Page 2 - Drumul_socialismului_1988_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI l

Cît vara mă trece prin amiaza-i
Cî ii tec despre patrie fierbinte,
Cît iarna mă poartă'prin neuitatul T E L E
Despre patrie am scris şi voi scrie omăt.
Cu inima aşezată aici lingă sat,
Lingă lutul trezit de bucurie Despre patrie cînta-voi mereu vT3,00
De a li de el aproape, de a şti In sufletul meu nu e niciodată pustiu La sfîrşit i
ce a visat Poate fi de mai multe ori greu * Toamnă
Dar chiar şi atunci despre patrie scriu. - toamn
Despre patrie păstrez atîtca cuvinte Floarea ci
Cît pot fi în stare clipei să le arăt, MIRON TIC rea dorult
versul des
* Armonii
ţiei moder
Dealurile Newton că e un om liber, care nu die in pri
poate li inlrint.
Cintecui
Valen tel o educative ale muncii cu filmul Filmul pe care ni l-o o- nu numai că nu renunţă, mina pe ea in luptă, care Tineri lăut
aflu ce-o
să
hcercînd
terii televiziuneo dumini­ ci, - dimpotrivă, are ambi­ era mobilul acestei super­ valului na
rea Romă
Alături de celelalte mij­ în cadrul festivalului Pregătirea prin şi pen­ că a lost realizat cu un ţia de a alerga in ma­ be ambiţii solitare, al a- mezzo in
loace de informaţie şi e- culturii şi educaţiei so­ tru film a spectatorilor se profesionism discret dar rele maraton de ia Boston. cesiui efort, nebun, pe Sub cupo
ducaţie, cinematografiei îi cialiste hunedorone „Sar- realizează cu prilejul se­ ferm, cu inteligenţă, cu Tatăl cei morocănos o care nimeni nu i'-l cerea, Secvenţe
revin, aşa cum se subli­ mis , ce se va declanşa rilor cultural-cin cmatogra- umor, cu tandreţe şi mai consideră nebună, colegii mi-am amintit de un gînd R.P. Chine
niază în Tezele din apri­ în această lună, iubitorii fice. La Cinematograful ales cu idei. Abandonată văd in ea o excentrică, aforistic, al filozofului nos­ Iul i n t e
lie, sarcini deosebite pe celei de-a şaptea arte, pe „Parîngul" din Petroşani de soţ, — vă amintiţi ? - elevii se amuză pe sea­ tru de la Păltiniş : „Sen­ „George
linia activităţii politico- lingă vizionări în aer liber fiinţează,- în acest sens, un Betty -Quinn, care nu mai ma ei dar o' iubesc şi o sul vieţii este să-ţi pui Telesport
educative de ridicare a ni­ ale unor pelicule din ci- cerc al iubitorilor celei e tocmai tinără, a rămăs, admiră. Cu toţii insă o problema sensului* vieţii". muzical «
velului general de cultură ciul „E p o c a Nic'olae de-a şaptea arte, In cadrul ca orice femeie egaiă-n avertizează că nu va răz­ Este exact ceea ce a făcut tămîna pc
al oamenilor. întreprin­ Ceauşcscu", pronii de drepturi, cu grija gospodă­ bi, căci - ehei ! - pe la şi Betty Quinin : în felul închiderea
derea cinematografică ju- gală, acţiuni metodice sau căruia se dezbat modali­ riei, a utnui tată paralitic ei, ea şi-a pus problema * 19,00 )
deţea n ă Mu nod oa ra—Deva dezbateri, vor beneficia de tăţile de exprimare cine­ şi morocănos, care face sensului vieţii. Şi, tot in 19.20 In
are în acest sens meni­ manifestări devenite tra­ matografică a mesajului pictură naivă după imagini Le<yC<A/vc\ felul ei, a rezolvat-o. Din- meleaguril
rea de a contribui la for­ diţionale.: a XVlII-a edi­ educativ. tv., a două fete dintre tr-o 'virtuală predestinată Document
marea multilaterală a o- ţie a „Zileldr filmului Prin acţiuni şi iniţia­ care una la virsta ingrată mmm! a inlrîngerii, ea a deve­ Teleenciclt
mului nou prin interme­ documentar Valea Jiului" tive proprii sau în cadrul a primului iard şi a pri­ nit o luptătoare care, cu- Valsul r
din
preţul
noscînd
plin
diul creaţiei cinematogra­ unor manifestări cum sînt mei ţigări şi, bineînţeles, kilometrul 30, pe culmile concert «
fice, pentru a cărei popu­ si a Vil-a ediţie a .„Zile­ săp lăm în i 1 e cult u ra 1 -ed u- cu grija slujbei. Belty dealurilor Newton, va sim­ luptei şi gustul coclii al artistic.
Quinn
larizare. utilizează forme lor filmului de animaţie". eative, întâlnirile oameni­ geografie e şi profesoară de ţi „bariera" : momentul adversităţilor, a reuşit să triţe”. Pro
Irîngă
de
pe
„bariera"
le
vorbeşte
adecvate şi variate. Şi lot tradiţionale sînt lor muncii cu brigăzile elevilor despre fluvii exo­ cind .fiecare iibră o trupu­ dealurile Newtoin şi să diourilor i
Printre manifestările de prezentările de filme do­ tice cu certitudinea că nu lui va urla de suferinţa treacă — chiar dacă ul­ neză, Pre
amploare, alături de „Zi­ cumentare avînd ca te­ ştiinţifice ş.a., munca cu vn ajunge să le vadă nici- efortului, iar in suflet se tima, chiar dacă epuizată 22.20 Tele
lele filmului la sale" pro­ matică tehnica nouă şi filmul îşi dovedeşte forţa cind. Viaţa ei e un şir de va insinua perfidă ispita - linia de sosire. Există închiderea
gramate în cele 165 de u- reguli de tehnica securi­ de influenţare, capacitatea eforturi şi frustrări şi, pen­ abandonului. Dar Betty in viaţa fiecăruia cite un
nilăţi - cinematografice hu- tăţii muncii în diverse do­ de formare a profilului tru a nu' fi slârîmatâ prea Quinn nu renunţă, căci ea deal Newton şi vine întot­
nedorene din mediul ru­ menii de activitate. Aceste moral şi spiritual ai oa­ mărunt intre voiturile co­ le- ştie toate astea, ştie deauna clipa cind nu te
ral, se numără şi o “serie acţiuni au ca loc de des­ menilor. Acordîn.d mai tidianului, îşi Îngăduie o ce o aşteaptă şi încă poate salva decit idealul om
do manifestări proprii. făşurare sălile de apel ale multă atenţie calităţii ac­ singură libertate : aceea ceva pe deasupra. Ea ştie trecerii unei Unii de so­
DEVA :
Ediţia a Vil-a a „Lunii minelor din Valea Jiului, ţiunilor cu filmul se va de a alerga. ,,A face jog- că fără dealurile Newton sire. O vom trece însă cu mi-e dor
culturii cinematografice Deva, Brad, halele indus­ asigura o creştere a efi­ ging" nu e, cum se vede, tot efortul ei ar fi lipsii adevărat, frinţi dar nu în- tria); Vă ţ
hunedorone", din acest an. triale ale Combinatului si­ doar o modă ci şi un de valoare şi de sens. Că, Irînţi, doar cind — in ciu­ (Arta);
a reunit acţiuni \cu rezo­ derurgic Hunedoara, şan­ cienţei acestora, o îmbu­ mod : un mod de expre­ m maraton, important nu da tuturor aparenţelor şi Nişte băiet
dern — A;
nanţă în rîndul publicu­ tierele de construcţii, uni­ nătăţire a laturii educa­ sie a libertăţii interioare. e să ajungi, primul, ci să adversităţilor — vom reuşi vacanţa (
lui cinefil : 23 de în Ul­ tăţile agricole. Prin inter­ tive a unei astfel de Şi, cum timp nu-i râmi ne treci linia de sosire după să ne păstrăm intactă li­ Şarada (F
uiri cu realizatori do fil­ mediul autocaravanclor ci­ ni unei eu largă audienţă ciecit seara lirziu, aleargă ce ai Jnfrînt împotrivirea bertatea interioară şi cre­ TllOŞANl:
start
(Pai
me artistice şi documen­ nematografice, în 14 puncte în rîndul locuitorilor ju­ după căderea întunericu­ „barierei". Iar ea are con­ dinţa neclintită în puterea soecială i
tare româneşti, dialogu­ lui. O agresează derbedei, vingerea nestrămutată că de a învinge dealurile O- fată f
din judeţ, forestierii bene­ detului. beţivani, psihopaţi, don­ va trece această linie, do- Newton. rea); LUi
rile cinematografice „Din ficiază, la rîndul lor, de vedindu-şi astlel sie însăşi RADU CIOBANU portul — s'
marile ctitorii ale Epocii valenţele educative ale VIORICA ROMAN juani noctambuli dar ca tural); v 1
Nicolâe Ceauşcscu", „Pa­ muncii cu filmul. Ca de mini că ii
ceafărul);
gini de glorie şi eroism altfel toate categoriile so- gabondul
din istoria de ieri şi de (Minerul);
cio-piofesionale şi de Remarcabile prezenţe Salamandi
azi a patriei", dezbaterea vîrstă, deoarece prin i n ter- m m m resc); AN
..Momente semnificative din mm liberă (M
viaţa satului românesc", mediul peliculei şi acţ lu­ artistice lUCANJ :
vedem
„Zilele filmului pentru nilor cinematografice se Nişte (It
b
copii şi tineret", interviul urmăreşte educarea patrio­ viziune, a îndrăgiţilor so­ propiat de cintecui nostru (Steaua i
„Educarea tinerei genera­ tică, civică, -materialist- lişti liunedoreni Mariana popular. Pot să vă spun BARZA : I-)
seriile
ţii prin mutică şi pentru, ştiinţifieă, tehnică, sanita­ Anghel- şi Drăgan Mun­ doar aţii că atunci cind ORAŞT1E
muncă”, un caleidoscop ră, rutieră, de apărare tean. Este vorba de emi­ îmbrac costumul popular soare (i‘
lelmico-ştiinUfie ş.a. contra incendiilor ş.a. siunile ,,Cu cintecui pe simt cu adevărat că, to­ din Lara 'TIU
GEO
drumul afirmării"-, progra­ tuşi, cintecui de pe aceste de ă
mată duminică seara (25 meleaguri e izvorit din cult. . şl
septembrie a.c.) pe pro­ iini.mă şi e destinai inimi­ tarea Hon
CRONICA LITERARĂ gramul I la radio - în lor celor care ne ascultă. ŢFG Flă l
(Dacia);
care Mariana Anghel a Prin noi, publicul trebuie variantă ;
purtat un emoţionant dia­ să deosebească creaţiile fală ferici
şi
cultură
într-un dublu joc al oglinzilor log cu ascultătorii şi cu improvizate de adevăratul tarea Koir
redactorul Eugenia Florea folclor, autentic". Cu acest RIA : Lc
— şi ,,Tezaur folcloric", pro­ prilej, Mariana Anghel a lotnbo (M
„Poet al noii sensibili­ A doua ipostază — poe­ gramată in urmă un două adus citeva piese de mare Dâb ic a" ce aducea up mina). f
Primăvara
tăţi, tandru şi ironic..." tul în faţa realităţii, a săpiămîni la televiziune, in frumuseţe — „Găzduţă" moment de sărbătoare din
astfel este prezentat Ionuţ „oglinzilor" clare. „îmblîn- care l-am revăzut pe Dră­ (un cin tec de ş eză toare:), viaţa oamenilor din aceas­
Cîrjan chiar pe coperta zirea realităţii" — asuma­ gan Muntean prezentat cu „Du-te dor pe valea sea­ tă zonă. Revenind la
cărţii de debut „Îmblîn- rea visului, continua tru­ otita căldură de Marioara că", „Dragu-mi mie să Drăgan Muntean, acesta
zitorul de oglinzi" (Editu­ care : „în gări/ locomotive Murărescu, lin cercetător sui", „Tare-aş vrea Floare a interpretat intr-o ver­
ra „Litera", 1988) de că­ scot aburii / vremurilor al' folclorului muzical ro­ să liu", „Strălucesc braz- siune proprie cintece alia­ Numerele
tre poetul Traian T. Co- nedescoperite/ de nimeni/ mânesc. Realizatorii am­ dele-n soare". te in repertoriul marilor tragerea i
şovei. Sîntcm antrenaţi cineva a pierdut o lacri­ belor emisiuni urmăresc Drăgan Muntean este solişti M aria Tănase şi liric 198S :
Exfr. I:
în urmărirea a două as­ mă/ printre mormanele promovarea cu generozita­ recunoscut pentru pasiunea Alexandru Grozuţă : „Foaie 79, 27, 82,
pecte, esenţiale pentru de irirtii aruncate/ la te şi neasemuit respect a cu care culege şi valori­ verde iasomie", „Lele de Exir. â
poezia actuală : sensibili­ coş..." („Ora de plecare"). loiclorului autentic. fică cintecui pădurenesc, la Orăştie", „Dragu-mi le- 3G. 86, 85,
Eond lot;
tatea şi noul. Se remarcă arhitectura in cadrul interviului ra­ punindu-i in lumină me­ liţa-n joc", „Tătăişă şi-o 617 206 le
De la început apare o poemului, versurile sînt dio, Mariana Anghel a sajul generos, bogăţia de cumnată". Un act de mare 16 683 lei,
întrebare : despre ce fel rupte şi semănate pretu­ făcut o succintă prezenta­ idei, specilicitatea conser­ curaj care scoate cu atit legoria f.
de „oglinzi" e vorba i tindeni pe cuprinsul pa­ re a bogăţiei folclorului vată de comunitatea ru­ mai mult in evidenţă po­
despre „oglinzi" ale reali­ ginii, ea şi cum autorul Iubitorii muzicii populare muzical hunedorean, a rală de-a lungul anilor, tenţialul interpretativ al
tăţii, sau despre „oglinzi" s-ar juca do-a v-aţi-ascun- îşi amintesc, desigur, pre­ mărturisit ce a îndemnat-o O surpriză plăcută a con­ solistului hunedorean.
de îndepărtării de reali­ • solea „in atîtoa .şi alrtpa zenţa, de curind, în două să se apropie de acesta : stituit-o-'in codrul emisiu­
tate ? priviri". emisiuni de radio şi lele- „Nu ştiu exact ce m-a a- nii tv. Ulmul „Nuntă Io MINEL BODEA
O primă ipostază — poe­ Ionuţ Cirjan, aflat în- va Pentru ; i
răci
tul câutîndu-se 'pe sine. tr-uiî joc dublu, al „săl­ în general
Apare riscul tulburării baticelor oglinzi"............ Cu va - ironica filmului In fiecare zi mi-e dor de fine Bienala umorului rul va fi
„oglinzilor", pe care le fo­ Ier" al unui „ordin" de prezenta i
loseşte creatorul pentru poezie cultivai de gene- Cu o distribuţie il'- vid — superlativelor păstrate de cală, filmul contrapune luci­ La ediţia a X-a a Bie­ porare în
cind pe al
vizualizarea sinelui şi a • raţia anilor ’SO. eJ vine pe cupluri comice demonstrind spectatori pentru • un film dităţii sentimentale a celor nalei umorului „Constantin slab. Vînt
bun.
lumii, clin pricina fluxu­ urma mai multor poeţi, vum tot ce se poate demonstra Tr.ccind cu uşurinţă peste tineri nostalgia lacrlmo-senti- Tănase" de la Vaslui, în­ soni. ul s
mcntalu a celor in vîrstă ser-
materie
artă
inter­
a
de
în
lui informaţional prea cu o notă proaspătă de pretării (Stela Popescu — aproape toate stîngăcilio şi vlndu-se de un scenariu cheiată -de curind, mani­ cu lntcnsi
la
pînă
(Octavian
„to­
dă
Sava)
care
dens, mulţi cromatic ii ox- tinereţe. Luciditatea sa Alexandru Arşinel, Marin Mo­ timidităţile de piuă «cran ale nul" şi de o imagine (Nicolae festare care se bucură Temperaţii
muzicale
româneşti,
comediei
—
ac­
ierioare, modalităţilor ine­ afectivă, disponibilitatea rarii de Jean Constantin), tem­ Ghoorgbe Vitanidis scoate în Glrardi, Sorin Chlvulescu) de prestigiu în ţară, crea­ vor fi cu
varietate
tori
.mare
şi
li
gale de limbaj. Autorul sa lirică în genere, ar per­ peramentală (Fiorin Piersic, lume un film proaspăt, fluent care „ciută" şi incintă. torii liunedoreni au avut maxime gra.
încearcă „îmblânzirea o- mite în viitor o tentativă Iurie Darie, David Olianesian, şi plin de surprize, ţintind In „In flecare zi nil-e dor de. o prezenţă deosebită. La grade.
Des­
Teodora
gl razii or " prin permanen­ postmodernistă, detaşată Coca Afidronescu, l’ăunescu, popularitatea „liceenilor". Intrigi tine" este un „lave story“ Salonul-concurs de carica­ l.a muni
făşurare
Viore!
Mareş,
trepidantă
dc
un
insta
ta sensibilizare a lucru­ de experimentul anilor ’80 N'icoiu- cărunţii), o nouă stea şi rivalităţi, ritmuri muzicale gîndll pentru transformat spectator tură, Horia Gris an -din vine uşor.
complice
prin
şi
rilor afinase cu gradul : deja devenit mai puţin pe firmamentul muzicalului şi vizuale, obsesii de reuşită elipse sugestive ,şl montaj Deva a obţinut locul întîi, răci r
variabil,
glorie,
(Emilia
„PUasesoră câteva lacrimi/ spectaculos. Este un lucru românesc atuurile muzicii Popescu), şl goană după lirism şl gaguri abil (Adina Petroscu) intr-o iar la concursul de crea­ ziua, cind
travestiuri,
co­
şi
avînd
tine­
poetico
mod;
Vînt
Dinlr-un ochi albastru/ de aşteptat, în cazul unui reşti (Ionel Tudor), a umo­ medie, „In fiecare zi mi-e goană atingerea) -muzical -satirici ţie literară satirico-umo- rul sudic,
spre
scopului
pro­
Biciuit de lumina,/ Atunci poet foarte tîriăr (.18 ani) rului surprins in toate re­ dor de tine" re-dcscoperă vlr- pus : nici un moment de ristică au primit menţiuni vest, cu i
sentimentelor
şi
servltuţiile
pe cor/ Pe primul rfrea gistrele „fără a ochelari", „In iuţiile şi istorioarelor dragostei, plictiseală. Mircea Andraş fPetrila) cale pînă
Juvenile
văzute
farmecul
cer-,/ Se ridicase şl prima DANIEL MARIAN, fiecare zi mi-o dor do tine" de amor. In lunecarea sa de şi Gh.eorghe Pitar.ca (O- Ceaţă loc;
stea căzătoare". ■student epuizează rapid majoritatea U obişnuit la feerie muzi­ GHEORGHE POGAN răşlie). Felicitări 1