Page 1 - 1897-02
P. 1
j StiicM' AMaisîifca, ,6 mir lese ii H-iin li,
i fl ".................... Abonamente pentrn Anstro-Unearia:
pl&te m&wîTr.SO; Pe nn an 12 fl.. pe şese Ioni
Bcritforî 3j©&8«c56lîe xuzytf^ 6 fl., pe trei luni 3 fl.
pilîjesao, — Alao.^Banpţ's ji/V N-rii de Dumlneoă 2 <1. pe an.
ratrraat. Pentru România sl străinătaie;
iMS&ft'ATc se primesc i-'Ailml- Pe nn an 40 franol, po ş6eo
Rlatrcţlanfl Sn Bxaaov /. la , “f" lnni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
saătdrole Birouri : H-rii de Dnmineoă 8 frairol.
ta Yienn: AT. A***; Bmrim
SchnUk, Ritdolf Mof^A' k^itlins Sa prenumără la tăie ofioioie
Nnchfolţer; An( n 0p? ii,K > {■ poştale 1 din Intra şi.din arară
Eunnsdcr y in iMdapoata: Ju Y* şi la dd. ooiootori.
Goldbergerg, V^tin Bcmot; în tb^iamentnl neutra Brasor
Bucnraso3-- / *0‘»“ :e #“««. Sno- administraţiunea, piaţa mare,
eutsKie (l/Uonmame; în Săra tflrgul Inului Nr. 30 otagiu
turi,: P ° -V & Usimiann, I.: pe un an 10 fl., pe .şese
r :
Pr/ţul ln«m-{iUî!;ior: o scriu, lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cri
X&n^ond pe 0 catoni 6 bî. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30cr. psnri-u o pabH- A l T I J L L 12 fl., pe 6 lunî 6 tl., pe trei luni
opfe. .Publta&rl nud dor.o dapS 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
horiră tfi învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Beciame po pagina a 3-6. o tele cât şi inserţiunile supt
ueriă 10 or. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 26. Braşov, Lum-larţl 4 (16) Februarie 1897.
Cine stă la spatele Creolei? sprijin şi din partea Rusiei, când oâte-odafcă despre păsurile şi afacerile nos- Numirea oficiosă a candidaţilor pen
sunt cunoscute legăturile intime, ce tre interne ! tru celelalte oolegii eleotorale nu este înoă
T6tă lumea este astă (Ţi agitată lega pe împăratul Rusiei chiar cu AstâcŢ cestia cea mai ardentă, ce cunoscută.
de întrebarea, ce şî-o puue mic şi acel principe George, care se află preooupă opinia publică din acestă jumă Realegerea deputaţilor de pănă acum
mare în faţa evenimentelor din aŢî în capul espediţiunei navale gre- tate a monarchiei, sunt alegerile atât de îusă, pentru curia marilor proprietari, a
Orient: care putere stă la spatele cescî, despre care se anunţă, că a apropiate pentru parlamentul din Viena, d-lor baron George Vasilco şi Dr. Stefano-
Greciei ? ajuns deja înaintea Caneei? Princi faţă de oarl mai ales Bucovina stă oea wicz, se privesce ca sigură. Singur manda
Nu se p6te trage la îndoelă, că pele George este cel mai bun amic mai puţin păsătore. Ce-i drept, dela con tul bravului şi venerabilului nostru repre-
după tdtă logica sănetdsă, un stat al împăratului Nicolae şi ne vom stituirea comitetului central electoral ro sentant Dr. loan Ţurcan, oare atât de mari
mic, ca Grecia, care preste acăsta se aduce aminte, că el a fost acela, mân şi dela începerea aoţiunii acestuia, o merite şi a oâştigat în • tot timpul său de
mai află şi într’o situaţiă critică fi care a călătorit cu actualul împărat agitaţiă bre-oare s’a pornit şi în rândurile deputat în parlament pentru biserică, şoolă
nanciară, n’ar fi îndrăsnit se pună rusesc în Japonia şi care a salvat alegătorilor români. şi pentru naţiune, se svonesoe, oă ar fi ex
la cale mult riscata expediţia navală viaţa Ţarului cu ocasiunea cunoscu „Gazeta Bucovinei tocmai în nu- pus. Fapt e, că părintele Ţurcan, în urma
11
la Candia, dăcă nu s’ar fi sciut cu tului atentat. merii săi din urmă a fâout apel la alegă atitudinei sale desinteresate şi energioe, la
un razim la spate din partea vre-u- Având în vedere tdte aceste şi torii din ţâră ai partidului naţional, insis guvernul ţerii este o personă rău văcjutâ.
neia din marele puteri. Adevărat, alte împrejurări, nu mai putem să tând pentru constituirea prin districte a Nu înţelegem însă păşirea, oe se plă-
că nu ar fi tocmai eu neputinţă ca ne încredem orbesce în asigurările, subcomitetelor de aoţiune şi publicând lista nuesoe chiar de sus din oercurile înalte
Grecia, în situaţiunea critică în care că Europa vrâ numai pacea şi status oelor trei candidaţi naţionali pentru trei biserieesci în contra acestui meritat băr
se afla, se fi lucrat şi numai de ca qno, ce se dau din partea oficiului oerourl electorale, nominâţl şi recomandaţi bat al bisericei nostre, oând densul totă
pul ei, urmând vechei dicale, că no nostru de esterne, ci, în mănia tu din partea comitetului electoral central în puterea şi activitatea şi-a jertht’o numai
rocul favorisăză pe cei curagioşî. turor declarărilor optimiste, trebue persbnele următorilor : dentru marile interese ale biserioei şi ale
Der este cu t6te astea greu de ad in faţa celor ce se petrec se ne pu Dr. George Popovici pentru noua carie poporului. A faoe un sohimb, după oum se
mis aşa ceva, din mai multe cause, inteDţionâză, între părintele Dr. Ţurcan şi
nem din nou întrebarea: Cine stă electorală, aşa numită ourie a 5-a (partea
mai ales înse din causă că, marele la spatele Greciei ? între un oălugăr-arohimandrit oa părintele
puteri remânend chiar neutrale. sudică sâu românâsoâ a ţării) ou locul de Calinescu, agreat atjl şi de capul bisericei,
alegere Rădăuţ; loaa Lupu, mareşalul ac
Grecia cu puterile ei restrînse n’ar tual al ţării, pentru oomunele rurale din oa şi de guvernul ţării, nouă tot-dâuua şi
pută pentru durată se ţină piept cu Oin Bucovina. districtele: Rădăuţ, Soloa, Suoeava, Gura- atât de duşmănos, — ar fi o degradare
Turcia, fiă pe apă, fiă pe uscat. pentru biserică şi un pericol pentru inte
(Alegerile parlamentare. — Candidaţii Ro humorului, Câmpulung si Dorna, ou looul
Trebue deci se admitem ea şi resele oulturale-naţionale ale poporului ro
sigur, că este, în joc şi vre o putere mânilor.) de alegere îu Rădăuţ; EudOXÎU baron Hor- mân. Er aoest atentat nu ne vine să cre
mare, şi acesta o facem chiar cu ri- Cernăuţi, 11 Februarie n. muzachi, deputat în dieta ţării, pentru oo dem, oă se va pute oomite mai ales din
sicul de-a veni în conflict cu păre munele rurale diD districtele: Cernăuţ, Sa- partea oonsistorului.
rile desfăşurate în declaraţia, ce a Un mare gol se simte încă şi ar}I în degura, Storojineţ şi Şiret, cu looul de Românii să fiă însă biue pregătiţi pen
rândurile conducătorilor poporului român alegere Cernăuţ.
tăcut’o ministrul-preşedinte Banffy tru tote eventualităţile. Fruntaşi şi alegă
din Bucovina. Un glas puternio, oe pă
la interpelarea lui Kossuth în afa Toţi trei aceşti candidaţi ai partidu tori, pretutindenea Bă-şl siringă rândurile,
trunde şi emoţionâză mai ales inimile tine
cerea, despre care vorbim. rei generaţii în desvoltare, viu răsună acjl lui naţioniil român sunt „aooepteţI“, pre şi în oea mai perfeotă armoniă şi solidari
Ca întotdâuna, aşa şi de astă- cum se spune, şi de guvernul ţării, — dâcâ tate să proeeadă ou toţii în totă acţiunea
dată, tractându-se de-o cestiune es- din CarpaţI pănă peste Prut în frumâsa peste tot mai p6te ave încredere la Ro ce li-se impune. Asta li-o cere demnitatea
ţerişdrâ şi cu înteţiră ne întrâbă pe toţi
terioră, baron Banffy n’a declarat de-opotrivă: Dâoă &ţl lăsat poporal de baş mâni vr’o promisiune dată din partea aces şi causa naţională.
nimic, fără a se fi pus mai înainte tină al Bucovinei să deoadă şi să piară tui maşter guvern al Bucovinei. Raportorul.
în înţelegere cu ministeriul de es- de-alungul deceniilor, pentru-oe nu căutaţi Deşi faţă ou domnul loan Lupu şi
terne. De aceea el a şi cetit de pe A. baron Hormuzachi mulţi inşi sunt ou
mai cu dinadins să salvaţi şi să oonservaţl Complicaţiunile din Creta.
hărtiă părţile mai însemnate ale de- 6re-oare reserve şi deşi pe amândoi îi de-
cel puţin cât & mai rămas?
clarărei sale. Cu tdte astea, răspun sorise ou 6re-care patimă o foiă locală Cestiunea cretensă se complica din oe
sul seu nu ne-a putut linişti pe Unde ar fi astăcŢ şi acest părăsit po ovreâscă pentru atitudinea lor moderată în oe tot mai mult. Deja se vestesoe, din
deplin. por, dâcă ar fi avut în mijlocul său ade- din periodul expirat al parlamentului, noi isvor Turcesc, oă o parte din trupele gre-
viraţi conduoătorl, ou dragoste deplină şi
A cjis ministrul-preşedinte, că suntem în majoritatea absolută de aoea cesol ar fi debaroat pe insulă şi că voind
cu ueolintit devotament pentru apărarea
Grecia a lucrat în contra sfatului convingere, că şi prin nominarea şi reco o corabie turcâscă să .se apropie de ţărmuri
tuturor puterilor, că prin urmare ea intereselor de vieţă ale poporului ?! Puţini mandarea acestor doi candidaţi ai săi, par ar fi fost bombardată de corăbiile grecesol.
irge de capul ei, şi a mai adaus, au fost inse de aceştia, şi mulţi au lipsit tidul naţional, între actualele împregiurărl Prin urmare „prima puşoăturâ“ s’ar fi slo
puterile voesc pacea şi stciius quo dela postul lor în deoursul vremilor; er pohtioe din ţâră, a făcut o nimerită ale bozit şi conflictul între Grecia şi Turcia
Orient, de aceea vor procede în stadiul, la care acjî bietul popor român gere. Amândoi sunt ounosouţl oa bărbaţi ar fi devenit inevitabil, cu t6te stăruinţele
bucovinean e ajuns pe tdte terenele vieţii
alegere, El a dat cea mai mare serioşi şi cu simţ de iubire pentru intere puterilor de a susţină pacea. De asemenea
publice, e trist şi îngrijitor. Oât mai ales
ă agitaţiunilor grecesc! şi purta- sele poporaviumi şi ale ţării; amândoi se se anunţă, că Greoii ar fi început a oon-
f
a Turcilor o înşiră numai ca una pe terenul ouitural-sooial s’a făcut în oâţl- bucură de trecere şi influenţă în cercurile centra trupeşi 1a marginile Tessaliei. Etă
am căuşele încurcăturilor de acjî în va ani din urmă e mult, fără îudoială, der conduoătoro. în deosebi oe se vestesoe în privinţa aces
Creta. e totuşi prea puţin, pentru oa fruntaşii Cât pentru oandidatura d-lui Dr. tor întâmplări:
aoestui popor să stee în neluorare şi la
T6te bune şi frumdse. P6te că George Fopovid, neobositul şi valorosul O telegramă din Oonstantinopole din
umbra indiferentismului. Şi mie unuia —
pentru moment lucrurile stau aşa, ideal al tineretului din ţâră, — acesta pra- 13 Febr. n. anunţă următdrele: „ErI au
aoâstă impresie deprimătore mi-o Jasă chiar
că nici una din marele puteri nu tutindenea este primită ou adevărat entu- debarcat voluntari greci şi o mică parte a
11
societatea politică „ Concordia , represen-
aprobă pe faţă pasul regelui Gheor- siasm şi oa oea mai fericită. Bărbat tinăr trupelor grecesol în Creta. Străinii din Can
gbios şi al guvernului seu. Esistă tanta poporului român din Buoovina, prin încă, dâr prin zelul său de admirat şi prin dia au părăsit oraşul şi s’au retras pe oo-
11
deci 6re-care înţelegere esteridră în atitudinea şi „activitatea sa din present. activitatea sa plină de abnegaţiune de păuă răbiile srăine sub scutul trupelor turoesoî.
tre puteri. Inse pănă când ? Ce ga- înţeleg însă situaţia, şi causei ’i-aşl acum pentru tdte căuşele şi interesele cul- După rapbrtele consulilor din Creta, în Sitia
ranţă avem despre durata acestei strioa, dâoă m’aşl ooupa aoi şi chiar de turale-naţionale ale neamului românesc din au fost măcelăriţi de Creştini 300 Moha-
t
înţelegeri şi pentru cŢ de mâne? astă-dată cu căuşele răului. Na aeâstă-ml Bucovine, d-1 Dr. George PopovicI este medaul şi îu insula Inos 22. Şi în Kissamo
ua
Aici e greutatea momentului. este intenţiunea. acjî idealul de muncă şi zel, de consoien- au fost ucişi câţl-va Turci. Aici e mare
Unii susţin sus şi tare, că nu Constatat însă este, că de acestea ţiosă împlinire a datoriei şi de iubirea de târnă, oa nu ouin-va în loourile unde Mo-
mai Anglia pdte se fiă puterea aceea, sunt. Ar fi de sigur .forte mult de dorit, neam nu numai pentru tinerime, ci pentru hamedanii sunt împresuraţi de Creştini, cei
care încuragiăză şi sprijinesce în as ca oel puţin de aoi încolo, o legătură mai toţi de-opotrivă. Cele mai frumbse speranţe dintâiu să nu fiă măcelăriţi .
11
cuns acţiunea Grecilor. Pănă acuma strînsă şi mai intensivă să se producă în sunt ecjl legate de acest iubit compatriot O altă telegramă tot din Constanti-
înse nu-i nimic dovedit. De ce se tre fruntaşii poporului român din Buoovina al nostru în viitbrea carieră, ce ’i-se des nopole împărtăşesoe ou aceeaşi dată: După
nu pdtă sta Rusia la spatele Elini şi între fraţii lor din celelalte ţ®rl româ- chide în viâţa publică a patriei şi a statu comunicarea eerourilor ofioiose turcesc!, o
lor, cari se arata de-odată atât de nesol, fiă pe terenul politic-neţional, fia pa lui nostru. Insa-şl pressa locală neromână oorabiâ de răsboiu turoâsoă, cave venia din
belicoşî? ţbarele englese au şi vor cel social-cultural, pentru oa efecte să arate numai ou cele mai măgulitore ouvinte în- Candia, voind să debarce trupe şi gendarml
bit de eventualitatea acăsta, pote şi acţiunea românâsoă din ţâra fagilor. — timpină candidatura aoestui valoros fiu al la un punct al ţărmurilor, a fost ataoată
pentru ca se depărteze bănuăla dela Şi, Domne, cu cât drag şi mulţumire oe- patriei nbstre, pentru a cărei represenţă de un vas de răsboiu grecesc cu trei puş-
Englesî, der pote şi cu drept cu tim noi Românii bucovineni orl-ce notă, în parlament o fericire va fi, âr pentru căiurl şi a fost silită să se înt'droă înapoi.
vânt. De ce se nu fiă posibilj un oe pressa română din celelalte ţări o ia noi o adevărată mândrie. Uciderea Mohamedanilor în măi multe lo-
