Page 5 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 5
fi HJ& f\
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ 1
CAMPANIA AGRICOLA DE
Organizare bună, ritm susţinut
X\i
—-------_
( I A L I S M U L U — Pentru a încheia cît cu — se străduiau să taie calitatea lucrării. „Am în
———MlUSiTUl HlJ'JtOOtBftt
.... ^
,., ,,.
la secerişul orzului
mai grabnic secerişul or
sol, să nu se piardă nici
inginera
Letiţia
zului şi eliberarea terenu spicele cît mai aproape de ceput abia ieri secerişul —
preciza
lui de paie, asigurînd ast un bob din recoltă, în con Ionescu — şi astăzi (luni
fel front de lucru pentru diţiile menţinerii unei vi — n.n.) eram pregătiţi să
arături şi semănatul cultu teze bune de lucru. In ur lucrăm din plin, zi-luml-
rilor duble — arăta Romu- ma lor, veneau cu presele nă. Dar ploaia căzută pe
lus Crişan, preşedintele de balotat paie mecaniza ste noapte ne-a încurcat
G.U.A.S.G. Călan — am torii Vasile Goga, Ioan socotelile. Aşa că abia ctj
grupat combinele şi cele Boglea şi Gheorghe Ailoaie. o oră înainte, cînd tere
lalte utilaje în puternice Transportul, cu patru cu- nul s-a zvîntat şi procen
formaţii complexe, pe care pluri-rcmorci, îl asigurau tul de umiditate a boabe
le-am dirijat spre unită mecanizatorii Ioan Teodo- lor a ajuns la limita ad
Pe drumul calcarului, din cariere la combinatele siderurgice (11) ţile care au suprafeţe mai rescu, Stelian Măg.ureanu, misă, am putut reîncep®
mari de secerat, sau spre Ioan Bărbuţă şi Ioan Va- secerişul. Dar pînă disea-
cele unde starea terenului ră vom reuşi să recoltăm
Furnizorul şi beneficiarul — veşnicii poli ai zului permite ritmuri bune orzul do pe cel puţin 15
şi cea de vegetaţie a or
ha".
de lucru. C.U.A.S.C. CĂLAN . Aproximativ aceeaşi si
aceleiaşi „planete": producţia de calcar! formaţii complexe compu G.A.P. Sîncrai. Cele. cinci
tuaţie am întîlnit şi. la
In prezent, cele cinci
silache. Tot acolo, pentru
se din cinci pînă la nouă •asigurarea asistenţei tehni combine, conduse de me
■Din cele două trepte de însă transporturile îl au... ce nu ajunge calcarul în combine, 1—3 prese de ba ce, se aflaju inginerul canizatorii Ştefan Şainer,
Constantin
Iosif
Unchi,
extracţie ale carierei Cră- către partea lor. In luna cantităţi suficiente şi ope lotat, 2—4 cupluri-remorci, Gheorghe Ilişan şi mais Braşoveanu, Simion Moto-
ciu.neşti, calcarul este iunie, pînă la data raidu rativ la siderurgişti. De a- acţionează la G.A.P. Strei, trul Ioan Cristian, de la iea şi Gheorghe Tiliban
transportat la Secţia de lui nostru,' fuseseră trans ceea, transporturile auto Sîncrai, Boşorod, Bretea S.M.A. Călan. tocmai intraseră în lan, Ia
concasare • Fizeşti. Execută portate 56 893 tone de cal trebuie analizate la nivelul Strei şi Bretea Română. La rîndul lor, membri secerat. Aici, transportul
această sarcină, pe bază car. Cu 11 tone mai puţin total al planului stabilit. Ajunşi în jurul orei 13 ai consiliului de conduce recoltei îl asigurau, cu
de contract, Autobaza din decît producţia realizată în Cauzele nerealizărilori sta în tarlaua „Lunca Streiu- re şi specialiştii din coo două cupluri-remorci, me
Brad, printr-o autocoloană carieră. Deci, mai puţin de ţionările 1 Şeful autocoloa- lui“, aparţinînd G.A.P. perativă erau prezenţi în canizatorii Nicolae Popa şl
organizată chiar în Crăciu- o „Rabă" de 16 tone 1 Nu neb „Staţionările se dato Strei, găsim, în'tr-adevăr, cîmp, coordonînd fiecare o Petru Muntean, iar asisten
ne.şti. Cariera şi concasoa- se poate vorbi, în perioada rează perlbadelor de puş- O mare mobilizare de for latură a activităţii. Viori ţa tehnică, Alexandru Popi.
rele fiind ale combinatului respectivă, despre lipsa ca care în carieră, schimbării ţe umane şi utilaje. Se a- ca Sinoi, preşedintele uni Tot la '. datorie se aflau
siderurgic, autobasculante pacităţii de transport. Se frontului de lucru la exca flau în lanul de 60 ha cu tăţii, şi Eleonora Barbu, Floarea Boldea, inginerul
le „Raba" care execută poate însă vorbi despre vatoare, lipsei frontului de orz nu mai puţin de nouă secretarul organizaţiei de şef si Maricica Tiliban,
transportul calcarului între timpul de staţionare al lucru în carieră, blocării „Glorii". Cei aflaţi Ia vo partid, se ocupau de strîn- preşc. inta cooperativei. Pî
cele două puncte primare autovehiculelor din diverse silozurilor şi a concasoa- lanul lor — mecanizatorii sul baloţilor de paie şi e- nă seara, cele cinci „Glo
ale aceluiaşi flux, pot fi cauze ale... beneficiarului. relor cu „negabariţi" etc.". Valerică Şchiopu, Cornel liberarea terenului. Petru
asemănate cu nişte „mîini De pildă, în 8 iunie — 8 La acestea trebuie adăuga Podar, Doru Mihai, Dumi Achim, inginerul şef, şi in rii" reuşiseră să recolteze,
din afară" care ajută com ore de staţionare (ruperea te staţionările datorate de tru-Ciorogariu, Nicolae Pă- ginera Letiţia Ionescu, şefa pe un teren greu, în pan
binatul. Din această cauză, unui cablu de alimentare fecţiunilor la mijloacele de truţ, Dumitru Cioarec, Ni fermei vegetale a coopera tă, orzul de pe mai mult
de 7 ha.
în loc să se vadă, reciproc, cu energie a . carierei şi transport. Marin Groza, colae Crihan, Vasile Băr tivei, coordonau activitatea
ce e bun şi eficient Ia ce blocarea silozurilor cu ar revizor tehnic: „Zilnic, în buţă şi Marcel Visarines- combinelor şi supravegheau MIRCEA LEPĂDATU
lălalt şi să se meargă pe gilă), în 15 iunie — circa medie 2—3 maşini staţio
sporirea şi generalizarea li 5 ore (silozurile pline cu nează la garaj pentru re
niilor pozitive, cei doi par calcar) etc. medierea unor defecţiuni
teneri de contract se pri Bilanţul transportului în sau pentru efectuarea re
vesc adesea în ochi numai primele 5 luni arată în fe viziilor tehnice planifica
pentru descoperirea... pa lul următor: un minus to te".
iului ! Cei de la carieră tal de 82 068 tone de cal Din cele 40 de autobas
(maistrul Ioan Legrand) car, din care trebuie scă culante din dotarea auto-
susţin că autovehiculele zute 77 685 tone, care în coloanei, 26 nu funcţionea
sînt insuficiente pentru a nici un caz nu s-ar fi pu ză. Pentru celelalte 14 ma
transporta întreaga cantita tut transporta întrucît nu şini în stare de funcţiona
te de calcar derocată. Au- s-au... obţinut în carieră ! re, combustibilul (motori
tocoloana (Petru Trif, şef Mai rămîne un minus real na) a existat în cantităţi
autocoloană) are... replica format din 4 383 tone ne suficiente. Lipsesc însă, din
sa: „Planul de transport transportate de calcar. Du magazie, piesele de schimb, <
este de circa 4 720 tone pă cum se observă, sînt anvelopele etc. Mai lip y >•'' \> v w'
calcar pe zi, însă se pot restanţe în producţie şi la sesc... meseriaşii (deşi sînt
realiza şi 5 000 de tone, nu cariera combinatului side încadraţi la autocoloană 6
mai să fie calcar transpor rurgic şi la transportul e- mecanici, un tinichigiu şi
tabil în carieră !" Unde fectuat de Autocoloană Cră- un sudor), concluzie ce re
este adevărul ? Desigur, ciune.şti. De fapt, nu ne-am zultă din faptul că la 4
mulţi s-ar aştepta să fie propus să „cîntărim" cită
găsii „la mijloc", cum se dreptate au, în afirmaţiile M. LIVEZEANU
obişnuieşte în astfel de lor, cei doi parteneri de La C.A.P. Sintandrci, secerişul orzului se desfăşoară din plin.
cazuri. De data aceasta contract. Ne interesează de (Continuare în pag. a 2-a)
REZOLVAREA PROPUNERILOR FĂCUTE
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI! IN CAMPANIA ELECTORALĂ IN CENTRUL
PREOCUPĂRILOR DEPUTAŢILOR Şl
Ieri, 2 iulie 1985, la sala nicul colectiv, alături de
de festivităţi a Consiliului I.J.R.V.M.R. HUNEDOARA - Distinsă întregul popor, le nutreşte CONSILIILOR POPULARE
judeţean al sindicatelor, faţă de conducătorul iu
reprezentanţii oamenilor cu Ordinul Muncii clasa I, pentru locul I bit al partidului şi statului
muncii din Întreprinderea ocupat în întrecerea socialistă nostru, tovarăşul Nicolae Pe linia bunei tradiţii
judeţeană pentru recupera Ceauşescu. Oamenii mun
rea şi valorilicarea mate în anul 1934 cii din I.J.R.V.M.R. Hune- De câţiva anj buni, co ţor lucruri ţralnjce şi fru
rialelor reiolosibile Hune- doara-Deva îşi amintesc muna Ilia merge pe dru moase.
doara-Deva s-au întrunit Ordinului Muncii clasa I ces de prestigiu, a Stea că, incă de la Congresul mul ce poartă tot mai Cu ocazia alegerilor &
intr-o vibrantă adunare pri pentru rezultatele deosebi gului Roşu" şi o Diplomei al IX-lea, care l-a ales în vizibil însemnele locali deputaţi pentru Marea
u
lejuită de o sărbătoare te obţinute în întrecerea de onoare" decernate de fruntea partidului, tovară tăţilor urbane. Cei care Adunare Naţională şi con
şul ' Nicolae Ceauşescu a
deosebită: primirea, cu pu socialistă pe 1984, Cînd Consiliul Central al U.G.S.R. sesizat — pe baza unei a- întreţin acest mers al hăr siliile populare, cetăţenii
ţin timp in urmă, direct h a r n i c u l colectiv al In întregul său, aduna nalize realiste şi multilate niciei şi priceperii nu sînt au făcut o serie de pro
din miinile secretarului ge I.J.R.V.M.R. s-a clasat pe rea festivă a fost lumina rale a conjuncturii econo alţii decît oamenii ce tră puneri atît pentru înfru
neral al partidului, tova primul loc, şi acordarea, tă de stima şi dragostea mice mondiale — factorii iesc pe această vatră. Oa museţarea comunei cît şî
răşul Nicolae Ceauşescu, a acum, pentru acelaşi suc neţărmurită pe care har- generatori ai crizei ener meni ai gînduiui şi ai pentru crearea de şi mâl
getice şi de materii prime, faptei, oameni care au bune condiţii de trai locui
prins gustul lucrului bine
elaborînd un amplu pro făcut, al cuceririi locurilor torilor săi.
gram de economisire, gos fruntaşe în întrecerile cu Am reţinut din cele spu
podărire raţională, înlo alte comune din judeţ şi se de tovarăşa Ana Maria
cuire de materii şi mate din ţară. Mărturie a aces Ticuşan, primarul comu
riale rare, de aşezare între tei afirmaţii stau cele 4 nei, că „toate propunerile
sursele de aprovizionare a distincţii : un Ordin al făcute au fost de interes
materialelor reiolosibile e- Muncii clasa .1, două Or comun şi de aceea au şi
xistente, a materialelor in avut un caracter practic
fii , dine ale Muncii clasa a şi mobilizator, multe re-
pi dustriale recuperabile şi Il-a şi un Ordin al Mun
recondiţionarea pieselor de zolvîndu-se pînă la aceas
schimb. „Problema recupe cii clasa a IlI-a, toate a- tă dată".
rării, colectării şi refolosi- cestea cucerite în ultimii Pornind de' la cele a-
. . .. . . . . . « . . . . . . rii materialelor - sublinia 10 ani. firmate am constatat că
Un rc>l important în mo
secretarul general al parti bilizarea acestor oameni 6 din cele 12 propuneri
dului - trebuie privită ca inimoşi la rezolvarea tre care au avut competenţă
o parte importantă a asi burilor edilitar gospodă de rezolvare la nivel de
gurării materiilor prime şi reşti l-au avut factorii de comună s-au înfăptuit, sau
materialelor necesare acti la nivel de conducere a sînt în prag de terminare.
vităţii de producţie". comunei, deputaţii consi Astfel de propuneri sînt
Asupra acestor obiective liului popular. Legătura repararea căminelor cultu
permanentă cu cetăţenii, rale din satele Bretea Mu-
MARIN NEGOIŢA
cunoaşterea şi însuşirea
problemelor, situaţiilor şi MIRON ŢIC
Momentele inmînSrii înaltelor distincţii colectivului I.J.it.'V.M.U. (Continuare în pag. a 2-a) frămîntărllor multora nu
condus la înfăptuirea atî- (Continuare in pag. a 3-aJ
