Page 10 - 1876-03

p6rta unu timbru si mai officiosu, nu-si face inca si binele statului si crede, ca va si ajunge de si- Hertiegovina au publicaţii o proclamatiune, din
mari sperantie; elu se teme, ca neamtiulu va pă­ guru acestu scopu. — Din t 6te aceste s’ar’ potd care estragemu urmatdriele:
căli si de asta-data pe unguru, pentru aceea ame- conchide cu multa probabilitate, ca n 6u’a impaca- „Din t6te aceste propuneri de reforme noi nu
nintia catu p 6te si dice, ca ce a fostu verde s’a tiune dualistica este dejâ asecurata, bă ddca amu potemu se alegemu nimicu, pentru ca suntu nerea-
uscatu si ce a fostu dulce s’a mancatu. — Nu potd fi mai optimişti in acestu respectu, amu potd lisabile pentru noi. Ceea ce dorimu noi este: li­
preste multu vomu vedd deci, ce va mai esf si din dice, ca noulu pactu este dejâ că si inchiatu; inse bertate adeverata, perfecta si garantata de t 6te po­
acesta framentatura dualistica. pre langa t 6te aceste, avendu in vedere de o parte terile europene. Ddca aedsta libertate nu ni se va
— Oamer’a din Budapest’a se afla in activitate, pretensiunile cele mari ale unguriloru, dra de alta da, atunci trebue se cautamu numai in mormentu
cu t6te ca unii dintre miniştri se afla in Yien’a la parte propusulu fîrmu alu nemtiloru, de a nu face unu locu mai fericitu. Deci repetimu, ca numai
desbateri dualistice. Inca in septeman’a trecuta s’a mari concessiuni, prea usioru se p 6te intemplâ, că libertatea adeverata ne pdte desarmâ. Inse spre a
primitu spre desbatere speciale proiectulu de lege de adi pana mane lucrurile se iâ o forma mai se- ne nimici se receru multu mai multe arme, de cate
despre n6u’a ordine cambiale. Va se dica, camer’a ri6sa si pe devină acute pana la erumpere. Pentru au osmanii. Noi trebue se continuamu lupt’a, se
p6te se funcţioneze, de 6race pana va desbate si aceea este bine, că se nu precipitamu cu combina- luptamu si se invingemu; altmintrea nu ne potemu
deliberâ acestu proiectu de lege n’are trebuintia tiunile, ci se lasamu curau liberu evenimenteloru. liniscf, decatu prin ajungerea la o independintia că
neaperata de alţi miniştri, afara de ministrulu jus­ Dilele trecute au fostu chiamati la Vien’a a- a Muntenegrului. — Noi speramu si asteptamu, ba
tiţiei. Acesta lege se va votâ fora dificultăţi, de- tatu comandantele generalu din Dalmati’a Rodiei, ne place a ne consideră chiaru asecurati, că Rus-
drace vechi’a ordine cambiale, ce esiste in Ungari’a catu si celu din Oroati’a Moliuari, spre a primi in si’a cea poternica si glori 6sa se se ivdsca că Mes-
dela 1840 inc6ce, ruginise cu totulu. persdna istructiunile necessarie cu privire la atitu­ sia libertăţii slave-serbesci. Russi’a ni-a datu bani
Intre proiectele de legi, ce se voru mai pre- dinea ce au se observe facia de totu ce sta in le­ pentru baserice si sc61e, ea ne va da si liberatatea.
sentăi camerei in dilele prossime, suntu de insem- gătură cu insurrectiunea din Turci'a. — Generalulu Nu ceremu deci alfa, decatu independintia perfecta
natu: proiectulu de lege despre cununi’a civile, Rodiei, care este gubernatoru in Dalmati’a, ar’ fi sdu m 6rte! Acdsta dechiaratiune o subscriemu cu
celu despre sect’a nazareniloru, apoi despre limb’a insarcinatu intre altele si cu missiunea, de a merge sângele nostru si nu voimu se mai audimu de nice
ce este a se folosi la judecătorie si despre clădirea la Cetinea la principele Muntenegrului, spre a-lu o propunere de pace.*
liniei ferate Brasiovu—Predealu. indupleca, că se-si pună tdta influinti’a sa morale Diariului anglesu „Times* inca i se telegra­
In siedinti’a din 4 Marte a camerei unguresci intru pacificarea insurgentiloru. Pentru aceea din­ fia, ca capii revolutiunei din Bosni’a inca ar’ fi
s’a adressatu ministrului presiedinte o interpella- sulu, indata ce s’a intorsu din Vien’a au imparte- procesau totu asia, si anume ar’ fi facutu unu ma-
tiune din parte deputatului nationalu serbu Mihaiu situ subalterniloru sei instrucţiunile necesearie si nifestu catra insurgenţii din Hertiegovin’a, unde
P o 1 i t u, pre care cu atatu mai vertosu nu o potemu apoi insocitu de generalulu Ivanoviciu, care este dicu, ca nu se voru dimitte la nice uuu feliu de
trece cu vederea, cu catu ca are de obiectu resc 6- comandantele fortaretiei Ragusa, a plecatu catra negotiatiuni cu turcii.
l’a din provinciele turcesci si amesteculu austro- Bocc’a de Cattaro, si de acolo la Citinea, unde pr. — Depesi telegrafice anuncia de la R o m a
magbiaru in acesta rescdla. Interpellantele -si tiene Nichita ei apromise a ajuta la liniscirea insurgen­ 6. Martie, ca la deschiderea parlamentului regele
de detorintia a presupune, ca not’a de reforme a tiloru. in cuventulu de tronu accentuâ, ca relatiunile in­
lui Andrâssy s’a facutu si cu consentiementulu gu­ Scirile ce sosescu din Serbi’a sunt care de terne suntu bune, si cele cu poterile externe preste
vernului ungurescu. Prin acdsta nota s’a facutu care mai grave si mai neliniscitdrie. Asiâ o depesia totu amicabile; — prenuncia propunerea tratalului
primulu pasu alu interventiunii si alu duoilea pasu dela Semlinu cu dat’a 3 Marte dice, ca in Craguie- cu Austria si a proiectului pentru cumpărarea lini-
se va face, precum se p 6te observă din foile gu- vatiu, a dou’a capitale a Serbiei, ar fi eruptu o eloru ferate ale tierii, proiectele respective finan-
guvernamentali, indata ce Serbi’a ar’ prinde arm’a revolta, care s’ar fi latitu si pre unele sate din tiari si totuşi spera, ca bugetulu se va ecuilibra
intru ajutoriulu crestiniloru maltrataţi. Inse ce in­ giuru si care ar fi avutu de scopu a detronâ pe fora urcarea contributiunei; spera a se propune
teresau are Ungari’a de a se amestecă in acdsta principele Milanu si a proclamă republic’». Acdsta ndue tractate comerciali cu tratate de vama revi-
causa? Ce are dins’a de acolo, ca impinsa de alte revolta, care de altmintrelea s’a potolitu numai cu date, sustienendu - se principiale libertăţii co­
poteri va sc 6te cu manile sale castanele din focu pucina versare de sânge, este cea mai invederata merciale cu inaintarea interesseloru Italiei; consta-
in loculu Turciei ? Si in fine ce dauna va sufferf proba despre mancarimea de resbelu a Serbiloru. tddia progressulu in armata si necessitatea de a se
Ungari’a atunci, candu pe pamentulu bosniaciloru De’r cumca pana in fine Serbi’a totu va porni res­ ingrigi si de marina, Regele avii norocirea a primi
se va redică unu stătu crestinu in loculu pasiaiicu- belu contra Turciei se vede si de acolo, ca pre- că 6spe pe imperatulu Austriei si pe alu Germa­
lui si candu Serbi’a s’ar’ eliberă de suzeranitatea candu pre de o parte guvernulu din Belgradu vrâ niei si Italia privi aceasta că constalare de bunele
turcdsca? — După ce dlu Politu -si motivdza in- se asecure lumea despre intentiunile sale de a relaiuni internaţionali; Italia participa la pertrac­
terpellatiunea in sensulu acest’a, intrdba apoi pre mantiend pacea, pre atunci totu acelu guvernu tările poteriloru pentru restabilirea păcii in Orientu
dlu primu ministru, ca luat’o guvernulu maghiaru tramite comissiuni de officieri prin Bassarabi’a, că si regele spera, ca esecutandu-se reformele promise
parte la not’a lui Andrâssy si intru catu aprbba se cumpere 800 de cai, si apoi totu acestu guvernu voru pacifica provinciele insurgente, caroru li se
elu principiulu de amestecu in afacerile interne ale a mai comandatu in strainetate 100 de mii de pregatesce unu viitoriu mai bunu.
Turciei, care principiu se cuprinde in desu numit’a opinci, 60 de mii de mantile si vr’o 50 de mii
nota? Mai departe intreba, ca ce positiune va luă de corturi precum si 4 baterie de tunuri sistemulu
guvernulu maghiaru in acelu casu, candu pacifica- lui Krupp. In fine totu guvernulu iubitoriu de Adunarea generale a Societăţii
geografice
tiunea nu va succede, ci revolt’a va luă dimensiuni pace alu Serbiei negotiaza in piati’a Amsterdamului
mai mari prin eventual’a intrevenire din partea pentru contractarea unui imprumutu. Aceste pre­ din Bucuresci tienuta la 1/13 Febr. a. c. la 8
ora ser’a in sal’a universităţii sub presidiulu M.
Serbiei ? — In fine interpellantele ar’ dori se scia, gătiri, deşi Se păru a fi cam tardie, totuşi nu do-
Salle Domnitoriului C a r l u I.
ddca guvernulu austromaghiaru a luatu vre-o dis- vedescu intentiuni de pace, ci din contra traddza
La dechiderea siedentiei fiindu 57 membri
positiune, spre a tramite inapoi pe insurgenţii re­ cea mai firma vointia, de a se încurcă in resbelu.
presenti, s’a cetitu darea de sema despre lucrările
fugiaţi pe territoriulu austro-maghiaru. — La a- Ce e dreptu, diurnalele ce pretindu a fi bine consiliului si officiului de la înfiinţarea societatei
ceste intrebari va avd d-lu Tisza se respunda in informate sustienu, ca nu numai insurgenţii, ci si si pana asta-di, in care se contienea propunerea de
dilele cele mai de aprdpe. Si acestu respunsu nu guvernele din Cetinea si Belgradu primescu necon­ a se alege mai multe comissiuni pentru luarea
-Iu asteptamu tocmai cu asiâ mare neastemperu, tenite provocări dela Vien’a si Petruburg, că se pună socoteleloru pe 1875, pentru cercetarea budgetului
pe 1876, precum si pentru essaminariea lucrariloru
pentru ca scimu, ca d-lu Tisza p 6te se fia omu capetu dusmanieloru in urm’a apromissiuniloru sul­ sciintifice cari sau comunicatu societăţii.
mare si tare in Budapest’a, inse in caus’a orien­ tanului, cari s’au si ordonatu a se esecutâ si cari
După propunerea d-lui vice-presidinte, A.
tale dinsulu este si remane numai a cincea rdta afara de drepturile civile si politice se estendu
C a n t a c u s i n u , s’a decisu o sedintia de dî a
la caru. pana la rebonificarea dauneloru avute in decursulu societatei pre a dou’a dî la 2 ore, pentru a se pro-
Senatulu imperialu din Vien’a, după ce a vo- revolutiunii. Inse nu numai insurgenţii, ci t 6ta cede la alegerea acestoru commissiuni.
tatu conventiunea comerciale inchiata cu Romani’a, lumea scie, ca asemeni promissiuni n’au nice o Dl. S t e f a n e s c u , professoru la facultatea
si după ce a alesu membrii delegatiunei si a deli- val6re, si avendu in vedere miseri’a financieloru de sciintie si membru allu societatei geografice, a
beratu inca unele cestiuni pendente, a pusu capetu turcesci, ele nice nu merita a fi luate in conside- intretinutu societatea despre escursiunea ce a intre-
prinsu in valea Bahnei, situata in apropiare de
sessiunei de idrna. Inse mai inainte de acdst’a gu­ ratiune. Si cumca insurgenţii nice nu vreau se
Verciorova si Orsiov’a, unde d. Stefanescu, studi-
vernulu s’a ingrijitu, că se liniscdsca pe deputaţi bage in seama aceste promissiuni, se p 6te vede din andu diferitele straturi geologice, a constatatu stra­
cu privire la n 6uele negotiatiuni cu guvernulu ma­ cele ce urmdza mai la vale. turi de lignitu. Apoi M. colonelu S l a n i c e a n u ,
ghiaru in caus’a dualistica. Rolulu, spre a da de- Inaurectiunea din provinciele turcesci nu vrd directoru militare si membru soc. geog. a supusu
chiaratiunile necessarie in acdsta privintia, s’a des- se asculte de bunele intentiuni ale poteriloru dela societăţii cursulu de geografia elementara ce a
lucratu, conformu metodei raţionale, basata pre
tinatu ministrului Unger, care in discursulu pro- nordu. Da buna sama capii insurectiunei voru fi
marile trassure fisice alle globului, si precedatu de
nunciatu in ultim’a siedintia a camerei dise intre mirositu, ca incercarile de pacificare din partea ce-
noţiuni de cosmografia si fisica pentru invetiamen-
altele, ca guvernulu austriacu -si pune t 6ta man- loru trei poteri n’au destula seriositate, ci suntu tulu primariu. D. col. Slaniceanu, după ce espuse
dri’a sa in aceea, de a duce iminentele negotiatiuni mai multu sdu mai pucinu o comedia fora bani. inconvenientele metodei usitate asta-di in scole, si
dualistice la unu resultatu fericitu; guvernulu are Că respunsu la reformele lui Andrâssy si la fir- care constau numai intr’o lucrare de memoria, a
inse cea mai firma vointia, de a aper$ drepturile manulu guvernului turcescu, capii insurectiunii din doveditu trebuinti’a de a se adopta invetiamentulu