Page 5 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ
% CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
m
Ritmuri înalte, calitate superioară
ta*. a strîngerea recoltei şi însămînţarea
S M M I S M ll cerealelor păioase
Aceste Irumoase zile de
La un moment dat, una
S ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN! toamnă sînt, pentru coo luri. Activitatea pe ogoa din maşini s-a defectat.
re este foarte bine orga
«DEOBnoani m wn peratorii, mecanizatorii şi nizată şi o coordonată, mo Conducerea S.M.A Cirneşti
se
unităţile
din
specialiştii
realizează
a luat urgent măsuri pen
masivă
agricole din Ostrov şi Clo- bilizare de oameni. tru repararea utilajului,
potiva, comuna Rîu de — Zilnic, la strîngerea nu înainte însă do a-1 în
Mori, zilo de intense stră tuberculilor iau parte sule
Anu! XL, nr. 9 603 DUMINICĂ, 2 OCTOMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani danii pentru strîngerea de oameni — sublinia Cor locui cu un altul, astfel
cît mai grabnică şi Iară ni;! Lăpădătoni, pre că ritmul de lucru n-a
avut de suferit. • Tuber
pierderi a roadelor ogoa şedintele ' C.A.P. Ostrov culii erau sorlaţi în cele
relor şi însămînţarea în
două categorii stabilite —•
epoca optimă şi la înalt pentru sămînţă şi pen
nivel calitativ a cereale CAP. Ostrov şi tru consum —, tot aici
lor păioase. C.A.P. Clopoiivci
erau
Cum bine se ştie, cele erau cîntăriţi, cu apoi căruţele
transportaţi,
două cooperative sînt mari în exclusivitate, la sediul
producătoare de cartofi de Ne străduim să recoltăm
sămînţă pentru un marc suprafeţe mari în fiecare cooperativei, do unde ur
număr de unităţi din ju zi şi, totodată, să nu Sfe' mau să ia drumul bene
deţul nostru. De aceea, în piardă nici un cartof. ficiarilor. Pînă în pre
mod firesc, atenţia princi Am fost la cele două zent C.A.P. Ostrov a li
pală a conducerilor colec tarlale unde se slrîngeau vrat circa 650 tone de car
tofi unui mare număr de
tuturor
a
tive,
prezenţi
la
Erau
cartofii.
Cinci ani de la înfiinţarea este îndreptată în factorilor lucru — miercuri, 28 sep cooperative din judeţ,
direc
ţia recoltării acestei cul- tembrie a.c. — coopera precum şi unităţilor de
întreprinderii miniere Valea de Brazi torii Ostrovu brigăzile Scoate consum colectiv. Am no
din
un nou obiectiv|
Ostrov
numele
ta
coo
cîlorva
şi
Mic.
rea
Paşi viguroşi pe drumul afirmării J A intrat în funcţiune j mînt tuberculilor din pă- peratori ce dovedesc mul-
mecani
realizau
o
TRAIAN BONDOR
| --------- -------- zatorii Corne] Miculescu. (Continuare în pag o 2 a)
vredniciei minereşti energetic :
Ioan Brăila şi Ioan loani
----------------------------- j
v în devenirea unei uni lă a patriei create în anii au făcut cunoscute în toa
tăţi miniere cum este I.M. de după al IX-lea Con tă Valea Jiului numele ! Microhidrocenirala j CALCAR PENTRU SIDERURGIŞTI
Valea de Brazi, cinci ani gres al partidului, de cînd unor şefi de brigadă,
de la apariţia sa în con gîndirea profund ştiinţifi maiştri şi ingineri. Dobra 1 In treapta a IlI-a a carierei de calcar rlc la Cră-
stelaţia cărbunelui din că a secretarului general Firească, uşor de în 1 1 ciuncşli, artificierii şi minerii Avram Mita, Ghcorghe
Valea Jiului înseamnă o al partidului, tovarăşul ţeles şi pe deplin justifi- » în ziua de 30 septeni- '
perioadă relativ scurtă ' brie a.c. constructorii | Alba, Petru Toma, cu ortacii lor, coordonaţi de sub-
de timp. Cifrele „reci" ale 1 de obiective energetice s ingincrul Cornel Iug.a, au reuşit puşcarea unei galerii
indicatorilor economici a- ' din judeţul nostru au j în stîncă de -17 metri liniari.
rată însă că tînărul co | repurtat un frumos J întreaga lucrare s-a desfăşurat in cele mai bune
lectiv de aici a reuşit ca, s succes pe frontul con- t
prin muncă avîntată, în | strucţiei noilor capaci- J condiţii, în urma puşcării rczultînd peste 40 000 tone
cărcată de patos revolţi-' Nicolne Ccauşescu, a im cată mîndria cu care ni , taţi pentru producerea i calcar derocat, care în următoarele zile va ajunge la
ţionar, să dilate . efectiv' primat un curs nou, vi s-a vorbit pe tot par | energiei electrice. Este I siderurgiştii de la Hunedoara şi Călan.
timpul, întreprinderea guros, politicii economice cursul documentării des
crescînd în cinci ani in româneşti. I.M. Valea de pre mina Valea de Brazi s vorba de punerea în t
comparabil mai mult şi Brazi este astăzi o mină şi oamenii săi. Am luat I funcţiune a microhidro- I
J centralei Dobra î, cu o J
mai repede decît alte mi în plin proces de pregă astfel act de numeroase putere instalată de 810 j Educaţia materiaiist-stiintifică
ne la vremea începuturi tire în vederea deschide fapte de muncă pe care I 9 1 9
lor.^ rii a noi fronturi ac nu ne sfiim să le consi kW, La realizarea accs- •«
' tui mic „izvor" care |
— Ritmul accelerat al tive, • cu un colec derăm remarcabile şi, ceea
devenirii unităţii noastre tiv în etapa maturizării ce a fost mai relevant, (pulsează energie elcctri- - a tineretului - preocupare
— sublinia ing. Carol şi omogenizării, tinerii sub i-am cunoscut pe cîţiva J că în sistemul naţional |
Schreter, directorul între 30 de ani alcătuind peste dintre cei care edifică aici ] au contribuit oamenii ,
prinderii — so datorează, 70 la sută din totalul c. ' muncii din - cadrul I de primă însemnătate
fără îndoială, condiţiilor fectivului. Dotarea teh ŞTEFAN NEMECSEK J A. C. M. R. . De v a, J
cu adevărat excepţionale nică modernă, dar mai , T.A.G.C.M. Hunedoara- >
de dezvoltare multilatera ales calitatea oamenilor (Continuare in pag. a 2-a) j Deva şi I.R.E. Deva. I a organizaţiei U.T.C.
în preocupările organiza prezenţa cultelor neopro-
ENERGIA ELECTRICĂ ţiilor U.T.C. din judeţul testante (Deva, Petrila, Si
SĂ nopyaii Cil MAI MUlT/ţl
$.0 KON0MI5IM « TOATE CĂILE ! nostru, consacrate educării menii, Sîntămăria Orlea,
şi formării multilaterale a Baru, Beriu) au fost orga
tineretului, un loc de sca nizate întîlniri ale tinerilor
Modernizarea — forţă cepţiei materialist-ştiinţifi- cu brigăzile materialist-ştiinţi-
complexe
de
mă îl ocupă cultivarea con
educaţie
fică,
care,
majoră a capacităţilor ce, însuşirea şi tezelor, con întrebări şi pe baza unor
răspunsuri,
au
orientărilor
ceptelor
partidului nostru revoluţio prilejuit dialoguri cu im
de producţie nar cu privire la conţinu portante valenţe educative.
La organizarea şi desfă
tul material al lumii şi gîn-
dirii. Această activitate este şurarea activităţilor de e-
— Pe fondul unei ample — Care este stadiul în abordată ca parte integran ducaţie materialist-ştiinţi-
activităţi de investiţii şi deplinirii măsurilor din tă a însăşi menirii organi fică ou fost antrenaţi ac
de producere a energiei e. programul pe acest an ho zaţiei U.T.C. tivişti de partid şi de stat,
lcctrice — ne-a declarat tărî tor al cincinalului în cursul anului curent, cadre didactice, conducători
Ioan Drăghici, inginerul 1986—1990 ? comitetul judeţean, cele de unităţi productive, ‘ju
şef al Întreprinderii elec- ■— Pentru anul în curs municipale, orăşeneşti şi rişti .medici şi alte cate
trocentralc Haţeg — acţio - ne-am prevăzut 15 măsuri comunale au iniţiat şi rea. gorii de intelectuali, care
năm cu înaltă responsabi de modernizare, cu o efi lizat o gamă largă de ac au adus o contribuţie im
litate pentru înfăptuirea cienţă economică antecal- ţiuni politieo-ideologicc ca portantă la lărgirea sferei
măsurilor din programele culată de 4,06 milioane lei re să vină în sprijinul e- dezbaterilor. De asemenea,
prioritare, pentru materia spor al producţiei marfă, ducaţiei ştiinţifice a masei în săli de apel, cu deose
lizarea neabătută a Teze. reducerea cheltuielilor, to. de tineri. în unităţile cco- bire la întreprinderile mi.
lor din aprilie elaborate de tale cu 320 000 lei şi a ce nomico-productive, în şcoli niere, la cinematografe, în
secretarul general al parti lor materiale cu 16 000 lei. şi localităţi au fost organi învăţămîntul politico-ideo-
dului, tovarăşul Nicolae Dintre acestea, cele opt mă zate cicluri de expuneri pe gic şi în alte locuri s-au
Ccauşescu. suri scadente la data de 1 teme ca „Ştiinţa şi religia", realizat proiecţii de filme
— Cum se derulează pro- octombrie a.c. au fost rea „Morala şi religia", „Tra cu temă ştiinţifică. Cu pri
gramul de organizare şi lizate, fiind concretizate în diţii ale gîndirii ateiste", lejul sărbătorilor dc iarnă,
modernizare a producţiei, confecţionarea, prin auto- „Teologia şi lumea contem organizaţiile U.T.C., mai
tovarăşe inginer şef ? dolare, a unor prese pentru porană" ş.a. în localităţi
— Măsurile clin acest scos rulmenţi, modificarea mai puternic marcate dc (Continuare in pag. o 2-a)
program vizează laturile pistoanelor do acţionare a
principale ale ' activităţii vanelor fluture de la caste
noastre, respectiv creşte' lul de echilibru al C.H.E. PLENARE ALE CONSILIILOR
rea productivităţii muncii Retezat, modernizarea in OAMENILOR MUNCII ROMÂNI
şi diminuarea consumuri stalaţiilor do acţionare şi
lor materiale şi energetice, comandă .0 vanelor sferice DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ
sporirea gradului de. dis din centrala subterană ş.a.
ponibilitate a liidroagre. Materializarea respective, DIN JUDEŢELE CLUJ, HARGHITA
gatelor şi funcţionarea lor lor măsuri a avut ca e-
lo-
in deplină siguranţă, re Convorblre realizată de slt întreprinderea de cu utilaj minier la Petroşani. rrez.oruI prelu Şl SATU MARE
pricepere
lucrează
ştern
de
maşină
o
ducerea opririlor acciden TRAIAN OPRONI crat cu programare, cxecu tind operaţii cu cele GO de
tale şi industrializarea lu scule aflate Sn dotarea magaziei automate a utilajului. — în pag. a 3-a —
crărilor de reparaţ ctc. (Continuars in pag. a ?.o}
î:
