Page 5 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 5
Cu toate forţele la
SEMĂNATUL PORUMBULUI!
In cele două cooperative relata cum sc desfăşoară Aşa se explică faptul că
agricole de producţie din aceste lucrări, menţionăm la sortarea cartofilor de
comuna Gcoagiu, însămîn- că membrii biroului comi sămînţă au luat parte zil
ţarca culturilor furajere tetului comunal de partid nic mai multe zeci de coo
s-a încheiat cu cîteva zile şi ai biroului executiv ai peratori, printre cei mai
în urmă, în această peri consiliului popular, sînt harnici numărîndu-se bri
N S I L i U L U I P O P U I A R J U O E T E A N oadă acţionîndu-se la fina repartizaţi pe unităţi şi for gadiera Stela Homorodean,
lizarea plantării cartofilor maţii de lucru şi participă Ana Moţa, Maria Crişan,
şi pregătirea terenului în concret la respectarea pro Viorica Clonţa, Maria Ştef,
vederea trecerii la aşeza gramelor întocmite pentru Toan Murgu, Gheorghiţa
Anul XLI, nr. 9 758 DUMINICA, 2 APRILIE 1989 4 pagini - 50 bani rea sub brazdă a seminţei actuala campanie agricolă, Cherecheş, Magda Muntean,
de porumb. înainte de a la mobilizarea oamenilor. Ana Curuţ, Maria Mun
tean, Elisabeta Golea ş.a.
In întîmpinarea Zilei de 1 Mai CU HOTĂRÎRE SI RĂSPUNDERE din Gcoagiu, Veronica Po-
noran, Elena Cărăguţ, Ma
ria Popa, Anuţa Şideag,
Ieri, în numeroase uni Burjue, Dobra, Lăpuşnic, Silvia Lazăr, Marieta Bor
Sprijin ds nădejde pentru creşterea tăţi agricole s-a declan Uoşcani, Sîntandrei, Pri- za etc., din satul Aurel
şat însămînţarea porum caz, Banpotoc, Căslău şi Vlaicu.
cartofilor
a
Plantarea
bului şi soiei. Printre altele.
producţiei de energie electrică cooperativele agricole ca Exemplul acestor uni cunoscut un ritm intens de
re au anunţat începerea tăţi trebuie să fie urmat desfăşurare în amîndouă
Cu prilejul recentei vizi — Două sînt marile uni şi de celelalte cooperati cooperativele agricole din
te de lucru efectuate de to tăţi energetice în care ne acestei importante lucrări ve agricole, cxistînd con comuna Gcoagiu. Viorel
varăşul Nicolae Ccauşescu, desfăşurăm activitatea : amintim pe cele din diţii favorabile pentru e- Ioan, preşedintele C.A.P.
împreună cu tovarăşa Elena Termocentrala Mintia şi U- Gcoagiu, Aurel Vlaicu, Aurul Vlaicu, arăta :
Ceauşescu, la Termocen zina electrică Paroşeni. La fccluarea în cele mai bu
trala Mintia, au fost apre Termocentrala Mintia con Orăştic, Simcria, ltapoltu ne condiţii a însămînţării TRAIAN BONDOR
ciate eforturile în muncă tinuăm lucrările de extin Mare, lioşorod, Nădăştie. porumbului şi soici.
ale energeticienilor pentru dere a capacităţii de de (Continuare în pag. a 2-a)
creşterea producţiei de e- pozitare a cărbunelui. De
nergie electrică. In acelaşi asemenea, ne intensificăm
timp, secretarul general al eforturile la depozitul de
partidului, preşedintele Re zgură şi cenuşă de la Be-
publicii, a indicat să se ac jan-Tîrnăviţa, executăm re
ţioneze în continuare pen paraţii capitale la cazanul
tru folosirea corespunză I — partea de instalaţie c-
toare a capacităţilor de lectrică, montarea conduc
producţie şi a timpului de telor pentru evacuarea zgu
lucru, întărirea ordinii şi rii şi recircularea apei de
^ Depăşiri la )
l| producţia marfă j Plî^^ţîîle^ realizate |a
| I.a Uzina de utilaj j Brigada „Energoconstrucţia" Deva
I minier şi reparaţii Criş- ţ
ţ cior se acţionează cu per- l
i scverenţă şi abnegaţie } disciplinei, a spiritului de la depozitul din Bejan.
' pentru realizarea ritmi- I răspundere în înfăptuirea — Aici, la extinderea de
\ că, în condiţii de bună ţ prevederilor de plan. To pozitului de cărbune, ce
ţ calitate şi eficienţă ri- ( varăşul Nicolae Ceauşescu lucrări efectuaţi, acum, to
i dicată, a prevederilor / a subliniat necesitatea a- varăşe maistru Ioan Ber-
J dc plan. Tu perioada cc- 1 doptării unor tehnologii cea ? Care este stadiul lor
\ lor trei luni din acest ţ noi, care să asigure valo faţă de graficele întocmite ? In ninjoritnton unităţilor din judeţ s-a trecut eu răspundere ţi în ritmuri bune in
ţ an aici a fost obţinut i rificarea superioară a com — Cele mai multe lu semănatul porumbului.
} un spor al producţiei ţ bustibililor solizi existenţi crări se află în stadiu de
’ marfă de peste 5 mili- 1 \n ţară, să se acţioneze, finisare. Cu formaţii de
ţ oanc lei, reflectat în im- ţ împreună cu unităţile in betonişti, zidari, fierar-be-
i portante depăşiri ale l dustriei constructoare de tonişti, sudori, lăcătuşi, in
l planului fizic, sortimen- J maşini, pentru ca progra stalatori executăm ultimele
tal. ţ mul elaborat în acest sens lucrări de completare a
ţ De menţionai că vo- ţ să fie înfăptuit într-un ter platformelor metalice de
la turnurile benzilor trans
1 lumele suplimentare au I men cît mai scurt. portoare, la drumurile de
} fost obţinute pe seama ţ — în lumina acestor o- Cerinţe esenţiale pentru creşterea producţiei de soia
i productivităţii muncii, ţ rientări şi indicaţii, vă soli acces. Aş remarca în mod
ţ care marchează o crc,ş- ţ cităm, tovarăşe inginer Ti- deosebit hărnicia şi dărui Datorită conţinutului bo ţionată dc aplicarea cu ri producţii mari realizate
rea cu care acţionează
l lerc de IC la sută faţă ţ beriu Neag, şef al brigăzii muncitorii din formaţiile gat în proteine, substanţe gurozitate a tehnologiei inclusiv la cultura soiei.
1 de plan. în aceeaşi pe- ţ „Energoconstrucţia” Deva, conduse de Petru Metca- grase şi vitamine, soia re specifice. în acest sens, Inginerul şef al unităţii,
1 rioadă, cheltuielile tota- i să ne spuneţi cum acţio niuc, Nicolae Ioraş, Gheor- prezintă o plantă deosebit evidenţiem cîteva cerinţe Nicolae Lungu, afirma că
I le la 1 000 lei producţie ! naţi concret în sprijinul ghe Negru, Ilie Mărginean, de valoroasă alît pentru esenţiale desprinse din în ultimii ani, aici s-au
| marfă au fost reduse 1 energe-ticienilor pentru a George Gherghişor, Ghera- utilizarea sa în industria experienţa C.A.P. Topolo- obţinut, în medie, 3 500—
I cu 30 lei, regăsindu-se ţ transpune în fapte sarci sin» Ilălăştoan. văţu Mare, judeţul Timiş, 4 300 kg soia la hectar,
ţ în beneficiul întreprin- l nile stabilite de conducă alimentară, cît şi în zoo unitate etalon în agricul cultura respectivă ocupînd
ţ derii pe primul trimes- ) torul partidului şi statului GH. I. NEGREA tehnie. Obţinerea unor tura ţării, distinsă în re peste 800 ha. De regulă,
l tru al anului. 1 nostru, tovarăşul Nicolae producţii superioare la hec petate rînduri cu Înalte amplasarea se face după
| \ Ceauşescu. (Continuare în pag. a 3-a) tar este hotărîtor condi titluri şi ordine pentru porumb, care este o bună
premergătoare. Arătura de
( Cărbune \ bază se face la 35 cm, o-
j peste plan I Joi, 30 martie a.c., la muniştilor, a tuturor oa magia prin rezultate de fost decernate diplome de bligatoriu cu scormonito
rul. Concomitent cu aceas
Minerii dc la Lupcni j Centrul de cultură şi edu menilor muncii din muni prestigiu aniversarea a 50 onoare şi cupe de fruntaş tă lucrare se realizează şi
de ani de la marea de
materializează neabătut ) caţie socialistă „C intarea cipiul Hunedoara de a ac monstraţie antirăzboinică în întrecerea socialistă co fertilizarea cu fosfor, pota
României" „Siderurgistul“
ţiona cu şi mai multă fer
lectivelor Uzinei nr. 5 a
în muncă indicaţiile şl din Hunedoara a avut loc mitate pentru realizarea şi antifascistă de la 1 Mai C. S. Hunedoara, Minei siu şi azot în cantitate de
orientările date de se o manJIestare interesantă, întocmai a mobilizatoare Gheţari şi Brigăzii nr. 61 a 60—80, 80—100 şi, respec
cretarul general al parti emoţionantă. înscrisă sub lor sarcini ce le revin in 1939, sărbătorirea a 45 de I.A.C.R.S. Hunedoara. De tiv, 40—60 kg substanţă
ani de la victoria revolu
dului, tovarăşul Nicolac genericul „Cinstire muncii“, acest al patrulea an, de ţiei de eliberare socială şi asemenea, pentru rezjlta- activă la ha. Cantitatea de
Ccauşcscu, în timpul vi sărbătorirea fruntaşilor in cisiv, al cincinalului 1986- naţională, antilascistă şi tele obţinute in realizarea azot este ceva mai redusă
zitei dc lucru efectuate întrecerea socialistă pe a- sarcinilor de export s-a a- ca la alte culturi pentru a
recent aici, la cea mai a» ; nul 1988 a prilejuit o tre cordat diploma de onoare stimula bacteriile în fixa
rea acestui element. Deoa-
mare unitate producă ă- 1 cere in revistă a bunelor „Cinstire muncii“ şi cupa re e soia este foarte sen
toare dc huilă cocsifica- rezultate obţinute de co Cinstire muncii“ de fruntaş în întrecerea so sibilă la solurile cu reac
bilă din ţară. lectivele de oameni al 99 cialistă combinatului side ţie acidă, cel puţin o dată
muncii din unităţile econo- rurgic şi întreprinderii de
în primul trimestru al la cinci ani sc aplică amen
anului, între colectivele mico-sociale ale municipiu 1990, pentru transpunerea antiimperialistă de la 23 tricotaje tip lină. damente calcaroase — cinci
cu depăşiri de plan se lui. In acest cadru au fost neabătută în viaţă a pre August 1944 şi Congresul Pe domenii de activita
numără şi cel al secto relevate eforturile depuse ţioaselor indicaţii date de al XlV-lea al partidului. te, au fost răsplătite cu NICOLAE TÎRCOB
rului V, care a extras pentru înfăptuirea exem iubitul conducător al parti In urma punctajului rea diplome de onoare „Cin
plară a sarcinilor izvorîte
suplimentar prevederilor din documentele Congre dului şl statului, tovarăşul lizat pe baza criteriilor stire muncii" şi cupe de (Continuare in pag a 2-a)
mai mult de 800 tone sului al Xlll-lea şi Confe Nicolae Ceauşescu, în tim stabilite, biroul executiv al fruntaş in Întrecerea socia
do cărbune cocsificabil rinţei Naţionale ale parti pul recentei vizite de lu Consiliului municipal al listă unui mare număr de
de bună calitate. Mine dului, a indicaţiilor şi o- cru efectuate in judeţul sindicatelor Hunedoara a formaţii de lucru şi mun IN ZIARUL DE AZI :
citori.
rii de aici sînt Iiotărîţi rientărilor formulate de se nostru. acordat diploma de onoa
ca, în cinstea zilei de In cuvintele rostite de re „Cinstire muncii", tro In cinstea fruntaşilor in I 1 Mai — simbol al
cretarul general al parti reprezentanţii colectivelor feul de fruntaş in întrece întrecerea socialistă din unităţii dc luptă a
t Mai, a celorlalte eve dului, tovarăşul Nicolae fruntaşe din municipiu s-a rea socialistă pe 1988 şl municipiul Hunedoara pe muncitorimii dc pre
nimente politice ale a- Ceauşescu. dat glas dorinţei fierbinţi placheta pentru locul I în anul 1988 a fost prezentat tutindeni
nului, să majoreze con In acelaşi timp, partici a siderurgiştilor, minerilor, treprinderii miniere Hune un spectacol cultural-ar- O permanentă racor
tinuu sporul aciuai do panţii la festivitate au ex constructorilor, celorlalte doara. tistic. dare la realităţile şi
cărbune extras. | primat, în unanimitate, ho- categorii de oameni al La nivelul subunităţilor, cerinţele producţiei
tărirea nestrămutată a co muncii hunedoreni de a o- uzinelor şi brigăzilor au MIRCEA DIACONU
