Page 1 - Drumul_socialismului_1984_10

£«$ 1

a Însămînţarea orzului — finalizată neîn-

fîrziat pe toate suprafeţele planificate!

a Ritmul de lucru la semănatul griului

să fie intensificat!
ORGW ai COMITETULUI JUDEŢEAN HUtIEDOflRft Al I
ii 0 cerinţă imperioasă—organizarea schim­
U L A R J U
burilor prelungite şi a două schimburi la

arături şi pregătirea terenului!
Anul XXXVI, nr. 8 363 MARŢI, 2 OCTOMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani
m întreaga recoltă de cartofi, legume,
PROIEGŢUL DE BIECTiVE ALE COMRESUUII
sfeclă şi porumb strînsă şi înmagazinată în
ĂL X8 1 8 -LEÂ AL P. C, B. - PROGRAMUL IZBIM! timpul cel mai scurt!

VIITOARE, ĂL PEISPEOTiVEI LUMINOASE
Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, lucrătorii ogoarelor judeţului nostru
Ă DEZVOLTĂRII Şi BUNĂSTĂRII răspund prin fapte de muncă îndemnurilor şi chemărilor adresate de secretarul
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind efectuarea cil operati­
vitate maximă şi la un înalt nivel calitativ a lucrărilor agricole de toamnă. Edi­
ficator în acest sens este şi bilanţul activităţii desfăşurate duminică pe ogoare.
fe baza sporiri eficientei muncii— au pregătit patul germinativ pe aproape 3 500 hectare şi au însămînţat cu culturi
Mecanizatorii au efectuat în această zi arături pe mai mult de 1 500 hectare,
de toamnă peste 3 400 hectare.
Cooperatorii şi locuitorii satelor din zonele necooperativizate au participat la
nivel ie «ala fot mm ridicat strîngerea recoltei de cartofi de pe 236 hectare, a sfeclei de pe 45 de hectare şi a
porumbului de pe mai mult de 1 400 hectare. De asemenea, s-au preluat şi trans­
Pentru cincinalul 1986—1990, se realizează ridicarea nive­ sebită pentru asigurarea bu­ portat peste 260 tone cartofi de sămînţă de la unităţile producătoare.
Proiectul de Directive ale lului de trai. nei stări de sănătate a popu­ Pentru încadrarea însămînţărilor în epoca optimă se impune în continuare un
celui de-al XI 11-lea Congres Cum vor evolua, potrivit laţiei, şi pe calea alimenta­ ritm susţinut de muncă în toate unităţile agricole la strîngerea recoltei şi elibera­
al partidului prevede un ritm prevederilor din Proiectul de ţiei raţionale, ştiinţifice, iar rea terenurilor, la efectuarea arăturilor şi asigurarea unui larg front de lucru la
Directive ale celui de-al XIII-
mediu de sporire a venitului pe de altă parte grija pen­ semănat, folosind tractoarele cu randament maxim, organizînd lucrul în schim­
naţional de 7,6—8,3 la sută, lea Congres, principalele tru creşterea durabilităţii u- buri prelungite şi în două schimburi.
componente ale nivelului de
ritm superior celui de creş­ trai şi calităţii vieţii ? nei investiţii făcute de cetă­ Iată citeva fapte de muncă întîlnite duminică pe ogoare de către reporterii
tere a produsului social. A- ţean, pentru exploatarea e- ziarului.
ceastâ devansare este o con­ conomicoasă a acestei inves­
tinuare a prevederilor Direc­ tiţii, în folosul cetăţeanului
tivelor ce direcţioneazâ dez­ şl al economiei naţionale.
voltarea economico-socială a O altă componentă — pres­ Mobilizare generală a tuturor
ţării în actualul cincinal, tările de servicii — trebuie
ilustrînd convingător latura să sporească în cincinalul ur­ forţelor la strîngerea
calitativă a activităţii econo- mător substanţial, cu 68-76
mico-sociale. la sută. Aceasta, pe calea recoltei si la însămîntări!
Sporul de venit naţional diversificării prestărilor, pre­
ce se preconizează a fi rea­ cum şi pe cea a extinderii Răspunzînd acestor impe­ Alexandru Brejan şi alţii oferă şi tractoristul Silion
lizat în cincinalul viitor va activităţii de turism şi agre­ rative, duminică şi luni au fost prezenţi la recolta­ Vlaic, de la C.A.P. Toteşti.
fi consecinţa firească a dez­ ment. mecanizatorii din Consiliul tul cartofilor, la arături şi în noaptea dc sîmbătă spre
iar
voltării producţiei materiale La noi în judeţ, unde pres­ unic agroindustrial Ilia pregătirea terenului, front duminică, la lumina faru­
asigurat
avînd
ieri,
şi creşterii eficienţei econo­ au acţionat cu toate for­ rilor, el a pregătit patul
Pentru desfacerea de măr­ tările de servicii pe locuitor ţele la însămînţarea orzu­ de lucru, mecanizatorul germinativ pe o suprafaţă
mice în toate sectoarele de furi cu amănuntul prin co­ nu ating încă o cotă prin lui, reuşind să încheie a- Viorel Vlăic'oni a trecut la- de 12 hectare. La strîngerea
activitate. Venitul naţional merţul socialist se prevede o care să ne putem compara ceastă lucrare pe întreaga însămînţarea griului. In­ grabnică ă recoltei de car­
astfel sporit va asigura creş­ creştere de 9-10 la sută faţă cu judeţele avansate din a- suprafaţă planificată. De ginerul şef al C.A.P., Eufro- tofi o contribuţie meritorie
terea veniturilor populaţiei, de anul 1985. Sînt de sem­ cest punct de vedere, preve­ asemenea, duminică şi ieri sina Bufnea, ne spunea că şi-o aduc tractoriştii Teo­
şi
unitatea mai are de strîns
Mihuţ
dor Nioodim şi Miron Flu-
Petru
tractoriştii
a retribuţiei reale, ca urma­ nalat în această privinţă două cartofii de pe 6 hectare şi ieraş de la C.A.P. Toteşti,
elemente calitative şi anu­ derea respectivă din proiec­ Anton Cioană au lucrat cu
re a productivităţii superioa­ toată răspunderea la pregă­ s-a trecut intens la recolta­ Ion Brăila şi Cornel Nicu-
me : corelarea judicioasă a tul de Directive impune în
re a muncii, a- eficienţei e- desfacerii cu amănuntul a primul rînd ,un studiu atent tirea terenului şi însămîn­ tul porumbului. La semăna­ lescu de la C.A.P. Ostrov,
ţarea orzului, asigurînd rea­
conomice ridicate. mărfurilor alimentare cu pre­ ai cererii de prestări a popu­ lizarea prevederilor planului tul secarei a lucrat şi trac­ Romulus Cozac: de la C.A.P.
şi
Sarmizegetusa
Pe
alţii.
Corespunzător şi pe baza- vederile programului de ali­ laţiei şi, în funcţie de aceas­ la C.A.P. Sălaşu dc Jos, toristul Filimon Bile de la ogoarele A.E.I. Peşteana au
Victor
C.A.P.
Şerel,
iar
aceloraşi principii economice mentaţie ştiinţifică a popu­ ta, o dezvoltare, încă în a- respectiv a celor 45 de hec­ Cimenti a continuat însă­ continuat în ritm susţinut
vor spori veniturile reale a- laţiei şi introducerea îrv fa­ cest cincinal, a celor solici­ tare. Tractoriştii Petru Po- mînţarea orzului la C.A.P. arăturile şi pregătirea te­
le ţărănimii. bricaţie şi la desfacere a u- pescu şi Ion Vasiu au efec­ Sîntămăria-Orlea. renului, lucrări efectuate de
tate mai Insistent. tuat aceleaşi lucrări la tractoriştii Ion loani, Aurel
Menţinerea în cincinalul ur­ nor bunuri de folosinţă în­ Se impune, de asemenea, C.A.P, Sălaşu de Sus. Formaţia, de mecanizatori Stănimirescu, Gheorghe So-
dc la A.E.I. Bărăşti, din
mător a stabilităţii preţurilor delungată cu caracteristici valorificarea mai bună a ex­ Duminică a fost o zi care-i amintim pc Gheorghe caci şi Ionel Moldovan. Tot
şi tarifelor va face ca veni­ tehnice superioare şi consu­ perienţei dobîndite afîf în ju­ obişnuită de lucru şi pentru Hi nea, Pascu Ciurar, Iancu duminică, la C.A.P. Densu.ş,
turile reale ale populaţiei să muri mai reduse de materia­ cooperatorii şi mecanizato­ Vasiu, Ion Făţan, Gheorghe Unirea şi in alte unităţi
deţ cît şi în localităţi din rii din Haţeg. Aici, tracto­ din C.U.A.S.C. Toteşti s-au
îndeplinească un rol impor­ le şi energie. Aceasta reflec­ riştii Mihai Cocioabă, An­ Ciobanu, Eugen Varga, An­ transportat peste 100 tone
tant între pîrghiile prin care tă, pe de o parte, grija deo­ (Continuare in pag. a 2-a} drei Bora, Mihai Dohotaru, tonică Crăciun, Gheorghe îngrăşăminte chimice.
Jurjuţ şi alţii, a acţionat
cu toate forţele la însilo- Brigada de reporteri t !
zarea furajelor, la arături N. TIRCOB j
în întîmpinarea Congresului al XlII-lea al P.C.R. şi pregătirea terenului pen­ M. LEPADATU
tru msămînţări. .
Un bun exemplu îl (Continuare în pag. a 2-a)
Perseverenţă şi responsabilitate pentru reducerea
consumurilor de combustibili şi energie
— Cimentul şl varul sînt care le-am înregistrat în reuşit să creştem gradul de ■ buştibili convenţionali- pes­
materiale realizate cu mari ultimii ani la acest capitol valorificare a materiilor te. 7,300 tone, la corpuri de
consumuri de energie şi dovedesc pe deplin eficien­ prime, materialelor, com­ măcinare , 323 tone, iar la
combustibili. Vă rugăm să ţa acţiunilor şi măsurilor bustibililor şi energici. cărămizi refractare şi ba-
precizaţi, tovarăşe inginer aplicate. Acţionînd stărui­ Comparativ cu aceeaşi' pe­ , zice-mai ţnult de 1100 tone.
Vasile Deac, în calitate de tor, la fiecare loc de mun- rioadă a anului trecut,' în —, Economiile sînt con­
director al întreprinderii cludente. Care sînt factorii,
pentru lianţi Deva, cum dp. bază în obţinerea lor ?
acţionează colectivele uni­ I. L. D E V A -i-. S-a pus acce.ntul pe
tăţii în vederea reducerii asigurarea condiţiilor teh­
consumurilor de energie şi nice care să permită creş­
combustibili, ce realizări că în parte, pentru evitarea 1984 producţia a cres­ terea producţiei orare a u-
concrete s-au obţinut în fa­ cu desăvîrşire a risipei, cut cu 5" 000 tone Ci­ • tilajelor petţte cea planifi-.
bricaţia acestor sortimen­ sporirea valorii unitare a ment, deşi faţă de plan cată, îndeosebi la, cele mari
te ? materialelor fabricate, ca sîntem restanţieri, iar la consumatoare de energie şi
— Reducerea consumuri­ urmare a executării unor consumuri am realizat im­ combustibili. La morile de
lor specifice, sarcină majo­ revizii şi reparaţii de ca­ portante economii. Spre făin&x producţia , a fost cu
ră pe întreaga economie, litate la instalaţii şi uti­ exemplu, în lunile care au
preocupă în înalt grad pe laje, modernizarea unor li­ trecut din acest an, la e- LIVlU BRAICA Pregătirea patului germinativ pentru insăminţările (le
toţi oamenii muncii din în­ nii tehnologice, supraveghe­ nergie electrică am econo­ toamnă o. face cu întreaga răspundere şi tractoristul losif
treprindere. Rezultatele pe rea atentă a producţiei, am misit 5 900 MWh, la com- (Continuare in pag. a 2-a) t'iincntj, (le Ja C.A.P. Sintămâria-Orlca.