Page 2 - 1876-03

inca-i apasa greutăţile cele mari ale statului câ si legalu, nice alu dreptului, precum nice din punctulu rusesci făcu necontenitu propaganda pentru resbelu.
pe noi, ca inse pe ei ii ruinbdia concurrenti’a din de vedere alu ecuitatii sbu alu politicei sanet 6se, si Principele Milanu inca a inceputu a se suppune
afara, cu care nu mai potu da peptu pe nici-unu ministrulu de justiţia avea detorinti’a, de a nullificâ pressiunei ce se esercita asupra sa de catra Russia
terrenu alu industriei si alu comerciului, bra acbsta acestu actu de eclatanta calcare de lege si de a si înclina la resbelu. Intrbga poporatiunea Serbiei
nepotintia -si are scaturiginea sa in vechile loru pedepsi pre urditorii lui. Ministrulu a promissu ca este gafa pentru lupta.* — Afara de acbsta se
statute „tiehali* (Zunftorduungen), in privilegiele, va presentâ camerei unu proiectu de lege in acestu mai comunica, ca unu ordinu alu ministrului de
cu care -si imaginaseră, ca voru fi aparati de con­ respectu; ar fi deci bine, câ pana atunci illegali­ resbelu conchiama pre toti acei barbati dela 20—50
currenti’a lumei intregi. Se ne spună sasii, pen- tatile subalterniloru se nu fia suferite, ba chiaru de ani, cari pana acum n’au fostu militari, spre a
tru-ce in aceşti 20 de ani din urma mai tbte în­ sancţionate de catra ministrulu siefu. formă unu corpu de reserva.
treprinderile loru mai mari, cumu consortiuri, fa­ — Ce ne va mai aduce pana mane constitu- Faim’a, cumca guvernulu romanu are de cu-
brice, cultivări de mine s. a. au cadiutu una după tionalismulu maghiaru, vomu vedb, acum inse se getu, a opri catu de curendu esportulu de cereale,

alfa cu perdere de sute de mii. Ei au acble re­ ne mai occupamu pucinu cu alte lucruri, filrn’a face pre lume se erbda, ca Romani’a, pre langa
l a t i v e mai multe si mai bune chiaru decatu ma­ acbst’a a fostu abundanta in nea si ghiatia nu t6te asecurarile sale de pace, totuşi se pregatesce
ghiarii, loru le stau deschise tbte institutele mari numai pre aici prin munţii noştri, ci si prin de resbelu. — La aceste noi credemu a fi indrep-
si mici ale Cislaitaniei si ale Germaniei intregi; părţile superiori ale betranalui Danubiu. Diurnalele tatiti se facemu observarea, ca Romani’a nu face
connexiunile loru naţionali se ramurescu pana in din capitalea ungurbsaa descriu care de care in alfa, decatu urmbza proverbiului stramosiescu: „Si
regiunile rupreme ale societatiei austriaco, si totuşi colori mai ingrozitbrie pericululu, cu care Dunarea vis pacem, para bellum."
la ei câ de 9 ani incbee se vede unu regressu amenintia capitalea, precum si tbte orasiele si sa­ In Parisu a eruptu crisa ministeriale. Cabi-
spaimantatoriu si migratiune, care te pune la mi­ tele de pre malulu acestui fluviu. Repedea topire tulu Buffet si-a datu demissiunea si Mac-Mahon a
rare. S’a exilatu din tibra economi’a de vite cor- a nbuei si mai vertosu s!o>i de ghiatia, cari se primit’o, pentru ca insusi Buffet a recunoscuta, ca
nute, copitate si lanbse a valachiloru, se muta sa- redica catu dealurile in albi’a Dunărei si impedeca caderea sa la alegeri este prob’a cea mai învede­
celenii, branenii, brescanii, resinarenii, seliscenii, cursulu apei, au facutu de a crescutu ap’a Dunărei rată, cumca poporulu n’are încredere in dinsulu si
poienarii, sbu adeca mocanii, moroienii, tiutiuienii cu 24 de urme preste statulu ei regulatu, asiâ fora de încredere si auctoritate nice nu pbte
din Transilvani’a se ducu si professionistii sasi pe incatu eri alalta eri in totu momentulu se ascepta guvernă.
urm’a loru, bra cu ei fetele de secuiu pana in Bul- inundarea capitalei, care inse pana acum a ascapatu
gari’a. Adeverata Nemesis. si se spbra, ca anulu acest’a nice nu va mai avb
Nr. a—1876.
In loculu emigrantiloru venu alte limbi străine d’a se teme de inundare. Inse Pest’a noua, Bud’a
4 P r o t o c o l l n l u .
in tidra; ddra ce castiga cu aceea tidr’a, economi’a vechia, unele suburbie ale Budei noue, precum si
naţionala a tierei si naţiunea ndstra ? Respunsulu mai multe sate de pre malulu Dunărei fura inun­ Adunarei poporului gr. cat. din Si ei ca m i c a ,
Protopopiatulu Mediasiului, luatu in 12 Ianuariu
este pe verfulu limbei fia-carui lectoriu. date cu totulu. In Pest’a noua ap’a a dirimatu
st. n. 1876 cu privire la intemeiarea unei „ F u n -
vr’o 50 de case, preste totu a causatu daune enorme;
d a t i u n i s c o l a s t e c e * pentru scol’a g. c. con-
locuitoriloru din mai multe comune li se tramitu fessionale romana din Sieic’a mica.
ISrasiovtft 1 Marte 18 Fauru 1876. cu cinurile t6te cele necessarie pentru vibtia. (Urmare).
Din cele comunicate in numerulu precedentu — Miniştrii maghiari, cari aveau se mbrga 2. Dlu Parochu propune alegerea unui presie-
a potutu fia-cine se-si faca o idea chiara si se-si dilele aceste la Yien’a, spre a continuă firulu intre- siedinte.
câştige o convicţiune firma despre atitudinea ostile ruptu alu consultatiuniloru despre nou’a impacatiune ad. 2. Adunarea poporului proclama cu una­
a guvernului si a camerei maghiare facia de pucinele dualistica, si-au amanatu caletori’a din caus’a pen­ nimitate de presiedinte pre Dlu parochu Florianu
M u n t e n e s c u , care si-occupa loculu.
si neînsemnatele drepturi si libertăţi, pre cari totu elului, cu care Dunarea amenintiâ capitalea ungu-
3. Presed. propune se se alega unu cassariu
potestatea de stătu maghiaru le-a accordatu natiu- rbsca. Se crede inse, ca după ce pericolulu de si unu controloru, precum si alegerea membriloru
niloru nemaghiare înainte de asfa cu vr’o cativa inundare a trecutu, miniştrii voru plecă in dilele
comitetului administrativu pentru fundatiunea pro­
ani. Pana mai deunadi naţiunile nemaghiare cre­ prossime. iectata.
dea, ca in asiâ numitulu stătu ungurescu esistu — In camer’a de Yien’a se apropia momen­ ad. 3. Adunarea poporului nu afla de lipsa si
inca legi cu val 6re si potere de legi, ca mai esiste tulu, de a se luâ in discussiune conventiunea co­ controloru, ci alegu doi cassari in personele lui
o scânteia de dreptate si o umbra de ecuitate; merciale inchiata cu Romani’a, atatu ■ reportulu Ioanu Campeanu si Nicolau Ivanu Sierbu, cu aceea
astadi inse au trebuitu se se convingă totu sufle- maioritatii comissiunei economice, care numai din adaugere, ca cassarii se fia alessi numai pre unu
anu si se fia oblegati a depune juramentu, si cu
tuln ce n’are stramosi pe Atilla si Tuhutu, ca aici motive de oportunitate recomenda conventiunea spre
finea anului functiunei voru da ratiociniu in faci’a
legea r. este o papusia, data spre jocaria presidenti- primire, catu si celu alu minorităţii, care propune comitetului admin. care e si comitetulu beser. si
loru de tribunale si prefectiloru de districte; ca aici amanarea discussiunei asupra acestei conventiuni apoi cu comitetulu in faci’a întregului poporu, care
in locu de dreptate domnesce arbitriulu si volnici’a pana după definitiv’a regulare a reforintieloru va­ ratiociniu se va aşterne locuriloru competente, si
si ca ecuitatea nice nu p 6te avd locu in sinulu mali intre Austri’a si Ungari’a. Contele Andrâssy diuaristicei spre publicare:
unui stătu, care nu crede a avb altu titlu de esi- a tienutu o conferintia cu membrii minorităţii, 4. Presied. face adunarei poporului propunerea,
stintia, decatu „maghiariamulu si maghiarisarea.* spre a-i înduplecă se-si revâce propunerea de ama- ca cumu voliesce poporulu se contribue, in bani
ori in naturale? Si cu cari mesure?
Unu preaiedinte de tribunalu, voindu a-si castigâ nare, inse aceia s’au aretatu tari câ stâncile in
ad. 4. Adunarea poporului decide, câ se con­
valbre si vbdia in stătu, se apuca si calea in pecibre propusulu loru. Se vede apoi, ca si ministeriului
tribue fia-care după starea, in care se afla, si inca
legile esistenti si apoi din propri’a sa auctoritate din Yien’a inca nu i-ar’ placb, câ acbsta conven- in naturale, anumitu: Cucurudiu, fiindu ca bani nu
croiasce altele noue, le aplica si aduce la val 6re. tiune se se mai amane, pentru aceea a pusu la avemu, si apoi in naturale toti vomu potb lua parte
Si ce face guvernulu, ce face chiaru corpulu legiui- mediulocu cestiunea ministeriale, ceea ce va se dica, la intemelibrea „ F u n d a t i u n e i * si apoi noi sene
toriu facia de acbsta anomalia, sbu mai bine disu, ca dbca va cadb conventiunea, atunci cade si rnini- folosimu inca cu mesurele cele vechi, de ora-ce cu
cele n6ue, suntu unii, cari nu se pricepu bene.
facia de acbsta ironia constituţionale? — Guvernulu steriulu. Afara de aceste se mai vorbesce si de
se face advocatulu logofetului, care tiene de virtute disblverea senatului imperialu. 5. Presied. face cunoscutu adunarei poporului,
ca ar’ fi bene, câ din capitalulu, ce se v’a aduna,
patriotica, a calcă legile esistenti, bra camer’a iea — In Orientu se complica lucrurile totu mai se nu se spesseze, decatu pentru unu protocolu in
in aperare pre guvernu, fiindu ca este asiâ de ge­ tare. Primirea reformeloru lui Andrâssy, din partea folosulu „Fundatiunei*, aparatulu de scrisu, si vasele
nuinii ungurescu, incatu nu numai ca nu pedepsesce, guvernului turcescu, promissiunea, si chiaru încer­ necessarie pentru pastrarea bucateloru, pana ce
ci chiaru indbmna pre organele si auctoritatile carea acestuia de a le esecutâ, amnesti’a anunciata capitalulu se va urca la una suma însemnata, si
publice a binemerită de patria prin calcarea legiloru pentru insurgenţii, cari se voru intbrce la caminu- pana atunci capitalulu se se elbee cu interesse ceva
in favbrea maghiarismului. Ya se dica, si guvernu rile loru si voru depune armele, — tote aceste nu mai mari, câ „Fundatiunea* se se redice in cu­
rendu si inca se se db pre lunga obligaţiune, care
si camera, in locu de a face [se li se respecteze numai ca n'au schimbatu situatiunea, ci au facut’o se fia subscrisa si de presied., si interessele la
dreptulu si poterea, ce numai loru li este data cu multu mai grava. Insurgenţii din Bosni’a au finea fia-carui anu S 8 se capitaliseze, invoiescese adu­
privire la crearea de legi noue, la interpretarea, respinsu neconditionatu irad’a turcbsca promitietbria narea la acbst’a propunere, ori nu?
modificarea si chiaru anullarea legiloru esistente, -- de ameliorări si conclusulu luatu in acestu respectu ad. 5. Adunarea poporului se involiesce din
degraabza de buna voia si-si tienu de detoria, a l’au comunicatu si insurgentiloru din Erzegovin’a. cuventu in cuventu la acestu punctu, cu acelu
aprobă cu tbta poterea loru illegalitatile ce le Ei dicu, ca pana atunci, pana candu va mai domnf adausu: ca mai multu de una galeata (4 metrete)
se nu se db la nemeuea, si după capitalulu de una
comite unu preaiedinte de tribunalu; sbu unu pre­ semi-lun’a asupra loru, nu voru depune armele, galeata se fia d 6ua ferdele interesse, care la finea
fecţii de districtu. Apoi constitutionalismu e pentru ca turculu promite, inse in anim’a sa cugeta fia-carui anu se se intbrea la „Fundatiune", dbca
acest’a?.. . ca „mai curendu voru domnf ghiaurii in Stambulu, se va potb, dbca nu se va pâtb intbrce si capitalulu
La acbsta întrebare respondemu cu cuvintele decatu se ajunga irad’a aceea la valbre in Bosni’a.* si interessele, atunci capitalulu se se mai lase unu
diurnalului „Ung. Lloyd“, care cu privire la con- Foiele rusesci au pusu deja cestiunea, ca acum ce anu, pre lunga obligaţiune de nou, br interessele
nice una data se nu se lese, ca asia in cativa ani
clusulu tribunalului de Brasiova, prin care limb’a e de facutu? — Passulu primu a fostu mai greu,
ne scotienduse nice Capitalulu nice interessele, de
romana si cea germana se eschidu din usulu jude- alu duoilea va fi mai usioru. o parte s’ar’ potb ingrauia bietulu omu, br’ de
catorescu, dice, ca acelu conclusu nu se p 6te justi­ Diariului „Ung. Lloyd* i se telegrafbza dela alta parte ar’ potb fi dauna la „Fundatiune*, care
fică si chiaru nice eacusâ nice din punctulu de vedere Belgradu cu datulu 24 Fauru urmatbriele; „Agenţi debue incungiurata atatu de una parte, catu si de alta.