Page 6 - Drumul_socialismului_1989_04

P»?.. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

O permanentă racordare !a 1 Mai — simbol al unităţii de luptă

realităţile şi cerinţele producţiei a muncitorimii de pretutindeni DUMIN

cursanţilor. A fost creat educaţia patriotică, mate- * îl:
ră din acest an a biroului un colectiv din activul de rialist-ştiinţifică, la conşti­ Anul acesta se împli- ■ luptă. Propunerea a fost au avut loc în majorita­ lor. T(
comitetului de partid din partid care se ocupă de a- entizarea preţuirii marilor nesc 100 de ani de la de­ votată cu deosebită însu­ tea centrelor economice ghiozdat
unitate s-a hotărît ca, pe daptarca tematicilor la sar­ izbînzi ale poporului nos­ clararea zilei de 1 Mai ca fleţire, stabili ndu-se drept mai însemnate. Cîrmuilo- Ultimul
baza învăţămintelor des­ cinile concrete ale fiecărui tru în construcţia socia­ zi de luptă a clasei mun­ şi unică pentru această ' rii din acea vreme au Sub trio
prinse, activitatea politico- ccrc, îndeobşte prin plan­ listă. citoare de pretutindeni acţiune muncitorească in­ întîmpinat cu ostilitate • 12,40
ideologică şi educativă să şe, grafice, alte materiale — In cuvîntarea secre­ pentru o viaţă mai bună, ternaţională ziua de pregătirile care se făceau 1,3.00 Tc
fie serios intensificată, per­ necesare. tarului general al partidu­ pentru solidaritate inter­ 1 Mai. „Munciloi'ii dife­ pentru sărbătorirea zilei dun
fecţionată. Măsurile stabi­ — Am văzut în între­ lui la Consfătuirea de lu­ naţională. Se împlinesc ritelor naţiuni — menţio­ de 1 Mai. S-a recurs la* de prînx
lite cu acel prilej, sarci­ prindere noutăţi în propa­ cru pe probleme economi­ 100 de ani de cînd prole­ na hotărîrea Internaţiona­ presiuni şi ameninţări, filmat pi
nile încredinţate au avut ganda vizuală. Care sînt ce de la C.C. al P.C.R. din tariatul internaţional a lei — vor organiza aceas­ dar muncitorii nu s-au dc dor
în vedere marile cerinţe preocupările în acest dome­ 3 martie a.c. se atrage a- dăruit conştiinţei umane tă manifestaţie după felul lăsat intimidaţi. La Bucu­ ră româi
reieşite din Expunerea se­ niu ? tenţia asupra necesităţii unul dintre marile şi pe­ cum i se va părea mai reşti, ziua de 1 Mai a pentru fl
cretarului general al parti­ — Da, am finalizat re­ perfecţionării continue şi renele sale simboluri pe potrivit cu împrejurările scos în stradă peste 5 000 • Pagini
dului, . .tovarăşul Nicolae cent înnoirea propagandei intensificării activităţii po- care generaţii trecute şi din ţările lor". de manifestanţi. Cu dra­ ne artitv
Ceauş o seu; la înaltul forum vizuale din unitate, cău- litico-educative, de forma­ prezente l-au evocat şi îl Pregătită în asemenea pele roşii, însoţite de instrumei
dem'ocrritic. din noiembrie tînd să dăm acesteia ca­ re a omului nou cu o înal­ evocă de atunci, fără în­ împrejurări istorice ziua pancarte pe care era în­ mici ai
1980,. din cuvîntarea la lităţile cerute : actualitate, tă conştiinţă şi spirit revo­ trerupere. scrisă revendicarea celor cununa i
Consfătuirea de lucru pe luţionar. In aceste direcţii, Sărbătoarea de 1 Mai 8 ore de muncă, munci­ nesc *
tenie economice de la C.C. mari răspunderi revin con­ s-a născut într-o perioa­ torimea a demonstrat pe plauzo [.
al P.C.R. din luna martie Activitatea siliului de educaţie politi­ dă de susţinută luptă a 1 Mai 1989 — străzile Capitalei îridrep- lente •
a acestui an. că şi cultură socialistă din proletariatului mondial 50 de ani de la tîndu-se spre Trocadero, Constant
— Arătaţi concret, tova­ poiitico-educativă întreprindere. Ce se între­ pentru recunoaşterea zilei de pe dealul Filaretiilui, antologii
răşă Măria Munteanu, se_- — forţă activă prinde în prezent la nivelul de muncă de 8 ore. Un marea demonstraţie unde a avut loc o mare românes<
erqtar adjurtet al comitetu- în fiecare colectiv acestui organism pentru moment semnificativ l-a antirăzboinică şi întrunire publică. Aici tespectat
)(ţi do partid de la între­ conducerea şi coordonarea reprezentat cea de-a pa­ antifascistă conducători socialişti au închidere
prinderea mecanică Orăş- de muncă întregii munci educative ? tra Convenţie a Federa­ vorbit despre însemnăta­ lui • P
tt(5y •••care sînt priorităţile — Pentru desfăşurarea ţiei organizaţiilor profe­ din Capitală ; tea si semnificaţia zilei • 19,20
propagandă în unei activităţi eficien­ sionale şi a Uniunii mun­ 100 de ani de de 1 Mai, subliniind ne­ nici • 2
imiUHea ' dumn ca voastră ? atractivitale, eficienţă. A- te, riguros ordonată şi citoreşti din Statele Uni­ cesitatea organizării cla­ tic: Sin
realitatea din vcm o bună experienţă în temeinic racordată la te şi Canada, carcj în sărbătorire a zilei sei muncitoare din Româ­ rii. Prodi
întreprindere ridică perma­ acest domeniu, dar va tre­ sarcinile economice — a- 1884, a hotărît ca organi­ solidarităţii nia. rilor din
nent noi şi noi probleme, bui să implicăm mai res­ cordăm o atenţie mare zaţiile profesionale ale Născută din năzuinţă • 21,40
răspunderi de! maxima în­ ponsabil toţi factorii cu planificării şi organizării proletariatului să acţio­ internaţionale şi încredere, din lucidita­ grafic •
semnătate .pentru realiza­ atribuţii, cu deosebire se­ acţiunilor, implicării tutu­ neze pentru legiferarea a celor ce muncesc te istorică şi optimism re­ nai • 2
rea sarcinilor , care, în a- cretarii adjuncţi cu proble­ ror membrilor consiliului zilei de muncă de 8 ore, voluţionar, ziua de 1 Mai progranv
1
cest an. sînt mult sporite. mele do propagandă ai or­ în desfăşurarea unei munci avînd drept reper de fi­ a concentrat în ea sen­
Mă refer'în special la - eeie. ganizaţiilor de partid, or- continue, de calitate. Spun nalizare ziua de 1 Mai de 1 Mai 1890 a cunoscut suri dintre cele mai a- LUN
privind creşterea producti­ gaaiZaţfiîc de tineret şi acest lucru, întrucît se 1880. în această zi, mun­ un succes deosebit şi în dînci, pe care cele zece
vităţii muncii, . a 'calităţii ' sindicat.- ivesc mereu probleme, li­ citorii au încetat lucrul, România, care la îîndul decenii care au trecut '9,(
19,.^‘lnd
producţiei şi eficienţei eco­ — Aveţi în unitate un nele foarte dificile, pe care organizînd demonstraţii. său participase cu un an le-au îmbogăţit prin ine prio
1
nomice, lă realizarea pro­ însemnat număr de tineri. trebuie să le rezolvăm o- Succesul a fost de mari în urmă la lucrările Con­ transformarea atîtor şi a_ Ştiinţa f
gramelor ' de organizare şi De fapt, în unele secţii perativ. Iată de ce căutăm dimensiuni. Peste 200 000 gresului Internaţionalei a tîtor aspiraţii în certitu­ 20,10 Cti
modernizare etc. Căutările media de vîrstă este puţin să imprimăm spiritul do de muncitori au obţinut Il-a, reflecţînd astfel, dini istorice. Sărbătoare de aur.
şi eforturile noastre vizea­ peste 23 de ani. S-a avut răspundere faţă de mate­ rî.ştig de cauză. sentimentele socialiştilor a forţelor creatoare ale bastră i
ză sporirea contribuţiei ac­ în vedere acest lucru ? rializarea hotărîrilor şi mă­ Paralel, în Franţa se români, ale proletariatu­ umanităţii, 1 Mai s-a a- 20,30 Te:
tivităţii politice şi educa­ — Nu uităm nici un mo­ surilor, de cunoaşterea do­ desfăşura o susţinută lui din România, voinţa firmat '. do-a lungul tim­ 2( 90 p
r(
tive la înfăptuirea acestor ment că avem mari răs­ cumentelor de partid şi le­ campanie .pentru recu­ de luptă a acestuia^ pen­ pului ; e’â o manifestaţie gonizare
obiective. Acordăm o mare punderi în educarea tine­ gilor ţării. Căutările noas­ noaşterea drepturilor tru o lume mai bună şi cil' 'dimensiuni de univer- a localii
atenţie desfăşurării în bu­ rilor noştri, în formarea tre au în atenţie şi antre­ fundamentale ale clasei mai dreaptă. ; Şâlitate, aţestînd imensa 21,20 Dir
ne condiţii a învăţămîntu- lor ca adevăraţi revoluţio­ narea mai fermă şi res­ muncitoarei La 20 iulie Documentele vremii forţă a solidarităţii oame­ tului •
lui politico-ideologic, pre­ nari, constructori conştienţi ponsabilă a membrilor con­ 1889, în sala „Petrelle" menţionează succesul clei nilor muncii de pretutin­ resc eu )
gătirii propagandiştilor, in­ ai noii societăţi. Cei peste siliului în sporirea calităţii din Paris s-au desfăşurat plin al primului 1 Mai deni; în lupta pentru nie • î
sistăm pe cunoaşterea e- 1500 de tineri din între­ şi eficienţei propagandei lucrările primului Congres în România, sărbătorit demnitate umană şi eclii_
xactă a sarcinilor fizice, a- prindere constituie o pu­ vizuale, învăţămîntului po­ al Internaţionalei a Il-a. c entuziasm în 1890, în tate socială, pentru de­ • 22,00
u
tît la nivel de întreprinde­ ternică forţă în realizarea litico-ideologic şi activităţii Cu acest prilej, s-a supus condiţiile specifice clasei mocraţie şi independenţă gramului.
re, cil şi la fiecare loc de sarcinilor colectivului, iar materialist-ştiinţifice. A- spre aprobarea Congresu­ noastre muncitoare, carac­ socială, pentru socialism.
muncă. Periodic testăm munca educativă în mijlo­ vem încă mari rezerve în lui o moţiune în care se terizate prin eforturi sus­
propagandiştii eu aceste cul lor este complexă şi aceste direcţii pe care tre­ cerea organizarea simul­ ţinute pentru organizarea ADRIANA RUSU,
probleme. Am căutat, şi diversă. Trebuie să spunem buie să le valorificăm de- tană în toate ţările a u- politică şi profesională. directorul Muzeului judeţean
în bună jîarte am reuşit, insă că, deşi în ultima vre­ plin. nor acţiuni identice de Întruniri şi demonstraţii Huncdoara-Dcva d r. v a
să eliminăm formalismul me a căpătat valenţe noi, VALENTIN NEAGU (Patria) ;
riilc r-
şi superficialitatea din ac­ superioare, este necesar s-o mjxr.DO.
tivitatea celor 49 de cercuri intensificăm şi îmbunătă­ Ia Hon#
de învăţămînt politieo-idc- ţim. Mă gîndese, în primul - A); V,
tiv- '(Mod,
ologic. De asemenea, am rînd la activitatea celor 37 Cerinţe esenţiale pentru Cu toate forţele la r "iaci
accentuat rolul puncţeloi de cercuri ale învăţămîn-
de documentare în pregă­ tului politico-ideologic al wj (Pari
timpiă,
tirea propagandiştilor şi organizaţiilor de tineret, la creşterea producţiei de soia SEMĂNATUL PORUMBULUI! iembrie); ci
despre n
(Urmare din pag. 1) sămînţă, agitarea făcîndu- (Urmare din pag. 1) susţinut şi la nivel calita­ I.UPENI :
Amsterda
se eu lopeţi de lemn, pen­ tiv superior a acestei acti­ VULCAN
tone Ia hectar — pe tere­ tru a evita spargerea boa­ — Pînă joi scara, am vităţi, iar pe unele tarlale dealuri
nurile destinate cultivării belor de soia. Eficienţa plantat cartofii pe 50 ha a şi început semăna­ LONKA :
soiei. bactcrizării se verifică Ia din cele 60 destinate aces­ tul. Se acţionează cu lui Char
însuminţarca se începe 20—25 de zile, cînd planta tei culturi. Patul germina­ hărnicie şi responsabilitate RF.TR1LA
euscr
tru
de regulă ceva mai repede are 5—7 nodozităţi şi, prin tiv este bine pregătit, iar la realizarea patului ger­ ANINOAI
decît la porumb, atunci strivire cu unghia, din nod maşina de plantat cu care minativ şi la semă­ trio — s
cînd în sol temperatura a- iese o substanţă de culoa­ munceşte mecanizatorul nat. Lucrarea o efec­ eitorese): ter
tată
junge la 7 grade Celsius, re roşie. Tosif Ponoran a fost regla­ tuează mecanizatorii Ioan BRAD :
cu tendinţă de stabilizare Lucrările de întreţinere tă în aşa fel îneît să asi­ Rusu, Nicolae Mărgineanu, tj.ua est
şi creştere. Densitatea nor­ sînt identice cu cele pen­ gure o densitate optimă de Traian Rînzar, Dorel Olea, OURABA
mală ce se asigură este de tru cultura porumbului. în cuiburi la unitatea de su­ Petru Ciorogar, Adam Pal, nent Bu
OR AŞ TU
55—G0 boabe la fiecare me­ vederea combaterii buru­ prafaţă, utilizînd peste 4100 Ioan Solnn, Alexandru Ma- grultii C
tru pntrat, distanţa între ienilor, postemergent, o dată kg tuberculi la hectar. erişan, Nicolae Săndules- f.ocotene
rînduri fiind de 50 cm. cu prăşitul se face erbici- căra);
O importanţă deosebită darea cu Mecloran, ulili- La cooperativa agricolă cu, Gheorghe Suciu ş.a. l'apt di'
cultură
prezintă respectarea adîn- zînd 6—7 litri la ha. Erbi- de producţie din Geoagiu, Specialiştii din unităţi co­ tarea Iii
cimii de semănat, care este cidarea se poate face cu plantarea cartofilor s-a în­ ordonează şi controlează ŢKG I D
dc 4 cm pe soluri cu tex­ acelaşi produs şi înainte cheiat pe toate cele 80 ha îndeaproape, atît arăturile, dezlănţu
(Dacia);
tură uşoară şi 2—3 cm pe de semănat, imediat încor- planificate. Aici s-a acţio­ pregătirea terenului, cit ,.le soa
solurile grele, în acest scop porînd erbicidul în sol cu nat cu două maşini c ca­ şi semănatul. Solul se Transpo
u
de
fo!osindu-se obligatoriu li- combinatoriii. ro au lucrat Ioan Mihăilă afinează şi se mărun- „Ciuta culţi
milatoarele de adîncime. Maximă atenţie se acor­ şi Crişan Demian. Lucra­ ţe.şte foarte bine. Să- SIMEIUy
Asigurarea uniformităţii la dă şi recoltatului, rcglînd rea a fost coordonată în­ mînţa este asigurată în în­ ritului
însămînţare este hotărîtor turaţia bătătorului combi­ deaproape de Rodica Lascu, tregime, iar maşinile au (Mureşul
condiţionată de lucrarea de nei astfel îneît să nu se inginerul şef al cooperati­ fost verificate cu rigurozi­ băieţi g
nivelare a terenului, în spargă boabele, iar masa vei şi de Antonie Pera, şe­ tate şi încercate cu boabe.
care scop se foloseşte o va fi lăsată cit mai jos ful fermei mixte din Cig- Reglarea lor s-a făcut cu
şină urmată de grape, a- posibil (ceea ce obligă la mău, în scopul respectării cea mai mare atenţie, în
eeastă trecere cfeeluîndu- o nivelare perfectă a tere­ întocmai a densităţii stabi­ aşa fel îneît să se asigure
se pe direcţia arăturii. nului — n.n.), întrucît pri­ lite şi a celorlalte cerinţe o densitate optimă de plan­ Pentri
Un accent aparte este ma inserţie a plantelor tehnologice. te pe unitatea de suprafa­ ti inst
pus pe bacterizare, opera­ este aproape de sol. O lucrare foarte impor­ ţă. Pînă în prezent, la mal mu
dea pic
ţiune ce se face cu 2—5 Succesul deplin în cul­ tantă a campaniei agrico­ C.A.P. Geoagiu au fost pre­ şi carat
ore înainte de semănat, e- tivarea soiei este nemijlo­ le de primăvară este însă- gătite pentru a primi să- cea mai
vitîndu-se ca razele soa­ cit condiţionat de prezenţa mînţa de porumb 30 ha, nei. Iz(
nala dc
relui să ajungă chiar şi pe specialiştilor din unităţi în mînţarca porumbului, cul­ iar ia C.A.P. Aurel Vlaicu Vîntul
sacii cu sămînţă (ei se a- toate fazele şi operaţiile tură ce va ocupa, în cele 20 ha. Măsurile întreprin­ eu inie
i operă cu folie neagră dc din tehnologia culturii, ob­ două unităţi agricole din se asigură condiţii pentru vest, a
nordic,
I .;i I.IM.C.t .1*. Deva \«- află in eonsirucţiV carcasa polietilenă sau carton gu­ ţinerea unor recolte supe­ comuna Geoagiu, o impor­ ca şi însămînţarea acestei tenipor;
unui ulrciromolor «l«* puiuru ce urmea/ă a fi* construit la dronat pentru protecţie — rioare la hectar constituind tantă suprafaţă de teren. culturi să se încadreze în •10-60 1
Combinatul «lin Kr*>iţ;i şi care va la«v parte «lintr-o mare n.n.), întrucît acestea o- un motiv în plus de sa­ La C.A.P. Geoagiu şi la rllo mi
instalaţii* destinata exportului. t a exeiujia acestei pi«*so a programele adoptate — prinse
Iu«*rat ru multă răspundere si sudorul Cornel lingăi rine, moară bacteriile. Bnctcri- tisfacţie profesională pen­ C.A.P. Aurel Vlaicu se fac factor esenţial pentru ob­ de, iar
pe raiv d vedem Ifiiisiinl un:» iLintrr suduri. zaroa se realizează folosind tru fiecare lucrător din a- intense pregătiri în vede­ ţinerea unor producţii su­ Ir o 10
patru flacoane ia 100 kg giiciiltmă. rea desfăşurării în ritm perioare in acest an.