu turnate din fontă avem un
iaie şi Trebuie să se acţioneze turii, date fiind şi caracte nal al Agriculturii, minerii,
1
Vîntul troşani, 1, 2 şi 6 Lupani, prins în actuala ediţie în plus de 37 tone, la cele din şi di acum Încolo cu toa risticile primăverii acestui an. siderurgişlii, energeti denii,'
a sud. 4 şi i Vulcan, Aninoasa, cercurile de creaţie 13 170 oţel — 32 tone, iar la tă hotărîrea, aşa cum sub Şedinţa activului judeţean constructorii, lucrătoarele din
ie vor Uricati, sute de pionieri fac de pionieri şi 11 490 de „bronzuri- — 0,3 tone. De
1
şi 17 cinstei de a fi alături şoimi ai patriei, iar la in linia secretarul -general al de partid din agricultură, ramurile industriei uşoare,
taxime păşirea cea mai marc o în 13 a r t i d u l u i , tovarăşul ca şi plenara Consiliului ju ţăranii cooperatori, mecaniza
ide. „Pc aceleaşi trepte ale terpretare peste 48 000 de registrăm însă la utilajele Nicolae Ceauşescu, la re deţean al agriculturii, care torii şi specialiştii din agri
se va hărniaei" cu părinţii lor. pionieri şi aproape 8 000 de turnare pentru lingotie- centa -Consfătuire de lucru
va fi o Nonumente şi locuri de şoimi. In etapa jude au avut loc luni, 30 mai a.c., cultură, toţi locuitorii oraşe
dupa- re — 86 tone. de la C. C. al P.C.R. pe au dezbătut pe larg orien lor şi satelor judeţului sînt
cădea ; istoria sub îngrijirea pio- ţeană du evoluat 189 de — Din ce ne-a ţi prezen problemele industriei şi a- tările şi obiectivele ce iz hotăriţi să nu precupeţească
nsoţite nierilo. La Sarmizegetusa, formaţii cu peste 4 100 de tat dumneavoastră, am în griculturii, pentru că „sînt vorăsc din cuvintorea secre
î. Vin- nici un efort pentru creşte
:at cti Baia ie Criş, Lupeni, Au participanţi, iar la faza ţeles că în bătălia pentru necesare măsuri mult mai tarului general ai partidului rea mai accentuată a apor
re d<> rel Vlticu, OrcŞtioara de republicană din 71 de for calitate oamenii sînt cei ferme in direcţia ridicării şi au adoptat măsurile ce se tului lor la transpunerea în
sud. Sus ş în alt- aşezări în maţii prezente, 69 au fost care decid totul şi mai pu
erviciu nivelului tehnic si îmbu impun pentru ca judeţul Hu viaţă la scară naţională a
co). cere floria locurilor re laureate. ţin utilajele. Dar si aceşti nătăţirii calităţii produse nedoara să-şi îndeplinească obiectivelor şi sarcinilor sta
oameni au o vîrstă înain lor".' riguros sarcinile ce-i revin bilite de partid.
