Page 6 - Drumul_socialismului_1983_06

fog. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

I femei nr. 10 din O.M. a producţiei agricole
k „Mulţumim din inimă partidului deschis expoziţia cu tom­ Sporirea
bolă cu lucrări de mină (Urmare din pag. 1) valorificarea întregului po­ şi alte produse la fondul
realizate pentru copii. Timp
pentru copilăria noastră fericită" de trei zile, pe scena ace­ prinde cu pregnanţă nece­ tenţial zootehnic de care dis­ de stat. Cu mult sub posi­ 10,30
bilităţi se situează livrările
pun. Deşi timpul este mult
luiaşi aşezămint de cultu­ sitatea de a se acorda o înaintat, se constată întîr- din comunele Baia de Criş, U.00
Sărbătoarea copiilor de de învăţătoarea Viorica Bol- ră, formaţiile de teatru de atenţie deosebită strîngerii zieri la recoltarea furajelor, Şoimuş, Răchitova, Blăjeni, 11,- 0
la 1 Iunie a lost marcată dura. in jurul focului de ta­ păpuşi de la grădiniţele furajelor şi asigurării unei la strîngerea şi depozitarea Baru şi altele. In ju
şi in judeţul nostru prin bără, montajul literar „Co­ C.S.H.-3, nr. 2, 3, 4, I.M.H., bune îngrijiri şi hrăniri a acestora. Deoarece sînt uni­ Important este acum ca
ample şi emoţionante ma­ piii lumii doresc pacea", 9 şi 5 şi de la casa pio­ animalelor, realizării efecti­ tăţi care prelimină deficit la organele şi organizaţiile de
nifestări. Creşele, grădiniţe­ sceneta ,,Greierele şi furni­ nierilor şi şoimilor patrie' velor planificate, creşterii unele sortimente, se impune partid de la sate, organele
le, şcolile, parcurile au de­ ca", cintecele şi poeziile au au susţinut spectacole pen­ mai puternice a producţiei, să treacă operativ la reali­ agricole şi conducerile uni­
venit adevărate scene de Împrumutat frumuseţi din tru cei mici. în special la lapte şi a greu­ zarea frunzarelor. Mai multă tăţilor să acţioneze energic
pe care copiii au adus, prin frumuseţea copiilor şi a de­ © „COPILĂRIE IN ANII tăţii la tăiere. Aceste sar­ preocupare se cere din partea pentru unirea eforturilor ţără­
momente muzical-coregrali- corului natural, rar „Hora DE LUMINĂ". 1000 de pio­ cini trebuie să fie pe deplin inspectoratului silvic şi între­ nimii, ale tuturor oamenilor
ce şi alese stihuri, gînd de măştilor“ a etalat fantezia nieri şi şoimi ai patriei din înţelese şi transpuse în prac­ prinderii de specialitate în muncii din agricultură în
copiilor şi... priceperea pă­ Petroşani, şi colegii lor din vederea ameliorării pajiştilor vederea îndeplinirii în condi­
slavă şi caldă . mulţumire tică de fiecare unitate agri­
partidului părinte, tovară­ rinţilor. clasele l-IV din Vulcan au colă şi comună. Restanţe şi valorificării tuturor posi­ ţii ireproşabile a întregului 1G,00 '
O „COPILĂRIE FERICI­ fost, ieri, protagoniştii unor bilităţilor de asigurare a re­ volum de lucrări care con­ 1G,05 :
şului Nicolae Ceauşescu, inadmisibile se semnalează, ]
TĂ VEGHEATĂ DE PARTID" apreciate demonstraţii de surselor furajere. Există real­ diţionează soarta produc­
pentru grija cu care ve­ între altele, la C.A.P. Deva, 1G,30 :
— spectacolul de ieri- dimi­ aeromodele şi ai unor spec­ mente condiţii ca fiecare co­ ţiei agricole, îmbunătăţirea 17,50 1
ghează la creşterea şi for­ Livadea, Unirea, Bretea
neaţă, de la Casa de cul­ tacole de poezie şi muzică mună să-şi sporească apor­ activităţii economico-finan- 20,00 '
marea lor. Română, Izvoarele şi altele, 20,45 .
tură din Hunedoara, a lost tinâră străbătute de fiorul tul la realizarea obiectivelor ciare şi creşterea contribu­ 21,15 1
© „SINTEM COPIII SOA­ o emoţionantă manifestare cald al dragostei de pa­ ceea ce reflectă o insufi­ din programul de autoapro- ţiei unităţilor agricole şi <
RELUI". Sus, pe o colină a artistică realizată de for­ trie, partid şi popor, al re­ cientă preocupare din par­ vizionare teritorială, asigu- gospodăriilor populaţiei la 21,45 1
satului Dealu Mare (Văli- maţiile Casei pionierilor şi cunoştinţei pentru bucuria tea conducerilor de unităţi şi rînd livrarea unor cantităţi ridicarea calităţii muncii şi «
şoara), elevii şcolii au ve­ şoimilor patriei din locali­ de a creşte şi a se forma fermelor respective pentru mai mari de lapte, carne vieţii întregului nostru popor. 22,15 I
nit cu părinţii şi fraţii la tate. Tot ieri, la casa de in anii de lumină ai socia­ 22,40 r .
sărbătoarea organizată aici cultură de aici, comisia de lismului.
CAMPANIA AG1SCOLĂ DE VÂRĂ
I.M. HUNEDOARA
Praşilele trebuie aplicate ori de cîte ori este nevoie! I-II (
DEV
Ursa
D.^AR
Lucrări de complexitate (Urmare din pag. 1) lui pe cooperatoarea Eleo- nem aceasta, deoarece în Padur
nora Sîrbu. Deşi a înţeles
ziua de 31 mai a.c., cadre­
gislul)
cele 1 760 planificate. La printre primii cooperatori le amintite, aşa cum au Polul
executate în regie proprie! cultura cartofilor s-au fă­ necesitatea de a trece la făcut-o şi tractoriştii Nico­ ŞANI:
rises'
cut cîte două praşile meca­
prăşit, deoarece cultura din
lae Popa şi Ion Bocşeru.
ma
perioadă a anului trecut, nice pe toată suprafaţa — tarlaua respectivă este în- s-au tot foit pînă în jurul PEN*
„Şi în domeniul investiţiilor dispunem de tot fie ca urmare a reorgani­ 340 ha, iar combaterea gîn- ţr-un grad avansat de îm- orei 11, pentru a lămuri ral) ;
ce este necesar. Acum trebuie sâ trecem la buna zării activităţii d:n acest dacului din Colorado, este buruienare, a tăiat nume­ situaţia transportului în­ de Bu
LONE,
peri cu
organizare, la realizarea şi urmărirea zilnică a sector, fie pe baza asigu­ efectuată pe aproape 300 roase plante de pe rînd, grăşămintelor chimice so­ TRILA
producţiei, a modului în care se acţionează rării la timp cv documen­ hectare. diminuînd densitatea şi, site la gară (?). Dacă ma­ atacă
taţiile
economice.
tehnico
în­
cooperatorilor,
joritatea
pentru realizarea lor". Tot în această perioadă s-a Pentru contribuţia adusă implicit, producţia stabili­ tre care îi amintim pe Sa­ citorcsi
to Cai
acţionat mai bine pentru la întreţinerea culturilor, tă la hectar. Cooperatoarea (Retez;
NICOLAE CEAUŞESCU „argumenta" că terenul nu bin Rotar, Doinei Hăzulea,
normalizarea deschiderii de merită laude tractoriştii Silvia Frenţoni, Pascu Moi- lan (S
finanţări, operaţie care, a- a fost îngrăşat şi este mai se, Clara Tălăboni şi alţii, BARZi
Anul acesta trebuie să de muncă este totuşi mine­ nul trecut, nefăcîndu-se la Ion Gheorghinoiu, Ghera- bine ca plantele să fie mai riile I-
fie finalizate lucrările de rească. Dar nu este singu­ timp, a condus la o reali­ sim Sicoe, Dumitru Cioro- rare ! într-o altă tarla, nu­ au ieşit la prăşit cu ope­ TIE: I
investiţii de la secţia ne­ ra. Urmărind îndeaproape zare a planului de investi­ mită de localnici „Băran", rativitate, Alexe Todoroni (Patria
metalifere Zlaşti şi la insta­ modul cum decurg lucră­ ţii în procent de numai 83 garu, Valerică Şchiopu, Va­ densitatea la hectar a fost nu vrea să fie în rînd cu fernul
laţia de măcinare a dolo- rile, oricine îşi poate da la sută (fapt pentru care sile Bărbuţă, Ion Tuculea, mult diminuată datorită e- ei, lăsînd neprăşită sfecla, GIU-B/
mitei, se va pune în func­ seama de nivelul crescut se mai lucrează şi în acest Ştefan Zigli şi alţii. Efor­ reziunii de suprafaţă a so­ care este realmente sufo­ de cult
ţiune instalaţia de recupe­ de mecanizare, fapt reflec­ an la unele lucrări nefina­ turile lor trebuie să fie lului. Inginerul şef al cată de buruieni. I s-a a- baie i
rare a sterilului din iazul tat în ritmurile de execu­ lizate la termen) C.A.P., Cornel Nemet, afir­ plicat o amendă de 500 Iei. Amintii
de decantare la Uzina de ţie din şantiere, în in­ însă susţinute îndeaproape ma că fenomenul de ero­ Poate aşa va înţelege să-şi simer:
preparare Teliuc... Şi tot dicatorul productivitatea Totuşi, aşa cum am ară­ de către cooperatori, ei ziune nu se putea combate îndeplinească obligaţiile (Mureş
anul acesta se lucrează la muncii. tat, lucrările de investiţii fiind chemaţi să acţioneze nici chiar dacă lucrările ce-i revin faţă de C.A.P. tîrzii (1
instalaţia de sfărîmare a — Productivitatea mun­ se desfăşoară normal (chiar cu toate forţele pentru în­ Cariera
minereului de fier şi la cii pe şantierele noastre, dacă efortul şi volumul de s-ar fi făcut pe direcţia AŞTEPTĂRI (Mineri
transportorul cu schip de preciza tehnicianul Mircea muncă sînt mai mari), se lăturarea decalajelor exis­ curbei de nivel, ci numai PĂGUBITOARE
la mina Ghelari (pentru Tarcea, a crescut, datorită recuperează treptat din tente între praşila mecani­ prin culturi în benzi. Deoa­
menţinerea capacităţii de conceperii unui sistem de restanţele anului trecut. că şi cea manuală, care în­ rece în condiţiile actuale Brigadierele Cornelia
producţie). lucru care să permită un Este în firea lucrurilor sumează peste 700 hectare producţia din tarlaua res­ Barbu şi Marioara Popa
După cum rezultă din a- grad avansat de mecaniza­ să se accelereze ritmurile la porumb şi cartofi. pectivă este înjumătăţită, sînt mulţumite de modul
de execuţie tocmai pentru
ceastă introducere în su­ re. Un colectiv de cercetă­ a asigura intrarea în func­ trebuie ca în viitor să fie cum unii cooperatori din • DE
biect, întreprinderea mi­ tori de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. ţiune a tuturor capacităţi­ GRIJA FAŢA aplicate metodele cele mai Batiz participă la întreţi­ Casei c
nieră Hunedoara nu duce Deva a venit în sprijinul lor prevăzute în plan. Aşa eficiente de cultură. Inter­ nerea culturilor, remareîn- Recitalt
cameră
lipsă de lucrări de investi­ nostru şi de această dată. cum reiese şi din cuvînta- DE CALITATE — locutorul ne spunea că se du-i pe Constantin Panţa, Nova cel
ţii. Toate au drept scop Pentru turnarea betoanelor rea secretarului general DEZIDERAT SUB va trece la completarea Ion Pădureanu, Vesa Ga- — în i
creşterea capacităţilor de la înălţime, ne folosim de al partidului, tovarăşul SEMNUL ÎNTREBĂRII golurilor din culturi, de­ fia şi alţii. Ca brigadiere, sorilor
Mihaela
producţie, a productivităţii pompe de beton, iar utila­ Nicolae Ceauşescu, la re­ oarece acestea sînt destul ele sînt exemplu în mun­ Napoca.
muncii, reintroducerea în jele de ridicat şi transpor­ centa Consfătuire de lucru Pe lingă un decalaj de de vizibile şi în tarlalele că şi hărnicie, participînd
circuitul economic a unor toarele au fost adaptate de la C.C. al P.C.R., este aproape 100 hectare între cultivate cu sfeclă. Pentru alături de cooperatori la în­ de a PE7
stat.
minereuri mai sărace în lucrărilor de investiţii din necesar să scurtăm în mod aplicarea praşilei mecani­ a evita situaţiile de dimi­ treţinerea culturilor şi la Bucureş
conţinut, sporirea eficien­ minerit sau specificului hotărît durata de execuţie nuare a densităţilor la pră­ alte lucrări. Mai sînt însă turi“ d
ţei economice a unităţii. locurilor de muncă din sec­ a investiţiilor ce se află în ce şi a celei manuale la şit, este necesar ca şi ca­ şi unii cooperatori ca Su- cu Olge
Faptul că toate lucrările ţiile şi sectoarele de pro­ cultura porumbului, la
din
sînt în grafice denotă că ducţie unde se desfăşoară construcţie. Iar acest lucru C.A.P. Nădăştie se consta­ drele respectiv conducerea sana Toma, Petru Ţîrlea,
nu se poate realiza decît
C.A.P.,
inginerul
Meşca Muntean şi alţii, ca­
problema investiţiilor este activitatea de construcţii. printr-o mai bună organi­ tă că lasă de dorit calita­ şef, preşedinta Rodica Co- re tărăgănează efectuarea
privită cu multă seriozita­ în perioada de timp care
te la I.M. Hunedoara, unde a trecut din acest ari, lu­ zare, printr-o urmărire zil­ tea unor lucrări. Un exem­ pilu şi brigadiera Minerva praşilelor, se la mobilizează
anevoios
mai
lucrările
lucrările de investiţii se crările de investiţii s-au nică a producţiei, a reali­ plu concret ni s-a oferit în Pupăză, să fie prezente
realizează cu forţe proprii. zării lucrărilor de inves­ tarlaua „Dos“, unde am gă­ permanent la locurile unde agricole, ceea ce se sol­ Rezult
desfăşurat incomparabil tiţii. se execută lucrările de în­ dează, fireşte, cu diminua­ 2 iun ie,
Inginerul Vasile Teodor, mai bine faţă de aceeaşi DORIN CORPADE sit-o la prăşitul porumbu- treţinere a culturilor. Spu­ rea recoltei. Ex. I
de la biroul investiţii al » — » — # — « — » — ® — * — » — » — * — # — e. 39. 4.
E.v -
întreprinderii, ne-a expli­ 13, 31,
cat acest mecanism al lu­ Ex. a
crărilor în regie proprie: Recondiţionarea plaselor auto - puternic izvor de economii 13, 28.
Ex.
„Am constituit formaţii ăe 19, 31.
lucru complexe şi am asi­ piese o constituie autoba­ deplină a materialelor din motorului de „RABA", să bucşe filetate cu dantură Ex. a
gurat baza de mecanizare zele din cadrul întreprin­ circuitul productiv, la spo­ reparăm rotoarele de „Sa- de cuplare, folosite la re­ 36, 22, , 2
Ex.
a lucrărilor, ajungînd la derii de transporturi auto rirea necontenită a eficien­ viem". Puţine mai sînt pie­ condiţionarea arborelui pri­ 39, 9, a 23
ritmuri de execuţie aşa Deva, care ne trimit dife­ ţei economice. sele care iau drumul fie­ mar. Căutăm să valorifi­ Fond i
cum se înregistrează pe rite ansamble şi subansam- — Ce rezultate aţi obţi­ rului vechi". căm orice bucăţică de me­ 2 115 900
şantierele specializate. Con­ ble defecte. Ele sînt şi nut în perioada trecută din Cea mai productivă echi­ tal, orice piesă cît de ne­
ducerea lucrărilor a fost principalii noştri benefi­ acest an 7 pă este cea condusă de Ni­ însemnată ar fi ea".
încredinţată unor cadre ciari. Alt izvor de piese, — Planul valoric la re­ colae Sima, de la cutii vi­ O mînă de oameni har­
de specialitate. Este adevă­ la care recurgem perma­ parat agregate auto a fost teză — punţi faţă. 20 de nici de la A.R.A. Brad do­
rat, în activitatea noastră nent, sînt maşinile casate. îndeplinit şi depăşit cu muncitori, specializaţi pe o- vedesc, zi de zi, prin tot
am fost sprijiniţi de către La noi se fac toate casă­ peste 400 000 lei, avem de­ peraţii, răspund de repa­ ceea ce fac, că sînt con­
Timpul
întreprinderea de construc­ Atelierul de reparaţii rile care au loc la nivel păşiri şi la ceilalţi indica­ raţiile efectuate la agrega­ ştienţi de importanţa acti­ azi, 2 iu
ţii siderurgice Hunedoara, auto Brad este profilat -pe de întreprindere. Deci, de tori. tul principal al maşinii. vităţii lor, de economiile va fi c;
de întreprinderea de ma­ recuperarea, recondiţiona- la ambreiaj, cutia de vite­ în ultima vreme se efec­ Şeful de echipă ne-a spus: mari care rezultă pentru cu cerul
teriale de construcţii Deva. rea şi refolosirea pieselor ză, transmisia cardanică, tuează cu precădere repa­ „După dezmembrare se I.T.A. Deva, pentru econo­ variabil
tul va
Apoi, indiferent de locul şi subansamblelor auto, pe punte faţă-spate, arbore raţii la agregatele din fa­ constată că unele piese au mia naţională. Muncitorii slab. Te
ocupat în ierarhia între­ confecţionarea unor repere, cotit, mecanismul de di­ milia „ROMAN", iar cînd un grad ridicat de uzură. Ioan Trifan, Petru Dobîr- me vor
prinderii, cadrele tehnice strict necesare intervenţii­ recţie, saboţii pentru frînă autobazele au nevoie, la Dar prin încărcarea cu su­ cău, Viorel Ivan, Vasile 11 şi 16
s-au preocupat îndeaproape lor la mijloacele auto, cum şi pînă la cabină, — mai cerere — şi cele din fami­ dură, bucşare, strunjire, Costea, Dumitru Bora, So­ maxime
grade.
sînt: arcuri, piese pentru
de aprovizionarea tehnico- cutia de viteze, cuplaje de puţin motorul maşinii pen­ lia „S.R.“. Mecanicul auto, frezare etc., sînt readuse rin Mareş, Cornel Ştefan, La mur
materială, au ţinut legătu­ compresor, întinzătoare de tru că nu avem condiţii şi Ion Doţ, şef de echipă la la cotele prevăzute şi reu- Alexe Dud, Gheorghe T, relativ fi
ra cu furnizorii pentru a curele pentru motor şi al­ dotare tehnică — se recu­ „anexe-motor“, spunea că tilizate o bună perioadă de Bolcu sînt doar cîţiva din­ mai mult
putea avea necesarul de u- tele. perează şi recondiţionează în urma intervenţiilor pe timp, aducînd însemnate, e- tre cei care materializează dimineaţe
ros după
tilaje sau materiale la da­ tot ce se poate. Prin aceste care' le face împreună cu conomii întreprinderii". cu succes sarcinile trasate lat vor c
tele prevăzute în contrac­ — De unde provin aces­ operaţii, cheltuielile între­ muncitorii din subordine, Maistrul auto Teodor Gol- privind recondiţionarea pie­ de ploai
te şi chiar în devans“. te piese, pe care la recon­ prinderii noastre sînt mult recuperează mai bine de 50 cea a completat: „Din pie­ selor auto — cale impor­ nala de
Iată o particularitate în diţionaţi şi cui sînt ele des­ diminuate, contribuind, tot­ la sută din anexele vechi. sele mari care nu mai pot tantă de sporire a econo­ Viului va
slab, cu
regimul de execuţie a u- tinate ? — l-am întrebat odată, aşa cum ne cere se­ „De aproape un an am în­ fi recuperate, se execută miilor materiale, de creş­ în timpul
nor obiective: lucrările sînt pe subinginerul Gheorghe cretarul general al parti­ ceput să bobinăm şi statoa­ altele mai mici. De pildă, tere a eficienţei economice. teorolog
considerate unicate, iar Macavei, şeful atelierului. dului, tovarăşul Nicolae rele de electromotor, bobi­ din arborele secundar, du-- gyak Inii
structura calificării forţei — Sursa principală de Ceauşescu, la valorificarea nele de cuplare ale electro- pă decălire, se realizează V LIVIU BRAICA