Page 4 - 1876-03

Nontati diverse. Pasu de mai credeţi, ca Romani’a, in cati-va votulu maioritatii spre a se prirnf tractatulu de co-
ani si inca cu faimdsa conventiune Austro-Ungara, merciu cu Romani’a fara amanare in pertractare,
,
JFrauz Lasmel, directorulu scbieJoru sa- va mai fi a romaniloru.(?!) „Buzeulu." precandu minoritatea cerea se se amane.
sesci din Brasiovu, in etatea cea mai barbata, de­ Mgfieiaa ist scol’a, f 6ia p e n t r u Dunarea decresce. Mai. Sa imp. si r. a dă­
odată loyitu la anima, dispăru Sambet’a tr. spre s a n e t a t e , e d u c a t i u u e s i i n s t r u c ţ i u n e
comun’a întristare si gelea respectiviloru, cari ei r e d a c t a t a , d e D . D r . P a v e l u V a s i e i u, esi ruita 15,000 fi. si Mai. Sa iinperatds’a 10,000 fi.
făcură cea mai splendida inmormentare, câ gagiu la lumina cu nr. 1 in 5 Fauru a. c. in Temesi 6r’a pentru cei daunati prin inundare.
de pretiuire si ultima on6re. Fia-i tieren’a usibra! — In Romani’a camer’a, senatulu si S. Si-
cu tipariulu tipogr. diecesaue. In formatu octavu
B r a s i o v u , in 14 Februariu 1876 v. mare, 16 pagiue ea va esi tbta Joi’a cu pretiu4fr. nodu adunaţi la unu locu alesera de episcopu Ar-
Adunarea generale anuale ordinaria, a Reu- pe anu in leintru si cu 6 fr. afara de limitele gesiului pe P. S. Părinte G h e n a d i e , bravulu
niunei romane de Gimnastica si de cantari din monarchiei. Necessitatea, reclamata de una fbia fostu locutiitoriu de episcopu acolo, care va fi man-
Brasiovu se va tienb in 22 Februariu 1876 v. la „Higienica" pentru poporulu romanu, o vedemu adi dri’a turmei sale!
3 6re pomeridiane, la care se invita toti domnii împlinita. Sanetatea si sc61’a ne potu feri de perire, In 17/2 v. se propuse in camer’a României
membri protegatori, activi si onorari ai acestei e basea programei D. Redactoru, care servesce de
Reuniuni. Localulu siedintieloru va fi S a l ' a d e garanţia, cu va satisface asteptarei si necessitatii proiectata de lege despre unu imprumutu de 30
d . e s e m n u d i n e d i f i c i u l u s c d l e l o r u r o m a n e preasimtite. Nr. 1 pertracta educatiunea fisica si milidne sub forma de renta si altulu pentru dru-
c e n t r a l e d i n S c h e i u . spirituale cu tâte exercitiale de lipsa, istori’a edu- mulu de feru Predealu de 50 milidne; s’a provo­
Obiectulu Conformu statuteloru Reuniunei: catiunei, alte impartesiri din realia, fisica, date cata nemultiumire cu acestu proiecta, si presied.
Reportulu comitetului despre starea Reuniunei, ale­ statistice, din chili’a copiiloru, miseele si Higiena. camerei pr. Dim. Ghica si a data demissiunea câ
gerea comitetului celui nou, facerea bugetului pre Pe catu era de dorita aparerea acestei foie, pe presied., câ se ta pdta combate câ deputatu, apa-
anulu viitoriu si alte propuneri. atatu de multu se pretende si concursulu publicului
romanu a sprigini aedsta întreprindere cu prenume- raudu creditulu tierei dimpreună cu alţii, in contra
Comitetulu Reuniunii romane de
Gimnastica si de cantari. ratiuni de ajunsu, câ ea se p 6ta cultiva acestu campu ministriloru.
prin esire regulata si neîntrerupta. Prenumeratiunile — Don Carlos emise unu manifesta, in care
Una notitia despre populati’a evreiloru. se tramitu la d. Redactore in Temisiâr’a. — dice, ca renuncia generosu de tronulu Spaniei spre
După datele statistice cele mai nbue, popula­
ti’a actuala a ebreiloru se ridica la 5,000,000. Vocea Covurluiului a o face fericita, si trecil in Franci’a parasindu
Curiosu este inse, cum acestu numeru pe ca- a p a r e i n G a l a ţ i , d e 4 a n i n e i n t r e r u p t u arm’a.
re-lu aveau ebreii si in timpulu celu mai prosperu in formatu mare, posede unu Serviciu telegraficu Conventiunea intre regimulu Italiei si Roth-
alu regatului loru sub Davidu si Solomonu, in alu seu, publica in colbnele sdle articole politice schild pentru îmbinarea calei ferate in sudu cu a
tempu de 3000 ani, in locu se se inmultidsca au interne si externe; articole sciintifice, literarie, Franciei se primi si de catra adun. gener. a
remasu totu acel’a, cu t6ta avut’a loru progenitura. economice, juridice etc.; reviste comerciale; varietati actionariloru. —
Căuşele acestui fenomcnu nu se potu esplica instructive si amusante; cronice etc., etc. In foi-
de catu, pe o parte, prin contopirea loru cu alte letonu romanurile cele mai frumbse. Pe la finea
popdra, si mai cu sdma cu ispanioli; dr’ pre de lunei Februarie începe publicarea unui nou si in­
alfa prin desele si asprele persecutiuni ce se eser- teresanta romanu MISTERELE INDIEI. Abonaţii „ALBINA"
citara contra loru de Europ’a occidentala, in timpii noui voru primi, dupe cerere, t 6te numerele dela
evului mediu, candu acdsta populaţia vagabuuda se inceputuln aparitiunii noului romanu. Abonamentului Institutu de creditu si economii
1
reduse fbrte multu. 1 pe anu 20 fr.; pe / anu 10 fr.
2
ivi -
După evaluatiunile d-loru Grocberg, Balbi, in libiin.
Pinkerton, Malte-Brum, Berghaus, Dr. Baudin si Domnii acţionari ai „Institutului de creditu si
alţii, numerulu ebreiloru variasa intre 4,500,000 Din editiunea „Gazetei Transilvaniei* de economii „ALBIN’A* se invita prin acdst’a in
si 5,200,000. inceputa dela 1 Ianuariu an. c. mai avemu 32 e- virtutea art. 48 din statute la
Epistol'a adressata aliantiei israelite in 1864, xemplarie complete. Seri’a de articlii preparatori
Maiu 31 de d. Cremieux, confirma asemenea, cati se publicară pana acilea, pbte fi considerata A trei’a adunare generala ordinaria,
contra asertiunei Abatelui Grigorie, numerulu de numai câ prolegomena, la care avemu se ne pro-
5,000,000. vocamu in decursulu celoru mai mulţi, cati voru care se va tiend la Sibiiu in 28 Martiu 1876 sti-
Din acestu numeru mai multu de dbue parti urma a se scrie asupra diverseloru cestiuni ce taia lulu nou înainte de amddiu la 10 bre in cas’a pro­
locuesce Europ’a. afundu in vidti’a ntistra naţionala, politica, religi- pria a institutului din strat’a Macelariloru (Coltiulu
Ebrei respanditi in Europ’a, suntu divisati in 6sa, economica. Acei domni lectori, cari voiescu se stratei Baier Nr. 1).
trei classe: aiba seri’a intrdga, mai au tempu cateva dile de a O b i e c t e l e :
I- iu Ebreii Spanioli, locuindu mai cu sdma se abona pe cursulu intregu; dra dela 1 Aprile se
Spani’a, Portugali’a, Franci’a, Angli’a, pucini in va deschide abonamentu nou pe urmatdriele tri­ 1. Reportulu generata asupra stării societăţii si
Romani’a si Itali’a. mestre. bilanciulu anului 1875.
II- lea Ebrei Poloni, numiţi in Lesiesci, după Vediendu noi, ca dd. lectori au petrunsu in 2. Reportulu comitetului de revisiune.
vechi’a denumire a regatului Polonesu, si care se scurta tempu methodulu nostru de a tracta cestiu- 3. Fipsarea dividendeloru.
dicu descendinti din Galile’a, respanditi mai cu nile de care trebue se ne interessamu cu totii, si j 4. Defigerea pretiului marceloru de presentia;
sdma in Russi’a, Poloni’a, Romani’a si nordulu ca dd-loru inca suntu applecati se addpte cu noi j 5. Alegerea comitetului de supraveghiare.
Germaniei. cunoscut’a maxima: Festina lente, ne simtimu con­ 6. Modificarea statuteloru in sensulu legii comer­
III- lea Ebrei germani, respanditi in Germa- solaţi si incuragiati intru labdrea nbstra cea grea, ciale n6ue.
ni’a, Austri’a, Romani’a, Franci’a, Angli’a si A- câ se inaintamu pe acea cale spinâsa, ce se nu- DD. acţionari, cari in virtutea art. 50, 51 &
meric’a. mesce a publicitatiei. 52 din statute voiescu a participă la numit’a adu­
Numerulu ebreiloru stabiliţi in Europ’a este Una mai ceremu dela onorabilii noştri lectori: nare in persdna ori prin plenipotentiati, suntu ro-
de: 3,600,000; in Angli’a 520,000; in Afric’a Câ se ne sid in ajutoriu la executarea planului no­ gati a-si depune la cass’a institutului acţiunile loru
610,000; in Americ’a 300,000; in Oceani’a 2000: stru de reconciliare. Differentie de opiniuni voru si eventualu dovedita de plenipotentia, celu multu
Sum’a 2,032,000. fi totu-deauua, la noi câ la tdta lumea, acele ins 8 pana in 96 Martiu 1876 stilulu nou, după
După fia-care stătu din Europ’a ebreii se nu- potu fi discutate fora passiune si fara a laşa urme amddiu la 6 6re.
mera inse: de dissensiuni ruinatdrie la generatiunile care suc- S i b i i u , 16 Februariu 1876. 2—3
In Russi'a cu Poloni’a 1,400,000; in Germa- cedu. Nu dicemu, se uitamu totu, ca in acesta
ni’a 800,000; in Austri’a 710,000; in Romani’a casu nu amu invetia nimicu din trecuta, voimu Consiliulu de administratiune.
600,000*); in Franci'a 80,000; in Angli’a 42,000. iuse câ se se impliudsca i u t r u n o i ceea ce se
Celelalte state din Europ’a, câ Itali’a, Elveti’a, Nor- dice pe fia-care di in R o g a t i u n e a D o m n u l u i . i_____ _______ __________________________________________
vegi’a, Greci’a etc. 50,000. Sum’a 3,672,000. Errorile si reutatea unoru individi se nu le adscri-
Din aceste cifre se vede, ca ebreii in Europ’a, emu la corporatiuni si societăţi întregi, fara causa Cursurile
in proportiune cu populati’a ei, suntu in reportu de îndestulata.
1 către, 60 si acestu reportu ar’ deminuâ conside­ Nobilele si generosulu nostru confrate d. Lad. Ia bursa in 1 Martiu 1876 stă asia:
rabile, ddca nu le-ar’ fi f r i c a se trdea Oceanulu Vaida propusese in anii trecuti intre altele, una Galbmi imperatesci — —
in Americ’a. conferenţia a redactoriloru natiunei nbstre. Pe a- Napoleoni — — —
Prin urmare, după o justa distributiune a loru tunci passiunile învolburate intunecasera horizonulu;
in t 6ta Europ’a, nbue nu ne-ar’ reveni de catu, astadi credemu, ca frumâs’a idea s’ar’ potd realisa. Augsburg — — —
celu multu, ver-o 80,000, dr’ restulu, neaparatu Suntemu pucini, toti incapemu unii langa alţii, si Londonu — — —
ca, a’ar’ transfera la naţiunile, care ne acusa de pre catu scimu noi, nici unulu din noi nu-si are Imprumutulu naţionala —
intolerantia, unde numerulu loru e abia de 1—-la existenti’a sa legata numai de pressa. Sacrificamu Obligaţiile metalice vechi de 5% 69
200 sdu 300 — pe candu la noi (iu Romani’a) neasemenatu mai multu decatu castigarau. Obligaţiunile rurale ungare 77
deducundu si cealalta populaţia străină, precum „ „ temesiane 76
nemţi, unguri, greci etc. nu sciu ddca putemu nu-
merâ 4 romani pe 1 ebreu. „ 3 transilvane 77
Scirf telegrafice spunu, ca in ' 28/2 „ „ croato-slav.
in camer’a doputatiloru in Vien’a, după o discus-
*) După datele mai multoru autori romani si Acţiunile bancei — — 884
cliiaru străini, acestu numeru variasa intre 520,000 giune apriga asupra conventiunii comerciale cu Ro­ a creditului — — 176
si 700,000, noi amu luatu termenulu mediu. mani’a, cu 145 in contra la 73 voturi s’a primitu

Kedact-oru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I Â N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.