Page 7 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 7

8 595 • MIERCURI, 3 IULIE 1985                                                                                                                                       Fag. 3



   TIMPUL                                                                                                                            Locul fruntaş
                        EPOCA NICOLA E CEAUSESCU
  LIBER
                            ■                                             •       ..       : f                                poate fi recucerit ?
                          epoca marilor împliniri socialiste                                                               Ediţia  a  V-a  a  Festiva­  sitate,  care  urinau  să  se
                                                                                                                          lului   naţional   „Cîntarea   organizeze  în  satul  Ruda
                                                                                                                          României"  îşi  deapănă  ul­  şi  la  club.  Căminul  cul­
  al                                                                                                                     timele  acorduri  ale  între­  tural  din  Ruda  a  intrat
  iţea în eco-                    Călan — iubită „floare de foc“ a tinereţii                                             cerilor  etapei  republicane.   însă  în  reparaţie.  Acţiu­
  lezariuare şi                                                                                                          Cu  certitudine,  Hunedoara   nile  n-au  putut  fi  orga­
                                                                                                                          se  va  situa  din  nou  prin­  nizate.  Nu  se  aminteşte
   itv.  ;  Con­  Rugat so răspundă scurt   Am  încercat  o  dată  so  ne   un-'Tfudeu de tradiţie mun­  cestea  sint  in  întregime
  ţi  i  17*  iea  —   Ia întrebarea „Ce înseam­  desprindem de Călan. N-am   citorească,  dar  şi  mari   cîştigurile anilor '60-'85.  tre  judeţele  fruntaşe,  con-   decît  de  o  manifestare  de
  al luărilor                                                                                                            tinuînd  o  merituoasă  tra­  1  iunie  iniţiată-  de  şcoala
                nă pentru locuitorii oraşu­  reuşit.  Sint  prea  multe  fi­  rezerve  de  a  o  dezvolta.   L-am  întrebat  pe  profe­
  Ţcauşescu     lui de pe Strei, Colanul ce­  rele  care  ne  leagă  de  a-   Partidul  a  hotărît  dezvol­  sorul Ernest Uskar :  diţie.   Ţinutul   pădurenilor   generală.  „în  ultimele  trei
  arial :   „In  lor  20  de  ani  trecuţi  de  la   cest  oraş.  Cei  care-i  sin-   tarea  oraşului  pe  această   -  Tovarăşe profesor, noi­  a  fost  şi  de  data  aceasta   luni  —  ne  spune,  de  alt­
      fericirii".                                                                                                         prezent  cu  marea  diversi­  fel,  tovarăşa  Maria   To-
   1            istoricul  Congres  al  IX-lea   tem  cetăţeni  trăim  un  lei   bază.        le condiţii create prin dez­  tate,  cu  profunzimile  şi   pliceanu,  directorul  şcolii
  al            al  partidului  ?",  tovarăşul   de  mindrie.  Oraşul  nostru   Cînd,  în  1982  tovarăşul   voltarea explozivă in ultimii
  ea progra-    Dionisie Frenţoni, secretar   e  frumos.  Noi  aşa  îl  ve­  Nicolae  Ceauşescu  ne-a   20  de  ani  a  oraşului  au   splendorile  folclorului  său.   generale,  numai  şcoala  ce
                adjunct  al  Comitetului  o-   dem  ;  iar  în  ultimii  5-6   făcut  deosebita  cinste  de   creat,  paralel,  condiţii  de   A   lipsit   Ghelariul   (un   a   mai   făcut.  Formaţiile
             /                                                                                                            rapsod   neputînd   suplini   artistice   ale   elevilor   au
                răşenesc  de  partid,  trăitor   ani  l-am  făcut  şi  mai  fru­  a  ne  vizita  oraşul, de a se   afirmare  a  spiritualităţii
                de  o  viaţă  -  chiar  dacă   mos şi, economiceşte,: mult   sfătui  cu  noi,  aşa  cum  o   sale.  Ce  credeţi  că  este   marii   absenţi)...   Locali­  fost  cele  care  au  partici­
                viaţa  aceasta  numără  cu   mai puternic.          lace cu întregul popor, ne-a   definitoriu  din  acest  punct   tate,  ani  la  rînd,  fruntaşă   pat  la  deschiderea  Festi­
                ceva  peste  30  de  ani  -  pe   Dacă în acest caz senti­  cerut să-l dezvoltăm in con­  de  vedere  pentru  oamenii   pe  judeţ  în  domeniul  miş­  valului  artei  pădureneşti".
                vatra  Colanului,  ne-a  răs­  mentul  statorniciei  i-a  le­  tinuare  in  deplină  armo­  oraşului ?    cării  artistice  de  amatori,   La  închiderea,  ce  a  avut
  I  *:  6.00  Ka-                                                                                                        fruntaşă   pe   ţară,   prin   loc  la  Hunedoara,  po  lingă
  •  ‘dimineţii  ;   puns :               gat  pe  oameni  de  locuri,   nie  cu  destinul  lui  indus­  -  Două lucruri mi se par   numărul  do  premii  obţi­  elevi   au   mai   participat
  nea   zilei   în   — Pentru mine ca şi pen­  pentru  maistrul  Ion  Bera-   trial.  lată,  armonia  aceas­  deosebit  de  importante.
  caolta   strîn-   tru  toţi  cei  ce  trăiesc  şi   ru  legătura  trainică  cu   ta  se  vede  acum  foarte             nute  în  marca  întrecere,   fanfara  şi  o  parte  din  cor.
  ;  7,00  Radio-                                                                             Dezvoltarea  reţelei  de  în-   prin recunoscutele sale  Era o acţiune organizată
   Sarcină   şi   muncesc in apropierea ve-   Călanul s-a format şi con-  distinct în noul oraş, Jnlre-  văţămint  şi  perfecţionarea
  i de onoare.  trelor  de  foc  de  la  Călan,                                               condiţiilor  de  pregătire  au
  .   chemărilor   înseamnă  saltul  uriaş  în
  .  u  i  Nicolae                                                                            permis tuturor lărgirea ori­              FESTIVALUL NATIONAL
  săi   indepli-   calitate de la satul Crişeni      DOUĂ DECENII DE PREFACERI                zontului de cultură genera­
  pcf  1985,  să   al anului 1961 la oraşul de      ÎNNOITOARE PE MELEAGURILE                                                          „CÎNTAREA ROMÂNIEI"
  ieinic   planul   astăzi.  Chiar  dacă  statu­                                              lă şi profesională, iar dez­
  !  8,00  Revis-                                      JUDEŢULUI HUNEDOARA                    voltarea  bazei  materiale  a
  ,10   Curierul   tul  de  oraş  a  fost  obţi­                                              culturii  a  determinat  spo­
  9100  Buletin   nut  in  1961,  adevăratul  o-
   Răspundem    raş  Călan  s-a  edificat  in                                                 rirea aportului intelectuali­  formaţii  :  corul  ţărănesc,   de  municipiu  şi  „pe  'v
  ; i 10,00 Bu-   anii ce au urmat Congresu­  solidat  tot  din  acest  mo­  git  de  atunci  încoace  cu o   tăţii  la  dezvoltarea  con­  brigada  artistică  (Ghelari),   zute"  lucrurile  devin  „y
  i  i  10,05  In-                        tiv  dar  şi  din  altul.  L-a   seamă  de  funcţionalităţi   ştiinţei  socialiste.  Aş  mai   dansurile  populare  mixte,   rificabile".
  lUEică  popu-   lui  al  IX-lea  al  partidului.   molipsit dinamismul oraşu­  deosebite  pentru  plinăta­  adăuga crearea unui climat   rapsodul  Catrina  Ani.şca  şi   La  club,  contemplînd  (
  int  ţările  so-   In  acest  interval  s-a  con­                 tea vieţii noastre sociale.
  151  Noi  în-   struit  combinatul  modern   lui.                                           de viaţă muncitorească, de   grupul  vocal  (Ruda),’  lau­  frumos  tablou  al  formaţie
   muzică   co-                            — La  noi  tot  ce  s-a  fă­  Pe tovarăşul Troian Hor-   convieţuire prietenească în­  reate  ale  Festivalului  na­  corale,  realizat  în  1973  1
  Btiletin   de   de  astăzi,  pe  structura  u-   cut,  s-a  făcut  din  mers.   vat,  maistru  în  marele   tre  oameni  indiferent  de   ţional   „Cîntarea   Româ­  sărbătorirea  a  68  de  ar
  ftadiocarusc-   zinei  „Victoria“,  ceea  ce   Ne-am dezvoltat din punct   combinat siderurgic al ora­
   •drum   bun   a permis aproape inzecirea                                                   profesia  lor,  de  naţionali­  niei",   fanfarele   maturilor   de  la  înfiinţare,  tablou  y
  rile   verii   ;                        de  vedere  industrial  in   şului,  l-am  rugat  să  în-   tatea lor.          şi copiilor.               care  număram  80  df    ;
  ate ;   12,00  producţiei  de  fontă  cenu­  timp  ce  produceam  deja   .  cerce  a  desprinde  ce  o                                             terpreţi,  tovarăşa  -  Elev  .
  ti»ri ;  12,05  şie, mai mult decit inzeci­                       adus  semnificativ  in  viaţa   Călanul este pentru fie­  La  această  oră,  Ghela­
      •ui XX ;  rea  producţiei  de  piese   de  100  de  ani  tontă  ce­                     care dintre , noi oraşul iu­  riul  trăieşte  din...  amintiri   Monenciu,   biblioteca'.,
    i r<   1,0 -                          nuşie,  am  clădit  un  oraş   oamenilor colectivismul vie­                                                spunea  nu  fără  regret  i
          ‘la   turnate,  apariţia  in  forţă   pe  vatra.  unui  sat,  din   ţii  economico-sociale  a   birii  şi  al  tinereţii  noastre,   şi   din   crezul   factorilor   „Acuma  nu  mai  sînt  ■  atâ­
  )U1   .. -ti-  a  unui  produs  siderurgic   mers. Ne-am pregătit pen­  oraşului.           o  floare  intre  florile  ţării,   educaţionali  locali  că  si­
  Bhletin de    nou  -  cocsul  -  alături  de                                                o  floare  de  foc  pe  care   tuaţia  se  va  schimba  în   ţia.  DaCă  mai  vin  40—50
  IHora mun­                              tru  vremurile  ce  aveau  să   -  Mai  întii  o  gindire   toţi o îndrăgim ca pe pro­  bine.   Au   existat   cîteva   de  oameni.  Corul  nu  se
  ci Folclor    semicocsul  fabricat  mai   vină  -  şi  au  venit  -  din   superioară a muncii. Mun­                                               mai   adună   ca   lumea.
  ; .16,20 Erou-   înainte.  Industria  siderur­  mers. Am muncit şi am în­  citorul  in  devenire  din  ţă­  pria viaţă.  „zvîcniri”  de  orgoliu  şi  în
      omenie,   gică  este  platforma  solidă                                                   Vă mulţumim pentru răs­   această  ediţie,  dar  o  oare­  Care-s  „vechi"  zic  să  vină
  otice şi re-   pe  care  s-a  construit,  pi­  văţat,  am  învăţat  şi  am   ranul  de  pină  mai  ieri  s-a            care  stare  de  apatie  a  şters   şi  alţii  mai  „noi".  Ascui-
   16,35 Coor-                            muncit.  Mii  de  oameni  ai   cristalizat ca personalitate   puns  şi  pentru...  titlul  re­             tînd  reflecţia,  ne  gîndiin
  iraicc ; 16,55   votul centrai în jurul căru­  Colanului au lăcut aşa.  muncitorească, şi-a insuşit   portajului nostru.  şi  intenţiile  bune  :  la  între­
  ului ;   17,00  ia  se  ţese  pe  verticală,                                                                            cerile   judeţene,   brigada   cu  strângere  de  inimă  v
   fetii 17,05   in  timp,  întreaga  viaţă  a   Anii  ce  au  trecut  de  la   mai,, bine,, responsabilităţile .   Călan — iubită „floare de   artistică  a  încercat  totuşi   fără  o  intervenţie  hotă­
  ;  17,' Cîn-                            Congresul  al  IX-lea  al   economico-sociale ale noii   loc"  a  tinereţii,  crescută   să  participe,  urmînd  să  se   rî  tă,  în  cunoştinţă  de  cau­
  i  h  Beiz-dea  ;   oraşului de peste 15 000 de   partidului şi-au pus puter­  sale  condiţii  care-i  cer'   sub  soarele  socialismului,
  bii   române;   locuitori.                                                                                              deplaseze  cu  un  microbuz   ză,  chiar  şi  pasiunile  se
  rii  *  ltadio-   in anii ce au urmat isto­  nic  pecetea  pe  oraş.  Aş   continua perfecţionare. Noi­  întreită  in  vigoare  şi  tine­  promis  de  conducerea  ex­  pot  stinge  la  un  moment
  ista   literară                         putea să spun că dimensiu­  le  condiţii  de  viaţă  au   reţe   în   anii   „Epocii                       dat.
  lă,   informa-   ricului  Congres  -  şi  pe   nile.  lui  de  astăzi  le  da­  produs  in  noi  toţi  un  a-   Ceauşescu".  ploatării  miniere,  care  însă
   Sport;  20,00   care-i  identificăm  plini  de                                                                         n-a  mai  venit  niciodată  ;   Tot  cu  strîngere  de  ini­
   ★    Agricul-   mindrie  -  sub  ■  genericul   torăm „Epocii Ceauşescu".   devărat salt calitativ în                  masiva  formaţie  de  dan­  mă  am  primit  şi  mărturi­
  La   sugestia                           Se ştie că aici                                             ION CIOCLEI         suri  populare  mixte  din   sirea  directorului  de  că­
  *   zi   înlr-o   ,,Epoca Nicolae Ceauşescu"
  jurnal;  23,00   -  cu  numele  omului  ctitor                                                                          Ruda  a  trimis  ca  repre­  min   cultural,   Gabriela
  ’.agcrii   Pro-   al■ României moderne s-au                                                                             zentanţi  doar...  copiii  ;  co­  Ilieş  :  „Cînd  mi  s-a  încre­
  ,05  Arii  din                                                                                                          rul  comunei,  patronat  prin   dinţat   conducerea   acestui
  l  o  Nestemate   construit  2  278  din  cele
   23,55 — 24,00   3 200 de -apartamente ale                                                                              uniforme,  dirijor  ete.  de   sector   de   activitate,   nu
  ri.           oraşului, spaţii comerciale,                                                                              clubul,  sindicatelor  şi-a  a-   mi-a  spus  nimeni  ce  tre­
                moderne,  policlinică,  liceu                                                                             bandonat'   farmecul,   ine­  buie  să  fac.  Nu  mi  s-a
                şi  şcoală  generală,  casă                                                                               ditul  său  de  odinioară  de   predat  absolut  nimic.  Edi­
                de cultură, unităţi de pres­                                                                              cor  ţărănesc  care,  din  1905,   ţia  a  V-a  a  Festivalului
                tări servicii. Asta înseamnă                                                                              purta  cu  mindrie  costumul   naţional  „Cîntarea  Româ­
                pe  scurt  Călanul  anului                                                                                popular  pădurenesc.  Co­  niei"  a  fost  un  lucru  nou
                1985  fată  de  cel  al  anului                                                                           ruri  sînt  relativ  multe  în   pentru  mine.  Norocul  meu
                1965.                                                                                                    judeţ,  indiferent  de  speci­  au  fost  elevii,  cadrele  di­
  i   (/..ut)  ;                                                                                                          ficul  aşezămintelor.  de  cul­  dactice,  care  m-au  ajutat
   : Roclty II    Succint  dar  convingător
    A);   Niclt   portret  pentru  o  localitate                                                                          tură  cărora  le  aparţin,  dar   ca  adevăraţi  colegi.  Acum
  îtectiv   (Mo-   in plină afirmare. S-a con­                                                                            coruri  ţărăneşti  bune  sînt   pot  să  spun  că  ştiu  totul,
  3);   Adela                                                                                                             două  —  Ghelariul  şi  Do-   ce  trebuie  să  fac  şi  .cum
  agele   noas-   turat in niqi 30 de ani, dar
   Vrta  —  Căş­  pecetea de nobleţe indus­                                                                               bra.  Să  ţinem  la  ele  şi  să   să  fac".  Cine  trebuie  să
   tilor)  ;  PE-   trială  şi  urbanistică  i-au                                                                        le ajutăm să existe !      recepteze   aceste'   cuvinte,
   iventură in  pus-o  ultimii  20  de  ani.                                                                               Ce  s-a  întîmplat  la  Ghe­  să o facă !
   ii  (Paring);
   agostei (U-   'in  toţi  aceşti  ani  orice                                                                           ţari  în  ultima  ediţie  a   Intr-adevăr,  noua  ediţie
   ţjle pe faţă   adolescent, orice tînăr stră­                                                                          „Cintării  României"  ?  Se­  a  „Cintării  României"  va
   5 LUPENI:    bate paralei cu oraşul lun­                                                                               cretarul  adjunct  cu  proble­
   Mverii (Cul-                                                                                                                                     trebui   să   readucă,   nu
   AN : Dacă    gul  drum  al  afirmării  şi                                                                              me  de  propagandă  al  comi­  numai  clubul.  nu  numai
   •nţ să fie !  devenirii.  Aşa  l-a  stră­                                                                              tetului  comunal  do  partid   căminul  cultural,  ci  comu­
     LONEA  :   bătut şi economista lozelina                                                                             şi  directorul  căminului  cul­
   ;irul);   PE-                                                                                                                                    na  Ghelari  pe  locul  frun­
   îdâ statue-  Stănescu,  unul  din  călă-                                                                              tural,  Gabriela  Tlieş,  ime­  taş  şi  în  domeniul  muncii
     (Muncito-   nenii prin adopţiune.                                                                                   diat  după  alegere  a  urmat   cultural-artistice.   Mobili­
      iSA : Le-   — Oraşul — spune inter­                                                                                un  curs  de  perfecţionare.
     oresc); li­  locutoarea  -  s-a  ivit  sub                                                                                                     zarea  şi  colaborarea  tutu­
     nul (Rcte-                                                                                                          Revenind,  a  încercat  să   ror   factorilor,   coordonaţi
    ‘ Amintirea  ochii  noştri,  a  influenţat                                                                           'se  familiarizeze  cu  sectorul   de  consiliul  comunal  de
   iii  (Steaua  destinele noastre. Sint oa­                                                                             pe  care-i  avea  de  coor­  educaţie  politică  şi  cultură
   EABARZA  :   meni  care  nu  se  pot  des­                                                                            donat.  Cămin  cultural,  de
   ii   (Mine-                                                                                                                                      socialistă,  do  comitetul  co­
   ""   Zonă    prinde  cu  uşurinţă  de  un                                                                             fapt,  nu  există,  acţiunile   munal  de  partid  este  ab­
   r---; A      loc.  De  regulă  sint  acei                                                                             politico-cducative   organi-   solut  necesară.  Ne-au  a-
   i  a  lumii   oameni  ale  căror  destine                                                                             zîndu-se  la  clubul  sindi­
   GEOAGIU-                                                                                                                                         sigurat  de  ..intenţiile-  lor
   entru  o.  zl   s-au  împletit  cu  cele  ale                                                                         catelor  .  din  localitate  şi-   bune  factorii  sindicali-prin
   rră)  ;  •  I-IA-   locurilor.  Aşa  a  fost  şi  'la                                                                 căminul,  cultural  din  satul   tovarăşul   Gavrilă   Miliuţ,
   ile  din  ia-   noi, la mine şi soţul meu.                                                                            Ruda.  Referitor  la  club,
   ţ   BRAZI:                                                                                                                                       vicepreşedin tele corn i tetului
   iută  ;  CĂ-                                                                                                          tocmai  cînd  trebuia  să  se   sindicatului  şi  preşedintele
   i(Casa   de                                                                                                           ocupe  mai  intens  de  pre­  consiliului  de  educaţie  po­
   :RIA  :  Du-                                                                                 Cum  am  mai  spus  şi  în   gătirea  formaţiilor  artisti­
   nată   (Mu-                Pe     linia bunei* tradiţii                                    alte  rînduri,  oamenii  de   ce  şi  participarea  la  eta­  litică  şi  cultură  socialistă
   Mu  pă  mulţi                                                                                                                                    din  cadrul  ex]3loatării  mi­
   GHELARI:                                                                                   aici  sînt  preocupaţi  şi  ho-   pele  de  întrecere  ale  „Cîn-   niere,  Rodica  Todor,  se­
   l(Minerul).    (Urmare din pag. 1)    că  nici  starea  altor  străzi   întreţinerea  zonelor  verzi,   tărîţi  să  contribuie  la  creş­  tării  României",  directorul   cretarul  Comitetului  comu­
                                         sau  drumuri  nu  este  rezol­  a   parcurilor,   a   pomilor   terea  gradului  edilitar  gos­  instituţiei,  Iosif  Toplicea-
              reşanu  şi  Bucea.  De  ase­  vată  chiar  aşa  cum  s-ar   fructiferi  sau  arborilor  or­                nu,  a  fost  trimis  şi  el  la   nal   U.T.C.,   conducerea
              menea,  în  satul  Sirbi,  în   dori.                namentali.                 podăresc,   de   înfrumuse­  şcoală,  Nesincronizare  to­  şcolii,  întregul  colectiv  de
              aceste  zile  se  va  da  în  fo­  Cum  complexul  hotelier   Sigur,  de  aici  încolo  îşi   ţare  permanentă  a  locali­  tală  cu  perioada  şi  cu  o-   cadre didactice.
             losinţă  un  local  corespun­  şi  de  alimentaţie  publică   aşteaptă  rezolvarea  şi  ce­  tăţii.         biectivcle   unei   perioade   Ne  exprimăm  convinge­
              zător   pentru   magazinul   „Mureşul"   se   mărgineşte   lelalte  propuneri  făcute  de   La   soluţionarea   lucră­  de  muncă.  Chiar  nu  se  în­  rea  că  absenţele  nemotivate
   ttll   pentru   sătesc,  amenajat  în  fostul   cu  şoseaua  naţională,  era   cetăţenii  satelor,  la  fel  de   rilor  executate  pînă  acum   din  etapele  superioare  ale
   ii   Vremea   sediu  al  consiliului  popu­                                                s-au   evidenţiat   deputaţii   ţelege  că  cineva,  de  spe­  actualei  ediţii  a  Festivalu­
   ,  cu  cerul                         foarte  necesară  o  parcare   binevenite.  Printre  acestea                     cialitate,   trebuie   să   a-
   rar   noros.   lar.  Cum  drumurile  comu­  pentru   autovehicule.   Şi   se  numără  întreţinerea  şi   Ioan  Cozma,  Teodor  Buş-   lerge,  să  se  zbată,  să  mo­  lui   naţional   „Cîntarea
   2a   ploi,   nale  din  satele  Bacea,  Să-   această  problemă  s-a  re­  repararea  străzii  Brodului   tea,  Gheorghe  Tăma.ş,  Eu­  bilizeze  şi  să  organizeze   României"  ale  colective­
   :1   caracter   cămaş,  Bretea  Mureşană,   zolvat  prin  darea  în  fo­                                                                         lor  artistice  din  Ghelari
   ţite   Izolat                                                   şi  a  Gării,  porţiunea  din   genia  Costea,  Elena  Petruşe   repetiţii  de  calitate  cu  co­  pot  fi  „motivate"  în  noua
    electrice.  Sîrbi,  Ilia  nu  aveau  o  sta­  losinţă   a   unei   parcări   faţa  autogării,  a  aleii  ce   şi  Traian  Dan,  cit  şi  cetă­  lectivele  artistice,  să  orga­
     , moderat   re  prea  bună,  s-a  trecut  la   pentru  circa  50—60  de  ma­  duce  spre  gară.  Mai  sînt   ţenii  Gheorghe  Suba,  An-   nizeze  acţiuni  educaţionale   ediţie  prin  pasiunea  şi  dă­
     paraturile   repararea   acestora   trans-   şini.  Tot  pe  plan  comu­  şi  alte  propuneri  de  com­                                        ruirea   tuturor   locuitorilor
      cuprinse                                                                                dronic  Hedrea,  Antone  Că-   temeinic gîndite, eficiente?!  comunei,  prin  recunoscuta
     jrade, Iar   portîndu-se  peste  800  mc   nal  s-a  rezolvat  înfiinţa­  petenţă  judeţeană,  ca  pro­               Căminul   cultural   şi-a
     ître 18 şi  material  pietros.  Este  de   rea  unei  coj  ocării.  Ba  toa­  blema   reparării   clădirii   lean,  Laurian  Cora,  Lau-   programat   pentru   luna   lor  mîndrie  do  pădureni,
             dorit  ca  această  acţiune   te  acestea  se  mai  adaugă   spitalului,  a  canalizării  şi   rian   Fusa,   Mihai   Dan,   iunie  acţiuni  cu  generice   do a fi mereu în frunte.
             să nu se încheie aici fiind­  lucrările efectuate pentru  a apei potabile.       Benone Luca.               interesante, de mare den­           MINEL BODEA
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12