Page 9 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 9
îlfofeinlreigfrcr qcUVîlttiie^ ecbhomiţo-
DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL
CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
FAPTtl REVOLUŢIONARE
* Pe opt luni din a- restanţelor şi realizării e- tivă" am numit şi noasi-
cest an, colectivul în xemplare a planului la gurarea necesarului pe
treprinderii miniere producţia de cărbune. posturi in cărbune.
Di I ja a rămas dator e- — Aşadar, tovarăşe in — Frecvenţa cu care fo
conomiei naţionale cu giner şef, vă solicităm ca losiţi timpul trecut în cele
o însemnată cantitate pentru început să-relevaţi relatate înseamnă oare că
de cărbune » în luna cauzele care au dus in înre la această dată situaţia
septembrie a.c. a înce gistrarea minusul a» de s-a schimbat V
put revirimentul: pro producţie înscris în drep — întocmai. In consiliul
ducţia zilnică a crescut, tul planului „la zi" acum. oamenilor muncii, sub în
în medie, cu 100 tone înaintea ultimi.lui trimes drumarea comitetului nos
tru al acestui an. tru de partid şi cu spri
de cărbune faţă de pe
rioada anterioară din
1988.
Sul) preşedinţia tovarăşului Nicolae acţionat în primele trei trimestre ale Concentrate în cîteva
Ceauşeseu, secretar general al Partidului anului pentru realizarea planului în in cuvinte, acestea au fost
Comunist Român, luni, 3 octombrie, a dustrie, investiţii' în celelalte domenii de datele furnizate de tova jinul nemijlocit al orga
avut Ioc şedinţa Comitetului Politic activitate, despre rezultatele obţinute şi răşul Ion Gheorghe, ingi LA I.M. DÎLJA nelor municipal şi jude
Executiv al C.C. al P.C.R. neajunsurile ce s-au manifestat, despre ner şef al I.M. Dîlja, la ţean dc partid, am anali
Au participat, ca invitaţi, primii se măsurile luate pentru înfăptuirea, în începutul discuţiei purta zat mai temeinic lipsurile
cretari şi secretarii cu probleme econo bune condiţii, la toţi indicatorii, a preve te recent pe tema răspun din activitatea de produc
mice ai comitetelor judeţene de partid, derilor pe întregul an 1988 şi pentru o derii cu care comuniştii, — Greutăţile cu ca-rs ţie. Spiritul revoluţionar
miniştri, alte cadre de conducere din temeinică pregătire a trecerii la îndepli toţi cei ce muncesc în a- ne-am confruntat, mai "cu care trebuie să ne carac
economie, adjuncţi de şefi de secţie Ia nirea planului pe anul viitor. ceaslă unitate minieră tra seamă în prima jumătate terizeze în tot ceea ce în
C. C. al P.C.R., directori generali de O atenţie deosebită a fost acordată, în tează sarcina de maximă a anului în curs, au fost treprindem — ; dee înscri
centrale industriale şi institute de cerce acelaşi timp, activităţii din agricultură, at.ît de natură obiectivă, să în Tezele din aprilie
tare, cadre cu munci de răspundere din rezultatelor obţinute, preocupărilor pen importanţă — subliniată cît şi subiectivă. Aşa am elaborate de tovarăşul
presa centrală. tru strîngerea la timp şi fără pierderi a din nou de secretarul ge considerat cel puţin pînă Nicolae Ceauşeseu — no
Comitetul Politic Executiv a dezbă întregii recolte, pentru efectuarea de neral al partidului, tova de curind. In prima cate obligă să recunoaştem des
tut : calitate a tuturor lucrărilor de toamnă, în răşul Nicolae Ceauşeseu, gorie inclu-deam trecerea chis că neajunsurile în tim
— ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ vederea obţinerii în anul viitor a unor la şedinţa Comitetului Po peste orizontul 350, care a pi na te ni se datorează în
litic Executiv al C. C. al
fost înnămolit în urma u-
PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE producţii agricole cît mai mari. P.C.R., de la mijlocul lu nui foc endogen mai vechi cea mai mare parte.
9 LUNI DIN ACEST AN ŞI MASURILE Au fost analizate, totodată, măsurile nii septembrie a.c. — de cenuşa ce trebuia evacua Interviu realizat de
PENTRU ÎNFĂPTUIREA PREVEDERI pentru realizarea Programului de auto- sporire accentuată a efor tă croind mari dificultăţi
LOR DE PLAN PE TRIMESTRUL IV conduccrc şi autoaprovizionare, cores turilor tuturor minerilor în funcţionarea fluxului MIRCEA DIACONU
I98S ; punzător cu nivelurile prevăzute pentru în vederea recuperării de transport. Tot „obiec (Continuare in pag o 4-a)
— PROIECTUL PLANULUI NAŢIO fiecare judeţ şi unitate administrativ-
NAL UNIC DE DEZVOLTARE ECONO- teritorială, pentru asigurarea integrală
MICO-SOCTALA a româniei în a- şi gospodărirea judicioasă a produselor
NUL 1989 ; alimentare şi industriale destinate fon
— PROGRAMUL PRIVIND AUTO- dului pieţei, pentru o cît mai bună apro CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
CONDUCEREA SI AUTO APROVIZIO vizionare a populaţiei.
NAREA POPULAŢIEI PE TRIMESTRUL Comitetul Politic Executiv a aprobat
IV 1988 ŞI PE ANUL 1989. sarcinile de plan pe trimestrul IV 1988 Două unităţi vecine — două moduri
Problemele înscrise pe ordinea de zi, şi măsurile pentru realizarea I n\ A fost
precum şi măsurile ce se impun în vede aprobat, de asemenea, programul privind
rea realizării integrale a planului pe tri autoconducerea şi autonprovizionarea diferite de a strînge recolta
mestrul IV şi pe întregul an, au fost, în populaţiei pe trimestrul IV 1988 şi mă
prealabil, dezbătute pe I îrg în şedinţele surile pentru înfăptuirea acestuia.
Consiliilor de coordonare pe ramuri şi pe In ceea ce priveşte proiectul Planului O sarcină de cea mai tă cultură să se adune şi care ne-a spus :
grupe de judeţe. ma-re răspundere a lucră să se transporte la baza — Şi echipa pe care o
In cadrul şedinţei Comitetului Politic naţional unic de dezvoltare economico- torilor din agricultură în de preluare în cel mai conduc şi celelalte trei —
Executiv au luat cuvînti I tovarăşii ILIE socială a României pe 1989 şi Programul campania de toamnă este scurt timp posibil, evitîn- îndrumate do Maria Picu,
MATEI, prim-secretar al Comitetului ju de autoconducere şi autoaprovizionare pe — alături de însămînţa- du-se cea mai mică risipă, Saveta Zaharie şi Vetuţa
anul viitor s-a hotărî! ca acestea să fie
deţean Timiş al P.C.R., Ml HAI MARINA, rea păioaselor în epoca în această idee s-a stat de Gliibu — au muncit cu
prim-secretar al Comitetului judeţean supuse dezbaterii organismelor democra optimă şi într-un pat ger vorbă cu oameni' satului multă hărnicie şi cu grijă
Constanţa al P.C.R., RADU PAUNESCU. ţiei noastre inuncitorcşti-revoluţionare. minativ de cea mai bună şi toţi şi-au însuşit-o cu să nu se piardă nimic din
ministrul industriei construcţiilor de ma IN LEGĂTURĂ CU PROBLEMELE calitate — strîngerea roa cea mai mare răspundere. producţie.
şini, ION POPA, prim-secretar al Comi DISCUTATE SI RAPOARTELE PREZEN delor ogoarelor într-un Astfel că, atunci cînd s-a Strîngerea sfeclei de za
tete t ii judeţean Hunedoara al P.C.R., TATE, A LUAT CUVINTUL TOVARÂSUL timp cit mai scurt, fără declanşat lucrarea, toţi hăr a fost coordonată în
DAN SURULESCU, directorul Combina NICOLAE CEAUSESCU, secretar să se piardă nimic din cooperatorii, fără nici o deaproape de Aurelia Do-
tului Minier Valea Jiului, MARIN GENERAI, AL PARTIDULUI COMU recoltă. A acţiona în acest excepţie, au ieşit la lucru. brean, preşedinta coope
ENACIIE, ministrul industriei metalurgi NIST roman. sens constituie o expre La început, cultura s-a rativei, care evidenţia
ce, IOAN DEACONU, prim-secretar al Cuvîntarea a fost urmărită cu deo sie a participării efective scos din pămînt eu dislo strădania cooperatorilor
Comitetului judeţean Teleorman al P.C.R., sebit interes şi subliniată în repetate la înfăptuirea înaltelor ce catorul. S-a constatat însă Toan Todor, Adam Iliasă,
ION M. NICOLAE, ministrul industriei rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze. rinţe ale noii revoluţii a- că în acest fel se tăia Marioara Chi-for, Ileana
chimice şi petrochimice. Comitetul Politic Executiv a hotărît ca grare, la progresul conti sfecla, de aceea s-a decis Nistor, Teodora Jurj şi
Au luat, de asemenea, cuvântul tova sarcinile, indicaţiile şi orientările tova nuu şi multilateral al a- să fie scoasă manual. Si mulţi alţii. De remarcat
răşii CONSTANTIN DASCALESCU, prim- răşului Nicolae Ceauşeseu să constituie griculturii socialiste. gur, treaba merge mai că recolta adunată cu ma
ministru al guvernului, GIIEORGHE programul de acţiune al organelor şi or In cele ce urmează ne greu, dar oamenii mun ximă grijă a fost trans
OPREA şi ION DINCA, prim viceprim- ganizaţiilor de partid, al comuniştilor, al vom referi la două uni cesc, de dimineaţa devre portată cu operativitate la
miniştri, ŞTEFAN ANDREI şi ÎÎARIÎU tuturor oamenilor muncii pentru reali tăţi din C.U.A.S.G. Geoa- me pînă seara tîrziu, iar locul de preluare cu
PETRESCU, viceprim-miniştri. zarea exemplară a prevederi Iar de plan giu. rezultatele sînt bune. Du mijloacele de transport ale
Vorbitorii au raportat Comitetului pe acest an, pe 1989 şi pe întregul cin • C.A.P. Vaidci are o minica trecută, de pildă — I.T.S.A.I.A.
Politic Executiv despre felul cum s-a cinal. cultură de sfeclă de zahăr cum am constatat la faţa — Astăzi (duminică, 2
foarte frumoasă — rezul locului — erau prezenţi ia octombrie a.c.), încheiem
tat al grijii ce s-a acor recoltat şi la încărcarea
! dat întreţinerii acesteia. sfeclei în mijloacele de recoltarea sfeclei — sub
I Multe exemplare ajung la transport circa 150 de linia preşedinta cooperati
vei.
j O autentică sărbătoare, o însuflefitoare l greutate de 2 kg şi chiar cooperatori, de la copiii do • La Asociaţia econonii-
mai mult. Pornind de la şcoală pînă la oameni cu
acest fapt, organizaţia de tîmplele bine încărunţite. TRAIAN BONDOR
j şi emofionantă trăire patriotică partid şi conducerea uni Discutăm cu Ileana Că-
tăţii au hotărît ca aceas pîntală, şefa unei echipe. (Continuare în pag. a 4-a)
ţ Faldurile tricolore au fleţitoara şi emoţionantă In tonalităţi solemne de
i strălucit din nou pe mor- trăire patriotică. fanfară, tineri in straie de \
I mintul tancului, ca semn S-au adunat aici din sărbătoare aşază pe mor l Toamnă
ţ al dragostei şi preţuirii pa nou moţii la mormintul mintul lui lancu coroană-
i care tinăra generaţie le Craiului munţilor, sub go. după coroană, florile l
J acordă jertfei străbunilor profundului respect pen t bogată
\ pentru libertate şi inde- tru jertfa înaintaşilor. )
|j pendenţâ, pentru o viaţă } E B E A 1 9 8 8 De sub coroana falnică Toamna bogată îşi o-
i demnă şi tot mai inflori- a gorunului lui Horea, Ion l feră roadele cu dărnicie.
i toare. Cea de a treia e- Simian Pop, unul dintre Pionieri şi utecişti de Ia
ţ difie a săptăminii cultu- runul lui Horea, aducîlnd şcolile generale şi liceele
( ral-educative „Omagiu e- un pios omagiu celor care invitaţii manifestărilor de industriale din Orăştie
I roilor neamului românesc", n-au avut crez mai sfint aici, a deschis solemnita \ sînt zilnic alături de coo
\ amplă manifestare dedi- decit binele şi indepen tea, salutind iniţiativa or \ peratori la strîngerea re
t cofă împlinirii a 140 de denţa patriei. De la prun ganizaţiei judeţene a coltei. La toate punctele
i ani de _ la revoluţia din cul de ciţiva ani, la octo U.T.C. de a organiza ac- \ de lucru, munca lo-r se
i 1848 şi a 70 de ani de la genari, mii de oameni au \ Subredacţia
\ făurirea Statului naţional trăit la Ţebea o autentică VALENTIN NEAGU ..Cuvînt pionieresc"
I unitar român, s-a petre- şl nemuritoare lecţie de Orăştie
' cui la Ţebea intr-o insu- istorie. (Continuare în pag o 4-a) I.a c.L.F. orăştie, pionie ril de la şcoala generală nr. l --------------------------------------------------------------------------------
participă la recoltatul carto filor. (Continuare in pag a 4-a)
