Page 9 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 9

Stafiei  de  coneasare — un
                                     PROLETARI DIN TOATE TARILE .UNIŢI-VĂ !

                                                                                                     gram" de                  atenţie in plus!
                                                                                                   a/
                                                                                               în  drumul  său  spre,  cele   deraieiâ  vagoane,  sau  lipsa   lajele  merg.  Dar  praful  ne*
                                                                                             două  combinate  siderurgi­  acestoi-a, silozuri plixxe...  sufocă.  Noroc  că  nu  mai
                                                                              KJDETUL HUNtOOaBAc ce,  calcarul  de  Crăciuneşti   Maistrul  Petru  I-Ianeş  ne   e un geam întreg...".
                                                                                                                         Treapta
                                                                                                                                   I
                                                                                                                                       sfăxâmare.
                           ( M L I S M I I L                                                 lozurile  de  la  Fizeşti.  Un   spune:  „Ne  sosesc  uneori   rializeze  intenţiile  declara­
                                                                                                                                                     Linia  de  vai’.  Aici,  com­
                                                                                             face  prima  „escală"  la  si­
                                                                                                                                                   binatul  trebuie  să-şi  mate­
                                                                                             popas  strict  obligatoriu  pen­
                                                                                                                                      „negabariţi"
                                                                                                                        din
                                                                                                                             carieră
                                                                                                                                                   te.  Cornel  Diniş,  muncitori
                                                                                             tru  „toaletarea  negabariţi-
                                                                                                                             blochează
                                                                                                                        care
                                                                                                                                        buncărul.
                                                                                                                                                   „De  anul  trecut  ni  s-a  pi’O-
                                                                                             lor",  care  ridică  multe  pro-
                                                                                                                                                   mis  acoperirea  benzii  şl
                                                                                             bleme  în  exploatarea  in­
                                                                                             stalaţiilor   de   sfăi’îmare,   Trebuie să-i măruntim.  construirea   unei   cabine
                 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C                              pentru  colectarea,  unei  can­                       pentru  mecanic,  dar...  am
                                                                                             tităţi  mai  mari  de  calcar,    Pe drumul           rămas  cu  pi’omisiunea.  Ma­
                 SI AL C  O  N  S  I L  I U  L  U  I   P  O  P  U  L  A  R    J  U  D  E  Ţ  E  A  N  întrucât,  se  cunoaşte,  de                 terialele  aduse  pe  jumăta­
                                                                                             aici  şi  pînă  la  destinaţie   calcarului, din      te  s-au  degradat.  Vine  iar­
                                                                                             transportul  se  faee  pe  ca­                        na,  vin  şi  greutăţile.  Se
                Anul XXXVII, nr. 8 596     JOI, 4 IULIE 1985          4 pagini - 50 bani     lea ferată.                        cariere            pare  că  nu  ne-am  învăţat
                                                                                                                                                   minte".
                                                                                               Cum  se  extrage  în  ca­
                                                                                             rieră  şi  cum  ajunge  aceas­  ia combinatele          în  ziua  documentării,  ce­
                                                                                             tă  importantă  rezervă  la                           le  cinci  silozuri  pentru  cal­
                                                                                             silozuri,  am  văzut.  Iată,    siderurgice (iii)     car  erau  pline...  ochi.  Mun­
                   CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ                                                 mai  departe,  o  „radiogra­                          citorii  Petru  Diniş  şi  Do­
                                                                                                                                                   rin  Mihăilă,  împreună  cu
                                                                                             fie"  a  procesului  de  sfă-
                                                                                             rîmare  în  ansamblul  său.                           maistrul  Petru  Haneş  in-
                                                                                             O  facem  pentru  că  şi  aici   Şi-i  foarte  greu.  Iar  cînd   ventariau  instalaţiile  şi  U-
            La seceriş, întreţinerea culturilor şi recoltarea                                se  ivesc  (cînd  nici  nu  te   plouă,  se  produc  anomalii   tilajele  la  care  trebuiau
                                                                                                                        din  cauza  amestecului  de
                                                                                             aştepţi!)  nereguli  care  „gî-
                                                                                                                                                   executate  intervenţii,  mici
                                                                                             tuiesc" producţia .de calcar.  calcar  cu  argilă".  „Nu  a-   reparaţii.   Colectivul   de
                                                                                                                        vem  nici  piese  de  schimb
            furajelor-bună organizare, activitate intensă                                    propi’ietatea   combinatului   pentru  utilaje"  —  comple­  aici  se  străduieşte  să-şi
                                                                                               Staţia  de  coneasare  este
                                                                                                                                                   facă  corect  datoria,  să  nu
                                                                                             clin  Hunedoara,  deci  a  be­  tează   opei’atorul   Petru   creeze  probleme  combina­
                                                                                                                        Buda.
            •  Cea  mai  importantă  acti­  însămînţării  culturilor  du­  Dumitru  Andx’eucă.  Pe  cele   neficiarului.   în   registrul   Treapta  a  Il-a  de  sfărâ­  tului.  Bine  ar  fi  dacă  şî
                                                                                             cu  procese  verbale  de  pri-
                                                                                                                                                   combinatul  ar  acorda  un
            vitate  a  acestei  perioade   ble.   Secerişul,   eliberarea   95  ba  semănate  cu  sfeclă   mire-prcdare  a  serviciilor   mare  din  punctul  de  ve­  „gram”  de  atenţie  în  plus
                                                                  dc  zahăr  şi  furajeră  s-au
            este  secerişul  orzului.  La   terenului,  efectuarea  arătu­  efectuat  eîte  două  pi’aşile   pe  anul  în  curs  sînt  con­  dere  al  ventilaţiei  se  pre­  acestei  staţii  intermediax’e,
            C.A.P.  Deva  lucrarea  a  în­  rilor  şi  însămînţările  se   mecanice  şi  manuale.  Re-   semnate  toate  opririle  teh­  zintă  sub  orice  critică.  Ven­  deosebit  de  importantă  în
            ceput  în  28  iunie  după  a-   desfăşoară  în  flux  conti­  ferindu-se  la  praşila  ma­  nologice  şi  cauzele  lor  :   tilatorul  existent  nu  face   parcurgerea  fără  „bariere"
            miază,  cu  un  număr  de   nuu,  sub  îndrumarea  ingi­  nuală  a  sfeclei,  brigadierul   blocări  buncăr  —  granula-   faţă.   Muncitorul   Petru   a  calcarului  spre  propxâile
            şase  combine  conduse  de   nerului  şef  al  cooperativei,   Iuliu  Păcurar  remarca  hăr­  ţie  prea  mare  ori  calcar.  Groza,  înti'ebat  cum  mer­  necesităţi.
            Petru  Gavi'ilă,  Nicolae  Lu-   a  Măriei  Căluşer,  şefa  fer­  nicia  dovedită  de  marea   amestecat  cu  argilă,  „că­  ge  treaba,  cu  amărăciune
            puţ,   Gavrilă   Mititeanu,   mei  vegetale  şi  Elenei  Ja-   .majoi'itate  a  cooperatorilor,   deri" accidentale ia utilaje.  în glas ne răspunde: „Uti­  LIVIU BRAICA
            Augustin  Olaru,  Ioan  No-   na. economista de fermă.  pi’intre  care  Cornelia  Igna,
            diş  şi  Andrei  Joo.  Folo­
                                                                  Lucreţia  Maer,  Aurelia  To-
            sind  fiecare  oră  bună  de'                         dea,  Elena  Popa,  Juja  Ni-
            lucru,  pînă  marţi  seai’a  —   C. A.P. DEVA         coară,  Andrei  Zsok,  Petru      MUNCITORI,  TEHNICIENI,  INGINERI,
            cum  ne-a  spus  Sergiu  Zbu-                         Gulaci,  Gabor  Mihai,  Va-
            chea,  inginerul  şef  al  uni­                                                         OAMENI DE STIINTĂ !
            tăţii  —  s-a  secerat  oi’zui   Ploaia  căzută  luni  noap­  leria  Petrescu  şi  alţii.  U-
            de  pe  45  ha.  S-a  căutat  şi   tea  a  întrerupt  secerişul   nitatea  agricolă  din  Deva
            s-a  reuşit  să  se  realizeze   orzului,  dar  lucrarea  s-a   a  distiubuit  terenuri  şi  a-   Puneţi  în  valoare  întreaga  voastră  competenţă,  pasiunea  în  J
                                                                  celor  oameni  din  munici­
            la  seceriş  viteza  de  luci’U   reluat   marţi   după-amiază   piu  care  şi-au  exprimat   j  muncă  şi  spiritul  gospodăresc  pentru  a  realiza  zi  de  zi  producţii  de|
            planificată  —  Petru  Gavri­  în  aceeaşi  bună  organiza­  dorinţa  să  pai’ticipe  la  în­
            lă  şi  Nicolae  Lupuţ  sece-   re,  cu  aceeaşi  mobilizare   treţinerea  culturilor,  indi­  !  un  înalt  nivel  tehnic  şi  calitativ,  înfăptuind  riguros  programele  dej
            cînd  peste  cinci  ha  fiecare   de forţe,           ferent  de  locul  lor  de  mun­
            zilnic,  în  condiţiile  maxi­  în  paralel,  continuă  în­                      J  înnoire  şi  modernizare  a  fabricaţiei,  sporind  continuu  prestigiul  pro-  '
            mei  griji  pentru  a  nu  se   treţinerea  culturilor  pră.şi-   că.  Elena Grosu,  -  preşedin­
                                                                  ta  coopei-ativei,  consideră
            pierde  nici  un  bob.  Recol­  toare.  Pînă  în  prezent  s-a   că s-au efectuat luci’ări de  | duselor româneşti în lume !                                  i
            ta  obţinută  a  fost  predată   efectuat  prima  rebilonai'e                                                                                                 \
            în  întregime  la  fondul  de   a  cartofilor  şi  tratamentele                  I       (Din HOTĂRiREA-CHEMARE a Plenarei comune a Consiliului Naţional al Oame­  s
            stat,   transportul   acesteia   contra  manei  şi  a  gînda-   TRAIAN BONDOR   S        nilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale).
            fiind  efectuat  de  Gheorghe   cului  din  Colorado  —  lu­
            Bui'leanu  şi  Ioan  Bogdan.   crări  executate  de  mecani­  (Continuare în pag. a 2-a)   —
            După  combine,  în  tarlaua   zatorii  Ioan  Stanciu  şi  Ga­
            de  la  Pietroasa  a  intrat   vrilă  Sălvan.  La  porumb
            în  funcţiune  presa  de  ba­  s-a  efectuat  o  praşilă  me­
            lotat,   cu   care   lucrează   canică,  întreaga  cultură,  ca
            Ioan  Boi’odi.  în  cursul  zi­  şi  cea  de  cafrofi,  fiind  er-   CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI!
            lei  de  '  marţi  s-au  adunat   bicidată  •  total.  Aici  au  lu­
            baloţii  de  paie,  iar  astăzi   crat  Ioan  Borodi,  Vasile                                                                         de  minereuri  cu  conţinuturi *
                                                                       Sala  mare  a  Casei  de
            încep arăturile în vederea  Bob, Gheorghe Burleanu şi    cultură  Deva  a  cunoscut    I.P.E.G. HUNEDOARA-DEVA - distinsă             utile  mai  scăzute,  la  lărgi-  )
                                                                     ieri, 3 iulie 1985, at'rfioste-                                              rea  căutărilor  tuturor  sub-  1
                                                                     ra  vibrantă  specifică  săr­  cu Ordinul Muncii clasa I, pentru locul I     stanţelor utile. „Practic -   1
              HMhlilMittt                                    I       bătorilor  închinate  muncii      ocupat în întrecerea socialistă            sublinia  secretarul  gene-».*
                                                                                                                                                  ral  al  partidului  -  nu  e-  ţ
                                ecdnditipnare-Qefolosire şi  roadelor  bogate.  Peste
              AkC JLhM Ci ii . gssa x.
                                                                     500 de reprezentanţi ai co­                 în anul 1984                     xistă  substanţă  utilă  care  t
                                                                     lectivului  întreprinderii  de                                               să  nu  fie  necesară  econo-  )
                           Importantă cale                           prospecţiuni  şi  explorări   tului  că  în  acest  ultim  an   au  beneficiat  din  plin  de   miei  şi  ,  căreia  să  nu-i  a-  ţ
                                                                                                                                                  cordăm atenţia necesară". i
                                                                     geologice Hunedoara-Deva
                                                                                                                        sprijinul  material şi de in­
                                                                                                                                                   Acest  important  tezaur  /
                         de creştere a bazei                         s-au  întîlnit  aici  pentru   al  actualului  cincinal  se   dicaţiile  directe  date  de   de  Idei  a  stat  şi  la  baza  )
                                                                                               împlinesc  35  de  ani  de  la
                                                                     a-şi  exprima  sentimentele
                                                                     de  adincă  preţuire  şi  dra­  in  fiinţarea  întreprinderii.   secretarul general al parti­  activităţii  oamenilor  mun-  1
                                                                                                                        dului,  de  strategia  elabo­
                           de materii prime                          goste  faţă  de  secretarul   Din această frumoasă vîrstă   rată cu rigurozitate ştiinţi­  cii  de  la  I.P.E.G.  Deva.  i
                                                                                               a colectivului de muncă se
                                                                     general  al  partidului,  to­
                                                                                                                                                  Succesele  repurtate  (in  ui-  1
                                                                     varăşul- Nicolae Ceauşescu,  detaşează,  prin  amploare   fică  in  domeniul  materiilor   timii  6  ani,  harnicul  colec-  ţ
              Experienţa  acumulată  în   I.M. Lupeni, U.U.M.R. Criş-   recunoştinţa  pentru  înalta   şi  rodnicie,  perioada  ce  a   prime.  Astfel,  încă  de  la   tiv  a  lost  distins  de  4  ori  ţ
            ultimii  ani  în  judeţul  nos­  cior,  I.M.M.R.  Simeria  şi   distincţie ce le-a fost con-  urmat Congresului al IX-  început, secretarul gene-  cu  Ordinul  Muncii),  dar,  î
            tru,  realizările  obţinute  în   altele.                                                                                             cu deosebire, realizările din i
            direcţia  recuperării  şi  re-   La  obţinerea  acestor  re­                                                                          1984  au  lost  relevate  in  i
            lolosirii  resurselor  mate­  zultate,  deosebit  de  efi­                                                                            cuvîntul  său  de  Ing,  Cor-  1
            riale  şi  de  energie  atestă   cientă  s-a  dovedit  meto­                                                                          neliu  Arsin,  directorul  in-  \
                                                                                                                                                  treprinderii.  Anul  trecut  i
            largile  posibilităţi  existen­  da  oi’ganizării  de  acţiuni                                                                        s-au  obţinut  depăşiri  la  /
            te  în  acest  domeniu,  re­  comune  a  consiliilor  popu­                                                                           toate  sortimentele  de  re-  \
            ciclarea   materialelor   în-   lare  cu  Intrepi’indcrea  ju­                                                                        zerve  de  substanţe  mine-  l
            scriindu-se  ca  una  dintre   deţeană  de  recuperax’e  şi                                                                          rate,  utile  şi  s-au  realizat  I
            acţiunile  de  acută  utili­  valorificare   a   materiale­                                                                          peste  planul  fizic,  la  foraj  !
            tate  şi  necesitate  practică'  lor  i'efolosibilc,.  cu  orga­                                                                     .-  4  978  ml,  la  galerii  —  ţ
            în  ansamblul  preocupărilor   nizaţiile  de  pionieri,  U.T.C.,                                                                     290  ml,  suitori  -  86  ml,  iar  l
            unităţilor  privind  dezvolta­  asociaţiile  de  locatari  şi                                                                        la puţuri de cercetare -   »
            rea  bazei  de  materii  prime                                                                                                       490  ml.  Prin  reducerea  ţ
            şi materiale.              comisiile  de  femei,  pentru                                                                             consumurilor  specifice  .  de  i
              Astfel,  în  perioada  tre­  .antrenarea   cetăţenilor   Ia                                                                        materiale  şi  a  celor  ener-  /
            cută  din  acest  an,  planul   recuperarea  acestor  valori.                                                                        getice  s-a  obţinut  o  eco-  )
                                       Astfel,  lunar,  prin  organi­
            de  recuperare  a  materia-                                                                                                          nomie  de  aproape  7  mi-  l
            lelor  refolosibilc  la  nive­  zarea  unor  acţiuni    s-au                                                                         lioane  lei  la  preţul  de  i
                                                         4
            lul  judeţului  a  fost  reali­  recuperat  de  la  populaţie                                                                        cost.                    )
                                                                                                                                                   Pentru  rezultatele  preş-  ţ
            zat  în  proporţie  de  106,2   în  medie  30—40  tone  hîr-                                                                          tigioase obţinute in 1984,  1
            lâ  sută,  din  care  Ia  ma­  tie,  70—80  tone  fier  .vechi,                                                                       tovarăşul  Constantin  Co-  J
            teriale  metalice  111,7  Ia   textile,   alte   matei’ialc.                                                                          loji,  secretar  al  Comitetu-  ţ
            sută.  P.e  sortimente  s-au   Pentru  a  yeni  în  sprijinul   Moment de satisfacţie deplină pentru colectivul dc oameni ai muncii de la I.P.E.G.   Iu!  Uniunii  sindicatelor  din  i
            depăşit  prevederile  de  plan   populaţiei  au  fost  con­  Deva — primirea Diplomei şi a Drapelului de unitate fruntaşă pe ramură.  ramura  mine,  petrol,  geo-  ?
            cu i 16,4 ia sută la oţel,  fecţionate  şi  .  repartizate   ferită prin Decret preziden­  lea,  care  l-a  ales  în  frun­  ral  al  partidului,  tovarăşul   logie  şi  energie  electrică  J
            9  la  sută  la  fontă,  1,4.1a   asociaţiilor   de   locatari   ţial:  Ordinul  Muncii  clasa   tea  partidului  pe  cel  mai   Nicolae  Ceauşescu  -  eva-   a  inmînat  colectivului  Irun-  ţ
            sută  la  cupru,  2,1  la  sută   peste  2  000  microcontaine-   I,  pentru  locul  I  ocupat  în   de  seamă  fiu  al  naţiunii   luind  riscul  unei  utilizări   taş  „Steagul  roşu"  şi  „Di-  t
            la  bronz,  18,6  la  sută  la   re pentru hîrtie, cît şi 200  întrecerea socialistă pe a-   noastre, tovarăşul  Nicolae   excesive şi Iară limite a a-   ploma  de  onoare",  decer-  »
            plumb,  101,2  la  sută  la                              nul  1984  şi  pentru  a  primi   Ceauşescu. In epoca glo­  cestor  resurse  repartizate   nate  de  Consiliul  Central  ţ
            aluminiu,  31,4  la  sută  la   RODICA GIURCĂ,           „Steagul roşu" şi „Diploma   rioasă a celor două dece­  neuniform pe glob şi epui­  al U.G.S.R.
            anvelope   reşapabile.   Cu     adjunct şef de secţie    de  onoare"  din  partea   nii,  ce  s-a  înscris  definitiv   zabile  -  o  cerut  să  se   Prin cuvintele rostite la
            bune  rezultate  pe  cinci  luni   planificare, organizare,   Consiliului   Central   al   in  istorie  cu  numele  con­  treacă la o susţinută acţiu­  adunarea festivă, Ioan
                                           dezvoltare la Consiliul
            se  prezintă  întreprinderile   popular al judeţului     U.G.S.R.                 ducătorului  iubit,  căutăto­  ne de economisire a resur­  MARIN NEGOIŢĂ
            electi’ocentrale   şi   lianţi     Hunedoara               De la inceput, adunarea   rii  de  comori  din  judeţul   selor energetice valoroase
            Deva,  întreprinderea  de  u-                            festivă a căpătat şi încăr­  nostru, ca şi toate colecti­  şi  de  dezvoltare  a  bazei
            tilaj   minier   Petroşani,                              cătura emoţională a iap-  vele muncitoreşti ale ţării,  de combustibili inferiori şi  (Continuare în pag. a 2-a)
            I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani,  •(Continuare în pag. a 2-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14