Page 6 - 1876-03

urbariali se instituisera tribunale separate, bine or- si apoi in urm’a urmelorn, vediendu ca n ? au inca- ine mai .pdte renasce, inse pentru o naţiune ce s’a
ganisate, care mai tardiu, din mare nefericire a trau, se dau după peru. sinuccisu insasi nu mai pdte esiste renascere.“
tierei, s’au sistatu, pentru care astadi cbiaru ma- Din ori ce parte amu privi inse elaboratulu In numerulu dela prim’a Marte alu fdiei offi-
ghiariloru le pare fdrte reu. dlui Tisza, totuşi trebue se marturisimu, ca n’a ciale au aparutu decretele, prin cari pre de o parte
Tdte aceste s’au scbimbatu din reu in mai reu. avutu effectulu ce s’a asteptatu dela o asemene în­ Doinnitoriulu esprime multiumit’a sa facia de con­
Se ne spună onor. corpu alu advocatiloru si alu treprindere. Acdsta regulare se potea face de multu tele Peiaceviciu, care cu nice unu pretiu n’a voitu
judecatoriloru, după care legi se administra la noi fora temere de a intdrce fundulu regiu cu fundulu se-si retraga demissiunea, dra pre de alta parte de
justiti’a de diece ani incdce. După unu cbaosu, in susu. — Inse unu mare meritu totu nu se pdte urmatoriu alu acestuia in postulu de ministru croatu
cărui asemenea nu vei mai afla nicairi in Europ’a, contestă dlui Tisza si acel’a este, ca precandu an- pe baronulu Bedecoviciu, care a mai fostu odata
precum nu vei afla nici acele specii de processe tecessorii sei totu proiectau si resproiectau despre ministru croatu.
fatali, care -si scotu capetele câ nesce hydre cu acdsta regulare, de care se temeau câ pisic’a de — Din conspectulu fînalu alu erogatiuniloru
siepte capete si Meduse cu peru de sierpi sub titlu pasatulu ferbinte, pre atunci d-sa s’a apucatu de si perceptiuniloru anului trecutu se vede cu multa
generale de urbariali, sub numiri speciali ne mai fapte, pre cari bine ori reu le va si duce in de- dorere, ca deficitulu acelui anu a fostu preliminatu
audite pe airea. Adauge la tdte aceste procesaele plinire. Primulu pasu e facutu, dra alu duoilea, numai cu 21 milidne, dra in fine s’a doveditu a fi
de alto cathegorii, civili si criminali, cunoscute si adeca vestit’a arondare a municipieloru va urmâ in- fostu de aprdpe 35 milidne. De aici se p 6te vedd,
in alte tieri, apoi se te miri, ca mai este vreunu mediatu. ca asecurarile prealabile ale ministriloru de finan-
omu in Transilvanii, care se nu fia incurcatu cu Diurnalele maghiare inca se ocupa t 6te de a cie, cumca deficitulu scade pre anu ce merge, n’au
cate 3—4 processe, ca economii naţionale mai rondulu cu proiectulu despre regularea tierei sa­ nice o valdre si nu merita a fi luate in considera-
p6te face vreunu progresau, ,si ca nu eau mai mulţi sesci. A face o spicuire prin aceste foi ne este tiune, dedrace faptele dovedescu in urma, ca nu
locuitori din tidra. cu nepotintia, atatu din causa, ca nu ne drta spa- numai detoriele statului crescu din anu in anu, ci
in proportiune cu aceste cresce si deficitulu in bu-
tiulu miceloru ndste coldne, catu si din motivulu,
getu. Nu este de ajunau a urcâ dările, spre a
ca nu e vorb’a despre o regulare a pamentului ro-
aduce pe charthia bugetulu in ecuilibriu, ci pentru
SBl'asiova 4 Marte, 18 Fauru 1876. manescu; inse cu tdte aceste observamu, ca parerea
câ ecuilibrarea se se intemple in fapta, trebue po-
toturoru acestoru foi culmindza in aceste cuvinte:
Mai la vale publicamu in totu cuprinsulu seu porulu pusu in positiunea de a potd plaţi catu i
„A fostu odata o tidra sasdsca in Ungari’a, inse
proiectulu de lege despre regularea fundului regiu. se cere. Pana atunci tdte suntu in daru.
j aceea nu va mai fi. Egalitatea învinge, privile-
Indata ce amu aruncatu ochii asupra acestui elabo- — Din scurt’a notitia înregistrata in numerulu
1 giulu se nimicesce. In Ungari’a fia-cine trebue se
ratu alu dlui Tisza, ni-au venitu in minte cuvintele precedentu s’a vediutu, ca pre langa tdta larm’a ce
' fia cetatidnu alu patriei, dra nu strainu privilegiata,
unui poetu din Rom’a vechia, care pentru prim’a impluse lumea, cumca conventiunea comerciale
— nu stătu in stătu."
data esprimâ grandids’a idea, ca se scremu munţii, inchiata intre Romani’a si Austro-Ungari'a va su­
Ungurii făcu, precum se vede, mare capitalu
pentru câ se nasca unu siârece ridiculosu. Tocma feri naufragiu in camer’a de Yien’a, totuşi acea
asiâ se intemplâ si in casulu de facia cu regularea din acdsta regulare, cu tdte ca pe sasi nu-i alte- conventiune fu primita cu o imposanta maioritate
rdza asia tare, precum credu ungurii. Sasii suntu
fundului regiu. De' atat’a amaru de tempu s’a de voturi. Ni-ar placd multu, câ se potemu face
buni bucuroşi ca au scapatu asiâ; ei se temeau de
vorbitu, s’a scriau si s’a declamatu despre acdsta unu scurtu estractu din desbaterile referitdrie la
mai reu, pentru ca nu credeau, câ ungurii se fia
regulare, incatu lumea -si formase dejâ convicţiu­ acestu obiecte, inse spatiulu nu ne idrta. Insem-
cu pietate facia de numirile istorice, incatu se nu
nea, ca de aici idsa de buna sama unu lucru mare. namu inse, ca oppositiunea a voitu se faca capitalu
se indure a şterge chiaru si numele universităţii
Pentru aceea, la aparinti'a fotului dlui ministru de cu aserţiunea, ca Romani’a n’ar avd dreptu, de a
interne actualu, a trebuitu se remana uimita, ve- natiunei sasesci. inchiâ contracte cu poterile esterne si pentru aceea
diendu ca larm’a si afar’a ce s’a facutu in tidra cu — Esilatulu natiunei maghiare, ex-dictatorele se se sustiena relatiunile cu guvernulu turcescu,
r e g u l a r e a ungurdsca a f u n d u l u i sasescu a Kossuth L.ajos totu mai da inca din candu in candu dela care se potu castigâ mai mari avantagie
fostu numai o spaima de umbr’a magariului, de- cate unu semnu de vidtia. Din incidentulu morţii pentru comerciulu si industri’a austriaca in Orientu.
drace falnicii domni unguresci totuşi s’au cam te- lui Dpsilr bflt.ramilu revolutionariu adressdza deputa­ Ministrulu de comerciu Chlumecky, spre a dovedi,
wuxu se taia mai adencu in corpulu poporului sa­ tului Ignatiu Helfy o epistola catu postulu pasci-
pdte, ca părerile opositiunii sunt ratecite, atrase
sescu si asiâ au aflatu de bine a spalâ cogioculu loru de lunga, in care dinsulu face critic’a lui Deâk
intre altele atenţiunea opositiunei asupra impregiu-
sasului, fora câ se-lu ude. câ persdna privata si câ barbatu de stătu. Intru
rarii, ca in diu’a candu acd3ta conventiune s’a
Dlu Tisza dise in espunerea motiveloru sale illustrarea caracterului privatu si a sentieminteloru primitu de catra camer’a de Bucuresci, atunci dia-
la acestu proiectu de lege, ca scopulu ce voiesce i animei lui Deâk, betranulu ex dictatore aduce de riele opositiunei de acolo au aparutu tdte in doliu
se-lu ajunga prin acdsta regulare este, a face se esemplu portarea Iui Deâk facia cu copiii dinsului, si disera: „Eri s’a infiptu cutitulu in anim’a Ro­
incete starea separata de pana acum a fundului de cari nu s’a interessatu de locu, cu tdte ca pre mâniei, dra corpulu ei inca tremurandu fii trantitu
regiu, care cu ocasiunea arondării territoriale, ce unulu dintre ei -lu botezase insusi Deâk. „Micuţii la pamentu de catra contele Andrâssy." Prin citarea
va urmâ in curendu, va intrâ in aceleaşi conditiuni, mei copii — scrie Kossuth — moriau de fbme in acestoru cuvinte dlu ministru a voitu se convingă
in cari se afla si celelalte municipie vecine. Afara inchisdre si se aflâ unu omu, care intrâ de buna pre opositiunea austriaca, ca conventiunea din ces-
de acdst’a proiectulu se ocupa cu organisarea uni­ voia in temnitia cu dinaii numai câ se-i p 6ta nutrf. tiune este mai favorabila pentru Austri’a, decatu
versităţii natiunei sasesci, a cărei numire din pie­ Chiaru străinii si contrarii mei politici se interes- pentru Romani’a. Si noi nu potemu dice, ca in
tate catra institutiunile istorice o respectdza si pre sau de dinsii pe întrecute, numai Deâk nu întrebi) acestu punctu ministrulu Austriacu n’ar fi pronun-
venitoriu, cu tdte ca de aci înainte universitatea baremi atat’a, ddca mai traiescu acei nefericiţi ori ciatu unu santu adeveru.
acdst’a nu va avd alta chiamare, decatu de a ad- ba.“ — Cu privire la oper’a impacatiunii dela 1867, R o m a n i’a presenta uoutati de crise seridsa.
ministrâ averea naţionale. Kossuth scrie urmatdriale: Deâk, avendu unu tem- In urm’a demissiunii presied. camerei pr. Dimitrie
peramentu inealditu cu sânge de pesce, nici-odata
D6ue din cele trei foi sasesci din Transilva­ Grhica din caus’a, ca nu fii preconsultatu despre
n’a voitu se crdda in vitalitatea propria a nationa-
nia soDtu f 6rte multiumite cu acdsta regulare. A- proiectulu ministeriale cu imprumutulu de 30 milidne
litatii maghiare, pentru aceea a voitu cu ori-ce
ceste foi dovedescu multa abnegatiune si totu-odata si 50 mii. pentru drumulu Ploiesci-Predealu, cum
pretiu, chiaru si cu pretiulu unoru prea mari sa-
mare interessu si multu semtiu pentru statulu un- se face acdsta in tdte statele, Camer’a a alesu in
crificia, se se împace cu austriaculu,^câ asiâ se se
gurescu, candu scriu, ca a trecutu tempulu, de a locui de presiedente pe d. Brailoiu cu 68 contra
asecure mai bine esiatinti’a natiunei maghiare.
mai dori sustienerea statului sasescu in sinulu sta­ la 37 voturi date pr. d. Grhica si cinci albe. —
tului ungurescu; universitatea natiunei sasesci a Despre negotiatiunile actuali cu Austri’a dice D. Vicepresied. alu Camerei Yasilie Boierescu inca
trebuitu se incete de a-si mai arrogâ dreptulu ce betranulu, ca Austri’a n’a consideratu pe Ungari’a a demissionatu dela vice-presiedinti’a adunării aus-
compete numai cordnei si parlamentului din Buda- nici-odata de o tidra de sine statatdria, ci numai tienendu-si libertatea acţiunii câ deputatu. Gruber-
pest’a. Ba „Q-azet’a de Brasiovu" merge si mai câ pre o vaca de mulau a intregei monarchie. Si nului i se imputa, ca a despretiuitu rogarile camerei
departe si dice, ca saaii se nu pdrda din vedere, ddca Ungari’a nu va voi se remana si pre venitoriu si voiesce a aduce tierii loviri morali si materiali,
cumca locuiescu Împreuna cu alte popâra, cari sunt in conditiunile de pana acum, atunci nemţii austri- inecandu tidr’a in datorii. Asia partit’a conserva­
egalu indreptatite si pre cari sasii nu le mai potu aci dicu acurtu si laconicu, ca ddca nu, atunci nice tiva se afla divisata si conservativii liberali voru a
eschide prin nice unu feliu de muri chinesici dela loru nu Îs mai trebue dualismu . . . . Despre im- continua atitudinea ce o dovediră pana aici, pre­
parteciparea la afacerile publice comunale si muni­ pacatiunea maghiaro-nemtidsca observa in genere candu gubernulu cu partit’a s’a conservativa procede
cipale. urmatdriele: „Moru cu dorerea in anima, ca aceea a-si urma calea cu tdta energi’a. Resultatele voru
Pdte ca diariale sasesci — afara de „Tage- ce Deâk a facutu cu consciintia curata, inse aflan- dovedi patriotismulu actiuniloru si iubirea fericirei
blatt", care dice, ca proiectulu nimicesce pameutulu sa­ duse intr’o retacire inspaimantat 6ria, este unu abisu naţionali.
sescu, — s’au aventatu la asemeni espectoratiuni care va inghiti naţiunea. Si logic’a fatale a fap- Dala Constantinopole se scrie, ca marele vizir
numai din prudintia si circnmspectiune, spre a mol­ teloru este asiâ de inesorabile, incatu nu mai laşa a tramisu la toti gubernatorii din provinciele turce
comi pre domnii unguri, câ cu ocasiunea arondării nice o radia de sperantia, cumca naţiunea maghiara adresări impuindulise observarea reformeloru primite
se nu imbucatatidsca fondulu regiu. Ele vedu, ce va mai potd scapâ vr’odata din acestu abisu. O na­ in favdrea crestiniloru facia cu intrevenirea diplo­
e dreptu, ca este reu, inse se temu si de mai reu, ţiune suprimata si strivita de catra elementele stră­ matica,