Page 9 - Drumul_socialismului_1989_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UMIŢI-VÂ!
In întîmpinarea Zilei de 1 Mai
! h .
Depăşiri la nate cantităţi de metale l
în concentrate,
Sarcinile ,
principalii indicatori la producţia marfă au ţ
fost depăşite cu 10 mili- ţ
La întreprinderea de u- oanc Iei. productivitatea i
tilaj minier Petroşani se valorică a muncii cu J
desfăşoară o susţinută ac­ aproape 2 milioane lei. ţ
tivitate în sprijinul mine­ în condiţiile obţinerii u- l
rilor Văii Jiului, pe linia nor însemnate economii ’
asigurării şi reparării ma­ la cheltuielile materiale
şinilor, instalaţiilor şi c- şi totale do producţie.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C ehipamentelor din dota- Cu o decadă
rca unităţilor carbonifere.
Şl A L C O N S I L I U L U I P m U L A R J U D E Ţ E A N După cum nc-a relatat
ing. Iosif Kelcmen, di­ avans
rectorul I.U.M. Petroşani, Brigada „Energocon-
ţ o i în întîmpinarea Zilei de strucţia" Deva are de e- ţ
Anul XU, nr. 9 759 MARTI, 4 APRILIE 1939 4 pagini - 50 bani 1 Mai, oamenii muncii de xccutat anul acesta lu- (
aici sînt angajaţi plenar crări de mare importanţă '
pentru înfăptuirea sarci­ la C.T.E. Mintia şi U.E.
Paroşeni. Organizîndu-şi
nilor ce le revin în urma 200 000 lci/pcr- judicios activitatea la toa- I
vizitei de lucru efectuate
<-mh; muirf recent în acest marc ba­ plan de ie punctele de lucru, con- '
soană.
structorii au încheiat pri- |
zin carbonifer de secreta­
rul general al partidu­ Minereu peste plan mul trimestru al anului 1
lui, tovarăşul Nicolae cu o decadă mai devre- I
c ă r b u n e ! Ceauşescu. Primul trimestru al a- me. Valoric, plusul dobîn- »
p a m fti
dit depăşeşte două mili- .
Bilanţul pe primul tri­
mestru al anului înscrie nului a fost încheiat eu oane lei. Lucrările în a- ţ
rezultate deosebite în pro­
realizarea planului la ma­ ducţie de colectivul Mi­ vans se localizează la ex­
joritatea indicatorilor dc nei Deva, care-I situează tinderea capacităţii de
Prin organizare şi dăruire bază, chiar unele depă­ rînduri ale întrecerii so­ la depozitul de zgură şj
în continuare în primele
depozitare a cărbunelui,
şiri. Astfel, la producţia
marfă s-a obţinut gn plus cialiste între unităţile cenuşă Bejan-Tîrnăviţa, 4
în muncă, planul realizat ritmic de 2,4 milioane ici, la Centralei minereurilor reparaţii capitale la căile I
producţia marfă vîndută Deva, Organizîndu-şi ju­ ferate uzinale, captarea ?
• 10 000 tone dc cărbune în plus colectivul său se strădu­ şi încasată de peste 20 dicios activitatea pe sec­ apelor pluviale de pe ţ
ţii, formaţii şi schimburi,
milioane Iei, prevederile
versanţi etc. — toate la i
ieşte şi reuşeşte să mânu­
• Toate sectoarele •— la plan iască în mod corespunză­ la export au fost înde­ folosind raţional dotarea C.T.E. Mintia; moderni- «
plinite în procent dc 100,13 tehnică şi timpul efectiv
• Accent major pe calitate tor tehnica modernă din la sută, utilajul minier de lucru, oamenii muncii zarea sistemului de mă­
cinare a cărbunelui, mo­
abataje, Inregistrînd lună
Rezultatele pozitive ob­ ne-a recomandat recent de lună sporuri de produc­ 100 Ia sulă, iar piesele dc de aici au realizat, in dernizări în depozitul de
ţinute consecutiv, în ulti­ secretarul general al parti­ ţie. De la începutul anu­ schimb 100,3 la sută. In cinstea Zilei de 1 Mai, zgură şi cenuşă, reparaţia
mii cinci ani, de către dului, tovarăşul Nicolae lui în curs, depăşirea de aceeaşi perioadă, produc­ peste prevederile dc plan capitală a turnurilor de
întreprinderea minieră Pa- Ceauşescu, în vizita de plan este de 10 000 tone, tivitatea muncii a mar­ mai mult de 15 000 tone răcire şi altele — la
roşeni — pentru care a lucru efectuată în judeţul cele mai bune realizări cat o creştere faţă de minereu cuprifer, însem­ U.E. Paroşeni.
fost distinsă, în 1988, cu nostru şi în Valea Jiului, fiind obţinute de sectoarele
înaltul titlu de Erou al pe folosirea la parametri III şi I, însă trebuie men­
Muncii Socialiste, sînt con­ optimi a utilajelor, insta­ ţionat Gă toate sectoarele LA CĂLAN Spiritul gospodăresc —
tinuate şi în acest an, am­ laţiilor şi echipamentelor se prezintă „la zi" cu sar­
plificate cu fiecare zi, în din dotare, promovarea de cinile îndeplinite, cu plu­
întîmpinarea marilor eve­ noi metode şi tehnologii de suri de cărbune extras. o stare de fapt permanentă
nimente politice — a 45-a extracţie, prin care să spo­ Aceasta se datorează mo­
aniversare a revoluţiei de rim randamentele pe post, dului angajant, responsabil — Cu sprijinul comisii­ bă. Au fost executate tă­ a determina pe fiecare ce­
eliberare socială şi naţio­ să îmbunătăţim continuu cu care lucrează întregul lor permanente, al depu­ ieri de corecţie la .arborii tăţean să-şi întreţină gos­
nală, antifascistă şi anti- colectiv, hotărârii unanime taţilor, comitetelor de cetă­ ornamentali, s-au fasonat podăria proprie, strada in
imperialistă de la 23 Au­ a minerilor de la Paro­ ţeni şi de asociaţii — sub­ 35 000 trandafiri, s-a-j e- perfectă stare de ordine, şi
gust 1944 şi Congresul al I.M. PAROŞENI şeni de a-şi amplifica linia tovarăşul Ion Catană, fectuat lucrări de întreţi­ curăţenie". Notăm cu cetă­
•XlV-lea al partidului —, necontenit contribuţia la primarul oraşului — cetă­ neri a parcurilor şi zone­ ţenii Zalmria .Aehimeţ,
pe care minerii de aici sînt dezvoltarea bazei de ma­ ţenii Călanului au fost mo­ lor verzi pe 41 ha, lucrări Radu Stan, Alecu La moş
hotărîţi să le întîmpine calitatea cărbunelui, să terii prime a ţării. Pentru bilizaţi la lucrările de gos­ care au schimbat înfăţişa­ şi Vasile Lazâr ,m partici­
cu importante succese In creştem eficienţa întregii că, aşa cum pe bună drep­ podărire şi înfrumuseţare rea oraşului. Dorim ca pen­ pat in permanenţă ia ac­
producţie. „Ne-ara pregătit activităţi. De fapt, aş tate aprecia directorul în­ a locurilor în care trăiesc tru toţi locuitorii acestui ţiunile organizate do con­
temeinic condiţiile de în­ vrea să subliniez că, în treprinderii, oamenii sînt şi muncesc, a străzilor şi oraş hărnicia, spiritul gos­ siliul popular, au manifes­
deplinire a planului pe ultima vreme, ne înscriem cei care hotăxăsc totul. Iar cartierelor. încă din luna podăresc să devină o stare tat iniţiativă proprie in
1989, am repartizat judi­ în indicatorii de calitate dintre ei se evidenţiază ianuarie a.c. ne-am preo­ de fapt permanentă. scopul bunei gospodăriri a
cios sarcinile pe sectoare prevăzuţi, însă preocupări­ constant şefii de brigăzi şi cupat de schimbarea pei­ Discutînd cu to/arăşul cartierului.
şi formaţii de lucru, asi­ de echipe Mihai şi Vasile sagistică şi arhitecturală a VirgU Săvulescu, deputat Printr-o susţinută mun­
gurăm o bună organizare le noastre vizează îmbună­ Bărbăcaru, Ferenc Fazakas aşezării de pe Valea Stre- şi secretar adjunct ai co­ că de la om la ora, depu­
a muncii în toate abataje­ tăţirea lor în continuare, şi Nicolae Andraşilc, Vasile iului, valoarea lucrărilor mitetului orăşenesc dc taţii Eugenia Oancea şi
le, In ateliere, în celelalte în paralel cu diminuarea Cojocaru şi Neculai Popa, executate în primul tri­ partid, aflăm că în circum­ Barbara David au reuşit
verigi ale procesului pro­ mai accentuată a consumu­ Mihai Ştefureac şi Vasile mestru al anului în curs scripţia electorală Crişeni să antreneze locuitorii cir­
ductiv, reuşind să ne în­ rilor materiale şi energe­ Liuţă, Cornel Posa şi Ioan ridicîndu-sc la 14 milioane de care răspunde — zonă cumscripţiilor electorale de
deplinim ritmic prevede­ tice, a costurilor de pro­ Cibea, Ştefan Tudoran şi lei. Au fost plantaţi 13 600 care fusese neglijată şi care răspund la curăţenia
rile, să obţinem constant ducţie. Ladislau Hobina, foarte trandafiri, 500 tei, 2 000 unde locuitorii îşi amena­ aleilor şi trotuarelor, ia
depăşiri, sublinia ing. Cum se cunoaşte, mina mesteceni, 850-molizi, 450 jaseră terenul din jurul înfrumuseţarea incintelor şi
Ioan Beserman, directorul Paroşeni este una dintre DUMITRU GHEONEA pini, 250 magnolii, 10 000 caselor şi faţadele după faţadelor unităţilor econo­
I.M. Paroşeni. Punem ac­ cele mai mecanizate uni­ fire gard viu, 4 000 bucsus propria lor inspiraţie —- mice amplasate pe străzile
cent deosebit, aşa cum tăţi carbonifere din ţară, (Continuare în pag. a 2-a) cu balot, s-a semănat iar- s-au efectuat ample lucrări 23 August, 30 Decembrie,
de igienizare, de canaliza­ Gării şi t Mai. „Dorim ca
re a văilor si de refacere zona noastră — ne spunea
Eugenia Oancea — să fie
a faţadelor, au fost colec­
fE «AVARA tate cantităţi mari de fior. cit mai bine gospodărită,
şi în acest scop colaborăm
vechi. „Dar mai avem încă
ESTERA ŞINA
de lucru — ne spunea in­
terlocutorul. Vom perse­
vera în continuare pentru (Continuare in pag. o 2-a)
La semănatul porumbului-ritmuri susţinute, calitate superioară!
La sfîrşitul săptămînii cai'e muncesc cu discurile, Cornel Tărăpoancă, ne-a Mecanizatorul Alexandru
trecute s-a declanşat se­ şi-a făcut datoria cu pri­ spus: „Avem pregătit pînă Deteşan muncea, în tarlaua
u
mănatul porumbului. Prin­ sosinţă. întreaga suprafaţă acum patul germinativ pe „După sere", la semănatul
tre unităţile în care aceas­ destinată porumbului a fost 100 ha, din cele peste 200 porumbului, la C.A.P. Sîn­
tă lucrare a demarat se fertilizată şi erbicidată. ha destinate porumbului, tandrei. Inginerul şef al
numără şi cooperativele a- Acum avem grijă ca să- suprafaţă care a fost şi unităţii, Maria Nicolae, ur­
gricole din Simeria, Ra- mînţa să fie încorporată In fertilizată în întregime. mărea îndeaproape calita­
poltu Mare şi Sîntandrei. brazdă la adincimea şi Formaţia de mecanizatori tea lucrării. Terenul, bine
Slmbătă, cînd timpul a fost densitatea prevăzută în antrenată la pregătirea te­ pregătit de mecanizatorii
foarte bun pentru lucru în tehnologii. renului — Ioan şi Marcel Ioan Fazekaş şi Marin Di-
cîmp, în toate aceste uni­ Duminică, ploaia i-a o- Lingurar, Traian Negresc nulescu, permitea menţine­
tăţi se muncea din plin la bligat să oprească semăna­ — lucrează cu discurile rea vitezei de lucru prevă­
încorporarea seminţei de tul, dar activitatea a con­ zi-lumină. Avem două ma­ zute, o încorporare în sol
porumb în sol. Astfel, în tinuat la pregătirea patu­ şini de semănat, deci pu­ a seminţei la adincimea
tarlaua „Şuiera", aparţi- lui germinativ pentru po­ tem menţine vitezele de
nînd C.A.P. Simeria, raeca. rumb şi soia. De fapt, su­ lucru planificate la încor­ necesară unei bune germi­
nizatorul Constantin Sime- prafaţa destinată acestei porarea seminţei în sol, naţii. Aflăm că pe mai
drea efectua însămînţările, din urmă culturi a fost îndt să încheiem lucrarea mult de jumătate din su­
iar inginerul şef al unită­ pregătită în totalitate. Se- în perioada optima". prafaţa destinată porumbu­
ţii, Petru Mateevici, era a- mănătorile, celelalte utila­ Şi la Rapoltu Mare, chiar lui, terenul a fost pregătit.
tent la calitatea lucrului. je sînt „pe linia de start", dacă ploaia a impus opri­ Ieri, ne-a informat Aronim
„Am pregătit bine terenul unde aşteaptă oprirea ploi­ rea semănatului, duminică Oco.ş, preşedintele unităţii,
pe care urmează să-l cul­ lor, peritr a reintra din şi luni s-a muncit cu bu­ semănatul n-a putut con­
u
tivăm cu porumb —• ne plin la semănat. ne rezultate la pregătirea tinua datorită ploii, dar,
spune inginerul şef. După La C.A.P. Rapoltu Ma­ terenului. Aici, ne-am con­ în schimb, s-a muncit cu
cum se vede, solele au fost re însămînţarea porumbu­ vins, există hotărîrea şi spor la pregătirea patului
nivelate uniform şi pămîn- lui a început tot sîmbătă. condiţiile ca semănatul po­ germinativ, asigurîndu-se
tul bine mărunţit, ceea ce Prezent în tarlaua „Sub rumbului să fie reluat ime­ semănătorii front de lucru I.IM.C.C.F. Devn. Strungarul Mirce a Ţlglar — una
uzlnare
—
dovedeşte că mecanizatorii Boca", împreună cu meca­ diat ce timpul permite şi larg. dintre „mîinlle de nur“ ale atelierului nevoile de produc- mereu
prezent acolo unde este mai greu, unde
Nicolae Bălţatu, Constan­ nizatorul Titus Şerban, In­ să fie finalizat cit mai tle necesită un meseriaş destoinic.
tin Toidea şl Ioan Leonte, ginerul şef al cooperativei, grabnic. MIRCEA LEPADATU