Page 6 - Drumul_socialismului_1988_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Paşi viguroşi pe
Cil
MAI
Si
PSO^CSM
MOITA»
mmm. electrică
„Le-am trezit, eu răbdare şi tact, J VO ECONOMISIM PE TOATE CilLE! drumul afirmării 1'EUV
ambiţia pentru muncă şi învăţătură"' Modernizarea — forţă (Urmare clin pag. 1) : DUMI
majoră a capacităţilor această nouă ctitorie a „L- 2 OCT<
intre harnicele munci­ ne vor continua pe noi, vină aici in secţie, unde pocii Nicolae Ceauşcscu".
toare ale Secţiei din Hu­ pârUnţii ? Cel mic, Florin, lucrez şi eu. Şefii dc brigăzi Ianoş • 11,30 l
nedoara a întreprinderii are doar doi ani. El a a- — Deci, dorinţa de a i de producţie Doboş, Ioan Urdă, Gheor- lor * Telefil
„V i d r a" o găsim dus din nou in căminul prelua ştafeta de la pă- ) ghe Apostol, Constantin ghiozdan: „I
pe Maiia Mateiescu. O nostru iubire. Toţi ceilalţi rinţii lor înşişi, ca un semn ţ Grigoroiu, Avram Ilaţe- terzisă". UI
femeie sprintenă, cu un patru - Călin şi Radu, al respectului ce vi-l poar- l (Urmare din pog 1} cu eforturi susţinute din gan şi ortacii lor sînt • 12,30 Vi.
chip şi o privire ce tră­ Horia şi Florina — se o- tă. Se confirmă incă o i partea întregului colectiv. consideraţi „specialişti' în • 13,00 Te
1
dează holărire şi bunăta­ cupă de el, in orele cind dată rolul atmosferei din ) fect creşterea producţiei Şi aş mai adăuga ceva : săpări dc puţuri, execu­ Album dumi
şi
instalaţiile
deşi
utilajele
te, exigenţă dar şi can- noi sintem in schimb, il familie şi comportam&ntu- ţ marfă cu 990 000 Ici, re­ montate în salba de hidro­ tarea do garaje subterane, concert de
lui părinţilor in formarea l ducerea cheltuielilor totale centrale de pe Rîu Mare staţii trafo, magistrale de sene animal
personalităţii lor ca viitori i cu 80 000 lei şi a celor ma­ sînt realizate pe baza unor transport. Dacă dc pc a- nâ iar... * l
adulţi. 1 teriale cu fi 000 lei, creşte­ cum gradul de mecaniza­ comedii ci
rea productivităţii muncii tehnologii moderne, com­
— intr-adevăr. Le-am cui- \ cu 3 660 lei/persoană. portarea lor în procesul de re a lucrărilor de extrac­ ce * Zile
1® II! tivat de mici deprinderile ( sînt prevăzute piuă la producere a energiei elec­ ţie a ajuns la 87 la sută, la Tuşnad ’
Cc alte măsuri mai
—
transportului
pro­
a
iar
lăiă de care nu pot reuşi /
trice impune noi perfecţio­
gârul veri
in viaţă, i-am invăţat să .' sfârşitul anului ? nări, automatizări, îmbuna, ducţiei la 100 la sută, a. sport * Lur
nemijlocit
este
■ y ■ mIi IlEc ?i • : fie ordonaţi, păstrători, ţ — Mai avem în vedere lăţiri ale organizării acti­ cest fapt priceperea mi­ pei... muzic
;
dc
legat
perseverenţi in ceea ce extinderea centralei ter­ vităţii de exploatare şi în­
lac, antrenhdu-i la mici t mice şi realizarea unui ni­ treţinere, de creştere a fia­ nerilor din brigada lui frumuseţile
doare. Nici n-ar putea li ingrijesc cu dragoste. Am treburi gospodăreşti. .1 vel superior de funcţio­ bilităţii lor şi eficienţei Costache Zaharia, care Secvenţa
altlel inlăţişarea unei le- muncit amindoi — şi eu şi ...Maria şi Matei Mate­ nare a ei, montarea bate­ muncii noastre. Ca atare, au montat în subteran rului • 15
mei care este, in acelaşi soţuj meu, care este mais­ iescu şi-au invăţat copiii riilor solare la blocurile ne vom concentra în con­ primul complex mecanizat rea program
timp, mamă • a cinci copii tru la Laminorul de 600 că nu se poate obţine ni­ de exploatare de la Ostro- tinuare preocupările şi e. CMA-5 IJ, încredinţat bri­
şi muncitoare destoinică, mm din combinat - şi i-am mic lără a merita, i-au in­ vu Mic şi Ostrovu Mare, forturile spre identificarea găzii conduse de Gheor- Telejurnal i
cs a urcat treptele profe­ crescut pe toţi, aşa cum văţat legile omeniei şi realizarea comenzilor ma­ şi valorificarea să soluţiilor glie Scorpie. De curînd, tarea Rome
conducă
care
tehnice
siei ajungînd, prin absol­ ridici cu palmele o casă bunei-cuviinţe. Iar primul \ nuale pentru paleţii roto- nemijlocit la înfăptuirea la 20 august a.c., al doi. giul ţării,
virea şcolii • de specialita­ in soare; le-am trezit apoi, torilor turbinelor de la cap­ acestor deziderate majore lea asemenea utilaj de lui iubit o
te, maistru in schimbul A cu tact şi multă răbdare, exemplu l-au oferit ei in- ţ tarea din aval, realizarea pentru buna funcţionare a mare randament a intrat
— cusut furdale. ambiţia pentru învăţătură. şi şi, prin strădania zilnică , unui releu de comandă la agregatelor şi instalaţiilor in funcţiune, cantităţile artistic: „<
— M-am născut la Vinfu Florina, acum in clasa a de a-şi lace datoria laţă pompele de evacuare a de la toate hidrocentralele de cărbune extrase de Polly" « 2'
de Jos (Alba), dinlr-o fa­ Vi a a şcolii generale nr. de propriul cămin, faţă ) apei do la capacul turbi­ din cadrul întreprinderii şi minerii din subordinea lui le amintii
nci.
milie de muncitori. Am 4, a fost Întotdeauna mai de colectivele de muncă \ — Măsuri concrete, ab­ creşterea continuă a pro­ Ilie Amăriuţci determi" Telejurnal
Io s-t trei lete la părinţi. Am receptivă la îndemnurile din care lac parte. Mode- lţ solut necesare bunului mers ducţiei dc energie electrică nînd obţinerea unui suc­
urmat sfatul lor: să-mi în­ noastre. A obţinut premiul al unităţii... de care ţara are tot mai ces de prestigiu : în luna chiderea p
temeiez o familie frumoa­ I şi este comandant de Iul de muncă şi viaţă al ţ — Toate acestea dovedesc multă nevoie. septembrie 1988, produc­
să, cu copii mulţi şi buni, detaşament de pionieri. comunistei Maria Mate- i că specialiştii noştri au in_ ţia de cărbune a -minei LUNI, 3 I
pe care să-i educ in spi­ - Ce ginduri pentru me­ iescu a fost preluat de i ţeles pe deplin faptul că Valea de Brazi a fost
ritul muncii, al dragostei seria de viitor au copiii către multe dintie tinere-, : problemele organizării şi Obiective miniere incă o dată mai mare de- « 10
de patrie. Ce sentiment dumneavoastră ? modernizării proceselor de cît a lunilor anterioare 20,25 Ştii
poate li mai frumos decit ' - Băieţii doresc să de­ le muncitoare ale secţiei 1 producţie sînt multiple şi predate din acest an ! nemijlocită
acela de a-ţi Îmbogăţi vină laminorişti, ca şi ta­ in care lucrează. (IOAN 1 complexe şi că rezolvarea beneficiarilor Iată şi cîteva argumen­
viata cu vlăstarele care tăl lor, iar Florina vtea să VLAD, corespondent). ^ lor se poate realiza numai te ale împlinirilor de pî- ţie e 20,55
In semestrul I a.c., nă acum: * reorganiza­ tineri cu i
colectivul Brigăzii nr. rea brigăzilor prin con­ tinţe revolt
1 a I.A.C.M.M. Petro­ stituirea de formaţii com­
şani a predat benefi­ plexe, care cuprind şi e- un larg ori;
ciarului — respectiv lectrolăcătu.şi (explicabi­ ştiinţific 0
I. M. Lonca-Pilicr — lă astfel reducerea sub­ folcloric ®
instalaţiile de extrac­ stanţială a defecţiunilor gini cipr
ţie pentru săparea pu­ şi imobilizării în repara­
ţului cu slcip şi pu­ ţii ale utilajelor, maşini­ Telejurnal
ţului de aeraj. Luna lor şi instalaţiilor din do­ chiderea p
trecută a mai fost fi­ tare) ; * creşterea nive­
nalizată de construc­ lului de plasare a forţei
tor .şi preluată de a- de muncă în cărbune de
celaşi beneficiar in­ = C!M1
stalaţia de la puţul la 240 la 270 de posturi ;
*
meseria
în
calificarea
auxiliar Taia. Sînt o-
biectivc miniere im­ dc* miner a 43 de persoa­ DEVA : I
ne,
anu.
la
pînă
finele
portante prin care se nil-e dor
tria); va p
urgentează executarea lui numărul acestora ui­ (Arta); i
mind să ajungă la 183.
drumurilor verticale Nişte băieţi
spre noi fronturi de Sînt doar cîteva dintre dern — A)
vacanţa
cărbune ale Văii .Ţiu­ rezultatele acţiunilor în­ Şarad (A
lui — hrana atît de dreptate spre împlinirea TRO.Ş :
necesară pentru indus­ dezideratului major al a- start u*ar
ccstui colectiv — la sfâr­
(■,
speciala
tria noastră aflată în şitul cincinalului 1986— O fată fe
plin proces de dez­ i990, I.M. Valea de Brazi ren); LUP
voltare şi moderni­ portul — sc
zare. să atingă capacitatea pro­ tu ral); VU
iectată! minică în
ceafărul);
Imagine din întinerim aşezare minerească I’etrila. gabondul
Foto NICOLAE GHEORGHIU (Minerul);
Salamandra
Educaţia materialist-stiintifică rose); (Mu
ANI
liberă
1 ? 9 RICAN1 : S
vedem (Ke
w a tineretului Nişte ba
r<
(Steaua
Campania BARZA : i
1-11
seriile
ORA.ŞT1E :
"V •- '-a (Urmare din pag. 1) Iutii de toate este de se­ spare (Pa
sizat că multe dintre acţiu­ din Laran
(Urmare din pag 1) laltă la Clopotiva — con­ ales din mediul sătesc, îm­ nile iniţiate sînt sărace în GEOAGTU-
Ritmuri înalte, Iarnă
form unei înţelegeri sta­ preună cu consiliile comu­ conţinut, organizate în pri­ de şl
Ui vrednicie la recoltarea cantate superioara bilite cu mai multă vre­ nale de educaţie politică şi pă, de unde vine şi su. cultură Rom
tarea
cartofilor: Ioan Lăsconi, me în urmă. Acest fapt cultură socialistă, au iniţiat perficialitatea, dar şi la­ TDG : riăc
(Dacia):
Vion'ca Ştefoni, Victoria permite o bună coordonare acţiuni de relevare a obi­ cuna principală, anume in­ varianta : Bl
Vîrvoni, Licuia Dumuleseu, producţia depozitată. Tu­ canizatorii Liviu Moisescu, a activităţii, un control ceiurilor laice din acest a- suficienta eficienţă. Nici fată fericii
notimp. Astfel, au fost or­
şi
■Silviuca Lucaci, Nesuca berculii pentru sămînţă ioan Optic şi Simion Moi­ permanent al calităţii lu­ ganizate „Festivalul obi­ unui gen de activităţi nuri cultură Rom.'
îngăduită
superficiali­
este
tarea
Mateşoi, Saveta Brăila, erau foarte bine aleşi, u- sescu, iar semănatul, Ioan crărilor. ceiurilor laice de iarnă", tatea, dar cu atît mai pu­ R1A : I.oc
Ivstera Bojin şi mulţi alţii. nilatea a livrat pină acum losivoni. La unitatea din Maşinile de semănat in­ spectacole cultural-artistice ţin domeniului in care con. lombo (Mu
beneficiarilor mai mult de vecini, încorporarea boa­ tră în activitate dis-de- Primăvara
Aceeaşi bună organizare susţinute in faţa oameni­ ştiinţa tineretului poate fi mina).
-i coordonare la strîn- 400 tone de cartofi. Intr-o belor în pămînt o efec­ dimineaţă şi ies seara lor muncii de toate cate­ „atacată" de tendinţe ce vi­
i'i'ca cartofilor şi la tarla unde s-a făcut pri­ tuează Liviu Strucăl şi tîrziu. Atît pregătirea te­ goriile. zează falsificarea imaginii
r '.A.P. Clopoliva. Aici, pe ma recoltare am văzut un Ioan Mihuţoni. In buna renului cit şi încorpora­ S-au bucurat şi se bu­ despre marile şi eternele
utilajele ce scot tubercu­ mare număr de elevi de desfăşurare a acestei lu­ rea seminţei în sol sînt cură dcr un real interes din adevăruri materialiste. A-
lii din pămînt lucrează la şcolile din Brazi şi crări există o bună co­ îndrumate îndeaproape de partea tinerilor acţiunile cestor lipsuri li se mai a*
care
mecanizatorii Lucian Ber­ Clopoliva, ieşiţi la adunau laborare între cele două Puiu Mastraghin şi Elena cu cartea, organizate îm­ daugă, clin nefericire, şi
supra­
tuberculii
na!, Cornel losivoni şi faţă după combinator. unităţi. La arat şi pregă­ Lăpădătoni, inginerii şefi preună cu Biblioteca jude­ caracterul sporadic al ac­ PeF tru a
cg._ .ii ua p
I .eon Predoni. în urma tirea terenului se lucrează din cele două unităţi a- ţeană şi cu Centrul de li. ţiunilor, numărul destul de circ. Cerul
maşinilor, un mare nu­ Unităţile agricole din de dimineaţa devreme şi gricole, care veghează a- brării. S-au iniţiat expozi­ restrîns de tineri intelec­ bil. Burniţ
măr de cooperatori, prin­ Ostrov şi Clopoliva se pină la miezul nopţii şi tent la calitatea lucrării. ţii permanente, intîlniri cu tuali folosiţi în această eăd ea, ma
tre coi mai harnici numâ- numără printre primele chiar mai tîrziu. După In prezent, la G.A.P. Os­ autori de cărţi ştiinţifice, muncă, ceea ce, de aseme. hor. Vîntul
rindu-se — cum ne spu­ cooperative din C.U.A.S.O. lăsarea serii intră în braz­ trov suprafaţa însămînţa- standuri de cărţi cu vîn* nea, diminuează forţa lor in modera
rlle
minim
Toteşti ce au raportat în­ dă şi mecanizatorii ce tă cu gt-îu a ajuns la 40 zare, decade şi săptămîni de pătrundere şi convin­
nea Vasile Vulcu, pre­ cheierea, cu cîteva zile. peste zi sînt ocupaţi cu ha, iar la C.A.P. Glopo- gere. prinse Intr
şedintele unităţii — Vio­ în urmă, a însămînţării scoaterea cartofilor sau tiva, la 45 ha. Viteza ale cărţii pentru tineret. Pentru înlăturarea unor de, iar ecl
tre 1G şi 2
rica Vulcu, Miţă Filan. orzului. în prezent, forţe­ la însămînţarea griului. de lucru sporeşte de la o Trebuie subliniat că deşi astfel de neajunsuri, o re­ ceaţă, se
Viorica Bona, Marioară în acest an s-a îmbunătă­ mal ales c
le mecanice sînt puter­ Se acţionează grupat, în zi la alta, ceea ce este ţit această activitate In centă plenară a Comitetu­
Filan şi mulţi alţii. Şi nic antrenate la aşezarea aceeaşi formaţie aflîn- o garanţie că fnsămînţa- rindurile tineretului, mal lui Judeţean al U.T.C. a T.a munl
aici cartofii se sortează sub brazdă a seminţei de du-se atît mecanizatorii de rea griului, realizată la există încă multe deficient, adoptat unele măsuri ca­ fl râcoroa:
şi se ciută rose în eîmp şi griu. La C.A.P Ostrov a- la Ostrov, cil şi cei de la nivel calitativ superior, se ţc, unele avîndu-şi originea re să determine, în acelaşi variabil. V
slab la nii
se aduc cu căruţele la rătnrilo şi pregătirea te­ Clopoliva. într-o noapte va încadra în epoca op­ chiar în stilul de lucru a- timp. perfecţionarea activi­ ceaţă.
locul stabilit. Am văzut renului le realizează me­ se ară la Ostrov, în cea­ timă. doptat de organele U.T.O, tăţii în viitor.