Page 5 - 1876-03

Gaaet’a ese da 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenutnera Ia poştele e. si t., si pe iâ
Fâi'a, oandn concedii ajatdriale. — Pretinlu: AmmM HUI DD, corespondenţi. — Pentru .sade 8 or.
pe 1 anu 10 fl., ps Va 3 fl. v. a. Tieri estame 12 fl. Tbcs’b timbrala s 30 er.^JŞafiadâre pa-
l
v, a, pe unu anu său 2 / galbini mon. sunatdria* bhcare,
s

Ir. 15 Braslovn 5 Martin 22 Febrnarin 1876.

de legionulu advocatiloru mai avea dreptu de a fane. Dâra mai antaiu se ne intrebamu, după care
Politic ’a cea mai liana, economia face pe advocatu toti asia numiţii secretari practi­ legi se pârta la noi judecăţile. Pana in anulu
naţionale. canţi pe la tribunalile municipali, cari fiindu-ca nu 1848/9 tiâr’a gemuse si ingenunchiase sub greuta­
Y. A voi câ tiâr’a se faca progresse mari in tragea cu anii întregi nici unu salariu fixu, traiea tea juguriloru de feru inpusa ei prin condicele cu­
diversele ramuri a le economiei naţionale si a nu din spinarea nebuniloru, cari portă processe despe­ noscute sub numirile de Decretum Tripartitum Yer-
cunâsce cu de ameruntulu tâte facultăţile, ocupa- rate. In desiertu le dicea oineva: Mei omule, mai bâczii, Approbatae et Compilatae Constitutiones, Ar-
tiunile si diversele relatiuni a le locuitoriloru, este buna e pacea macra decatu unu processu grasu. ticuli diaetales din seci. alu 18 lea si praxea fârte
a orbeca pe intunerecu si a cadâ din gr 6pa in Mei Ioane me, dâca ti s’a pusu napastea pe cli- arbitraria sâu asia numit’a lex consvetudinaria in­
grâpa, precum vedemu, ca o patu toti aceia, cari nulu Sumanului teu, «câte-ti cutitulu din tâca, trodusa de aristocraţia după placulu seu; inse pen­
esu la invetiaturi, in tieri străine, multu mai în­ taia-ti clinulu, lasa-lu năpastei si fugi; — nu te tru mulţime mare de caşuri si relatiuni ale vietiei
ainte de a-si cun 6sce tiâr’a loru, apoi se intorcu ascultă nimeni. omenesci nu era nici o lege *). Codice penale si
cu capulu bute de theorii, dâra nu sciu ce se faca Sub cei diece ani ai absolutismului numerulu codice comerciale lipsiea cu totulu, precum lipsiea
cu ele. Amu vediutu mai in susu din ce cause e- advocatiloru cu diplome era fixatu pentru fia-care si comerciu activu din tiâra. Pentru caşuri de acele
migra mulţime de ardeleni. Se ne intrebamu as- cercu si districtu (de ex. pentru Brasiovu numai curtea imperiale voieâ se ajute tierei prin decrete
tadi, ce făcu aceia, cari remanu a casa, in patri’a 8), âra altora nu le era permissu a face pe advo­ si rescripte; dâra in contra a celora se ridică totu-
loru, cu ce se ocupa, cumu -si petrecu viâti’a. In catu pe la tribunale, si populatiunea se ajungea cu deauna proteste, adesea si din partea sasiloru, prin
ori-care alta tiâra ti s’ar’ respunde ca, m a i o r i t a - acelu numeru. Astadi numerulu advocatiloru este urmare se supunea loru cine voiea. Numai popo-
t e a populatiunei se ocupa cu a g r i c u l t u r ’ a , sâu celu pucinu inpatratu. Dâra ceea ce te pune mai rulu tieranu era supusu la toti si la tâte, âra ar-
cu agricultura si industria, ori cu industria si na- multu la mirare este, ca mai toti advocaţii suntu ticlii fundamentali de lege pentru elu sună: fuue,
vigatiune etc. asia de ocupaţi, in catu nu-si vedu capulu de lu­ lantiu, alunu.
In Transilvania si Ungari’a se dA la între­ cru, si chiaru după observatiunile densiloru epide- In a. 1849 veni preste tiâra legea marţiale,
barea aceea de mai mulţi ani incâce unu respuusu mi’a ungurâsca de a porta processe cresce in pro- care dură in diferite graduri pana in an. 1854.
pe care nu’lu vei mai audi nicairi pe lume. „Noi portiunea in care se inmuliiescu advocaţii. Dâca Se va parâ cui 7a lucru paradoxu audiendu, ca cu
suntemu naţiune de advocaţi," -ti respundu ma­ Trausilvani’a si Ungari’a ar’ avea unu comerciu tâte spionariile politienesci si rigârile de atunci a
ghiarii pe tâte tonurile, adeca unu poporu, care -si immensu, mai alesu maritimu, industria mare cu le gendarmiloru, totuşi massele poporulai se sim-
petrece parte mare a vietiei sale in processe. In sute de fabrice; dâca relatiunile sale sociali ar’ fi tiea mai bine decatu iuainte de 1848; fia-care -si
locu de a aud! respunsulu: „Suntemu poporu in complicate câ in cetatile cele mai mari, atunci te ai vedea numai de afacerile sale, si cei cari acumu
partea cea mai mare de agricultori," ti se spune mira si nu prea de miriadele processeloru si de se sciea sâu incai se credea proprietari pe mosiâ*
limpede, ca elu e facutu câ se pârte processe. A- batalionulu advocatiloru; asia cumu se-ti esplici fele loru, 16 cumva CU diligoniic* îndoita. Rogi-
câsta sententia suna, câ unu sarcasmu ardietoriu in acestu morbu ucigatoriu de existentie omeneşti ? mulu absolutisticu inceph, ce e dreptu, se incarce
audiulu toturoru cati nu no cunoscu tiâr’a nâstra, Unu strainu ori-care nu p 6te se faca diagnosea la contributiuni directe si indirecte, dâra si deschise
ori-ca n’au cercetat’o mai de aprâpe, si totuşi ea acestui morbu naţionale si patrioticu, noi inse sun­ pentru locuitori midiulâce fârte multe de câştiguri.
este unu adeveru terribile, comprobatu prin expe- temu datori se ne damu bine sam’a despre acela. Pretiurile producteloru agricole era cu atatu mai
rientia îndelungata. La noi se p 6rta processe pen­ Dâra de unde se incepemu, pentru câ se pur- bune, cu catu se tienea âste mai multa in tiâra si
tru unu ou câ si pentru unu bou; diariale ne a- cedemu in âresicare ordine? cu catu se inmultiea drumurile bune si comunica-
ducu pe fia-care di nenumerate exemple in acâsta Se incepemu dela cele basericesci. Avemu in tiunea poştala. Fuctionarii imperatesci era platiti
materia, cari te scandalescu, te revolta si intristâdia tiâra siepte confessiuni religiâse, prin urmare siepte relative intreitu mai bine de catu fuseseră sub sis-
fârte. Inca din dilele imperatului Franciscu I s’au legi matrimoniali, cu siepte procedure, in care de tbem’a ungurâsca; in scurtu, economi’a naţionale
vediutu mulţime de secui, cari pentru cate o dif- vei intra, vei da preste siepte-dieci si siepte de inceph a prospera. In a. 1854 s’au introdusu si
ferentia numai de 3—4 florini, pentru cate unu pedece: de aceea mi-ar’ placâ se cunâscemu pe in Transilvani’a legile austriaco civili si penali,
berbece sâu rimatoriu avea intru nimicu se -si sa­ advocatulu, care va fi avutu marea fericire de a (din anii 1803—1811), camu greâie, camu abso­
crifice t6ta averea mica si se -si duca caus’a „pana porta processe devortiali de t 6te confessiunile, ho- lutistice, si totuşi neasemenatu mai bumane si totu-
la imperatulu," caletorindu pedestrii, cate treidieci mogene si amestecate, apoi se ne spună elu in cu- odata mai precise decatu fuseseră cele unguresci.
de dile pan’ la Yien’a, la care se adaugea scanda- getu curatu, cate a terminatu elu insusi, cate a Prin aceste legi se resturnâ orice privilegiu in fa-
lulu si mai mare, ca toti acei deaiuchiati -si află datu Aiului seu, dupace’ câştigă stallum agendi, si ci’a justiţiei, aci toti eramu egali, âra administra­
aici advocaţi, âra in Yiun’a agenţi, cari nu le lasă -lu casatori cu frumâs’a si bogat’a veduva de paia, rea justiţiei pana in a. 1861, inca si pana catra
nici cenuşia in vatra. Amu cunoscutu si dintre care se despărţise de barbatu-seu. La processele 1865 fusese atatu de exacta si prompta, precum
romani, cari pentru cate o secătură strigă mereu: divortiali amu mai potâ adauge si processele per­ Transilvani’a nu o mai avuse niciodată. Dintre
„Nu me lasu, me ducu pana la imperatulu," si sonali ale mai multoru popi, de ex. cumu este pop’a romanii cunoscători de legi era applicatu unu nu­
intru adeveru, ca o luă pe pitioru multa lume im- calvinescu din Tâc’a, cu numele Yarga, despre care meru frumosu in ramur’a judecatorâsca, ceea ce po­
peratia, nici ca se opria pan’ in Yien’a. In tie- primariulu acelui orasiu anume Eiemer (sasu) ade- porului ei cadea fârte bine. Pentru miile de cause
rile cislaitane imperatulu mărginise tare numerulu veresce cu extrase protocolarie, ca dela 1863 pana
advocatiloru, si mai adusese una lege, prin care la 1876 s’au intentatu reverentiei sale 12 di:
*) Dr. Jos. A. G-rimm fostu conailiariu refe­
processele încurcate după unu numeru anumitu de dâuesprediece processe parte criminali, cumu deflo­
rente la guberniulu Transilvaniei intre anii 1852
ani se cassă său prescriea cu totulu asia, in catu rări de virgine, batai sangerâse, instrainari de bani, pana 1861, voindu se dâ publicului germanu âresi­
se remana fia-care parte in stare ce se dice „uti parte disciplinarie etc. *). Ce se mai dicemu si care idea despre legile ungaro-transilvane, citâza
possidetis." In Ungari’a si Transilvanii nu potea despre mulţimea processeloru pe care le pârta co­ chiaru cuventele unui aristocratu ardelâau din cei
fi vorba de mesuri câ acelea absolutistice, pentru- munele basericesci de diverse confessiuni unele in mai luminaţi, carele scrisese: „Wer dieses Gesetz,
welches Rachedurst dictirt bat, und dessen Yer-
ea aceste popâra ar’ fi stătu se se sc61e cu armele, contra altora, si de acele, care se intenta uneori
ordnungen, von der Selbstsucbt des Adels stets
dicundu, ca nici imperatulu nu are se se amestece in favârea cate unui studente chiamatu dela scâle,
vertbeidigt, Jahrhunderte lang bestanden, nicbt ge-
in certele loru; acâsta e caracteristici „libertatiei" care totuşi se incârca in poterea bracialoru a se sehen; wer die Uebertreibung in welebe eine er-
nâstre unguresci, câ se ne spoliamu, care cumu po- face popa la vreo baserica, si dâca nu pâte, trece grimmte Aristocraţie verfallen kann, nicbt kennt,
temu. Advocatu se facea cineva fora multa greu­ la alta confessiune. und wer vor der G-rausamkeit des empârten Pâbels
tate; praxea de 2—3 ani la asia numiţi tabla Dela cele basericesci se trecemu la altele pro­ nicbt zurlickscbaudert, der nebme das ungarische
Gresetzbucb zur Hand und lese dieses Decret (Yer-
regăsea, după unu cursu juridicu numai de 2 ani
boezi). YVir wollten blos wabrscbeinlicbes sebrei-
si la calvini numai de 1 anu, era de ajunsu câ
*) A se vedâ acele blastematii publicate pe ben; was aber in jenen Artikeln entbalten ist, das
se-ti iai diploma si se te puni alaturea cu advoca­ largu in diariulu „Kelet* nr. 39 et 40 din 18 et tibersteigt die Grânzen der Wahrscheinlichkeit. (Das
ţii cei mai celebrii din Francii si Anglii, Afara 19 Febr, a. c. Urbarialwesen in Siebenb, S. 5.)