Page 3 - 1897-02

Nr. 26.—1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

punct de vedere moral şi socir nu esfe un coperirea, că introducerea loteriei de classâ sus şi datoriile separate ale ambelor părţi. ProducţiunT şi petrecem.

câştig. Câştig ar fi f ş^ d6că sim P - este o urmare a mituirilor făcute cu ocasiunea Aici este de observat, că la încheie­
la
0 Bal la Âzuga. Comitetul seoţiunei Pre­
d
mente s’ar fi decretat c/ sarea lofceriei 5 <^ alegerilor dietale. Pentru aceste mituiri gu­ rea paotului dualist datoriile de stat ale deal al Ligei învită la balul, oe-1 va da
e întrebare, dâcă ar f ooreot, lucru vernului i-au trebuit bani, âr ''oei oe i-au Austriei contraotate înainte de 1868 n’au în (jiua de 15 Februarie v. c. în salonele
cuminte şi just, ca • l° r 00 j doă loteriă dat banii, au pretins ooncesiunl. Astfel cjioe fost luate între afacerile comune. Ou t6te
,e
cantinei fabricei de postav din Azuga. în­
să li-se aduoă o ^urinţă, fără oa ei s’o fi „A-ny“, a răsărit idea înfiinţărei unei sot acestea ţările coronei ungare plâteso în
ceputul 8 \ / âre sâra. Intrarea: 3 lei de
cerut aoesta, şi sarcinele, pe cari aceştia cietăţl pe acţiuni, care să speculeze cu lo­ fiă-oare an o suină anuală pentru aooperi- 2
oa
familiâ, 2 lei de personă. Ţinuta simplă.
le supdrtă depună oiă. să se arunce asu­ teria de olassă. Aoăstă sooietate s’a con­ rea datoriei de stat flotante comune, oare
v
Intre orele 12—2 banchet.
pra marelu* publio contribuitor? Patima de stituit îu ascuns înoă de-atuncl, ocupând sumă a fo9t fixată pentru a. 1896 ou
*
a juca 1» loteriă nu se p6te suprima prin loo în direcţiunea ei şese deputaţi dietall, 41,141.805 fi. Cu învoirea delegaţiunilor se
paragrptl. In astfel de împrejurări, el re­ anume: Benke Gyula, directorul băncei pot face şi împrumuturi nouă comune. Ce­ Casina română din Beiuş va arangia
comandă pentru primire introducerea lote­ din Budapesta; Samuel Lazar, membru în lelalte datorii de stat şi anume împrumu­ în favorul biblioteoei sale, în „Sala ospă-
u
riei de olassă, căci prin aoesta cel puţin direcţiunea aceleaşi bănci, Egyedi Arthur, turile oontraotate după a. 1868 precum şi tăriei opidane de aoolo o petrecere de
nu sunt espuse la esploatare în primul loc de-asemenea membru în direcţiune; apoi datoriile făcute pentru împroprietărirea ţă­ dans în 27 Februarie n. 1897. Intrarea:
classele cele mai misere, mai neoulte şi Neumanu Armin, Radoeza Jânos şi ’Wolfner ranilor nu sunt afaceri comune, oi stau Pentru personă 1 fi. Pentru familiă 2 fi. •>
mai superstiţiâse ale societăţii. Spune apoi, Tivadar. sub administraţiunea separată a ambelor începutul la 8 âre sâra. Ofertele marini-
că studiând cestiunea, a aflat, că loteria In folosul aoestor oinstiţi „patrioţî părţi a monarehiei. mâse şi suprasolvirile se ohitâză în public.
K
mică a adus mai mari venite tocmai în perciunaţi este introdusă aşa-dâră loteria Datoria particulară a ţarilor austriace
anii aceia, când raporturile economice ale de olassă.
este da 1-435,327,590 fi,, âră a Ungariei C©81CBSI*S.
ţării erau mai vitrege. Raportorul arată, în
în 1895) de 4,201,528,949. Cu totul aşa-
fine, cum are să fiă loteria de olassă: tot Datoria de stat a Austro-Ungariei. dâră (socotindu-se şi datoria comuna), de Devenind vacant postul de învăţătore
la o jumătate de an se vor pune în ven- 8,544,836,523 fi. la şcols de fetiţe confes. gr. cat. română
din opidul Şomeuta-mare, pentru ocupa­
cjare 100,000 losurî, cari vor fi împreunate Datoria de stat a Monarehiei austro- Pe când tâte datoriile monarehiei erau rea acestui post se deschide conours pănă
ou 50.000 de oăştiguri. Losurile vor fi îm­ ungare este de presant de 8,544,836.523 fi. n 1 Iau. 1881 în sumă de 4747*9 mii. fi., în 1 Mărţişor a. c. st. n. când va fi ale­
şi interesele aoestei datorii împreună ou su­
părţite în şâse classe ; un los întreg, va­ gerea.
mele de amortisare au fost în a. 1896 în în 1 Iulie 1896 au ajuns la cifra de 8544*8
labil pentru tote şe3e classele, va oosta Emolumintele sunt: 1) Salar anual
sumă de 289,933.701 fi. v. a. mii. fi. Astfel pe oând în 1881 se venea
160 corâne. Fiindcă cea mai mică parte de pe un locuitor din monarohie 1254 fi., în 300 fi. v. a. solvit regulat din oassa soo-
los va oosta 75 cr., raportorul conchide, Datoria de stat, a monarehiei cresoe 1896 s’a venit 200 3 fi. lei, în rate lunari anticipative; 2) Relut
că classele mai sărace ale poporaţiunei vor în continuu şi istoria ei nu e nici decum pentru ouartir 40 fi. solvit în două rate;
îmbucurătâre. Dintre statele europene numai Franţa 3) Relut pentru încălcjit 40 fi. din oare este
fi mai puţin espu9e exploatârei aoestor lo­
Dăm aioî, după scrierea „Die Oesterr.- şi Portugalia au relativ o datoriă mai mare a se încâlcii şi şeola; 4; Reiat pentru scrip-
terii şi de aceea o reoomandă pentru turistio 2 fi.
Ungarisohe Monarchie“ de Prof. Dr. Friedr. de stat oa Austro-Ungaria. După mouarohia
primire. Reflectantele au a dovedi ou docu­
Umlauft, ce tocmai apare într’a treia edi- năstră urmâză imediat Ţările de jos, Italia
Polonyi Geza cpoe, că decă statul nu mente în original ouahficaţiunea lor, în
ţiune, datele principale privitore la istori­ şi Anglia. Din oonspectul următor se va sensul legilor de iustruoţiune in vigore.
se pote lipsi de venitul, ce i-1 aduoe pa­
cul aoestei datorii şi la starea ei actuală. vedâ mai limpede staria datoriilor diferi­
tima jocului de loteriă, atunci tot aşa de Postul se pote ocupa îndată dună ale­
Cu împrumutul silit din a. 1703 (pe telor state europene. gere, ori — eventual — numai cu 1 Sep-
bine ar pute statul să ia în administrarea
timpul răsboiului de succesiune pa tronul 1. Franţa (în 1892) 12,816 milione fi. temvre a. c., oeea ce este a se declara es-
1
sa jooul de cărţi „Ferbli Nisivasi' etc.
r) Spaniei şi a răsoâlei Râkocziane) s’a înce­ (378-3 fi. de cap.) pres îa petiţiunile reflectantelor adresata
Guvernul a despoiat ou loteria mioă popo­ acestui oficiu protopopeso pănă la termi-
put şirul acelor împrumuturi nefaste, oare 2. Austro-Ungaria (1896) 8,844 mii. fi.
rul cel sărao, acum ou loteria de classe, uul indicat.
au sguduit financeie statului mai mult de (200 3 fi. de cap.)
vre să despbiâ classele mijlocii. Pentru ve­ iŞomcuta mare, (N. Somkufc—Szatmâr
un secul şi a introdus deficitul în econo­ 3. Anglia (1898) 6,624 mii. fi. (169 3
nitul, oe-1 va aduce loteria de classe, nu megye), 12 Februarie n. 1897.
mia statului ca o bolă cronică. Răsboiul fi. de cap.)
merită a se cultiva patima jocului. Acest
de şâpte ani (1756—63) încă a pricinuit 4. Germania (1896) 6,183 mii. fi. Ioan Şerb, Eliă Pop.
venit s’ar pute câştiga uşor de esemplu
şăpte împrumuturi. In 1781 datoria de stat (117*9 de cap.) protopop gr. oat., not. sen. şcolj
prin o mioă împuţinare a cvotei, preş. sen. şool.
a Austriei se urca la suma de 286-9 mii. 5. Italia (1892) 5,728 mii. fi. (187-4
Pichler dice, că pănă acum patima
fi., pentru care se plâtiau oa interese 11-4 fi. de cap.)
jocului la loteriă a secerat cele mai multe
mii. Răsbâiele cele mari contra Franciei 6» Rusia (1896) 4,484 mii. fi. (43*8 fi.
3
victime ( / ) din Budapesta; de aci înainte ULTIME SCI EL
4 dela sfârşitul văculni trecut şi deia începu­ de cap.)
însă totă ţâra va fi espusă aoestei patime ;
tul. celui de fată încă a păgubit groznic 7. Prusia (1896) 3,238 mii. fi. (101*6 Câmpulung, 15 Februarie. (Telegr.
agenţii loteriei de classe vor străbate pănă
visteria austriacă. In anul 1796 s’a făcut fi. de cap.) part. a „Gaz. Trans“). Dr. George
şi în cea mai din urmă colibă, căci altfel
primul împrumut de loterie şi în deceniul 8. Spania (1896) 2,406 mi!, fi. (139 3 Popovicî a iost primit în Dorna şi
nu va fi cu putinţă de-a plassa oâte 200,000
1792—1801 s’au făcut cu totul 13 împru­ fi, de cap.) Câmpulung cu mare însufleţire. Pe
losurî în fiâ-care an. Pentru a aduoe sta­
muturi. Şi mai deplorabilă s’a făcut starea 9. Turcia (1895) 1,316 mii. fi. (62*2 fi. basa programei partidului naţional
tului un venit de 1,300.000 fi. la an, pu­
financiară între anii 1802 şi 1809. In a. de cap,) el a fost declarat representant al ţerani-
blicul trebuia să plătâscă pănă aoum la lo­
1803 datoria de stat ajunsese la 792*7 mii., 10. Portugalia (1895) 1,249 mii fi. lor români de aici.
teria mică trei miliâne fi.; de aoi înainte
âră interesele la 23*5 mii. fi. anual. Sgu- (247 4 fi. de cap.) *
însă, pentru a aduce statului un venit tot
duirea grozavă a financelor causată prin 11. Ţăr. de jos (1896) 917 mii. fi. Atena, 14 Februarie. Mişcarea
atât de mare, publicul va trebui să plă-
îndelungatele răsbâie cu Napoleon Bona- (188-8 fi. cap.) resboinică cresce şi se măresce din
tâscă la loteria de olassă 16 milione fior.
parte a adus după sine bancrotul din a. 12. Belgia (1896) 909 ari. fi. (141-9 oră în oră. Sunt chiămaţî sub stâg
La loteria de classe, ce s’a făouc anul tre­
1811, când întrâgă datoria de stat, soco­ toţi reserviştii celor trei ani din
cut din partea antreprenorului Heintze, fi. de oap.)
tită în monedă convenţională, s’a redus la 13. România (1896) 471 mii. fi. (87*2 urmă şi noue trupe au fost imbar-
aoesta a câştigat de fiâ-care los câte 105 fi.
jumătate (din 488-2 mii. la 244-1 mii. fi.) cate pentru Creta.
In contra unor a basuri de felul acesta tre- fi. de cap.)
Oa să viDdeoe în eât-va răul causat prin Representanţii marelor puteri
bue să se ia măsuri de apărare. 14. Greoia (1896) 333 mii. fi. (142 0
nenorocita patentă din 1811, guvernul a fi. de cap.) de aici se cjice, că au demonstrat
A mai vorbit în fine ministrul de fi­ luat în 1818 disposiţiunl, oa posesorii de
nanţe Lulcăcs, accentuând, că statul are obligaţiuni, cari fuseseră reduşi la jumă­ 15. Serbia (1896) 167 mii. fi. (72-4 fi. cu toţii în contra pornirilor guver­
nului grecesc.
lipsă de loteria de olassă şi că nu se pote tate interesele, încet cu încetul să capete de oap.)
lipsi de acest veuit. interesele originale (promise la început). 16. Svadia (1896) 161 mii. fi. (32 9 fi. Atena, 14 Februarie. Sosesc sein,
de cap.) că creştinii au atacat Canea, înce­
După aoestea proiectul de lege a Pănă în 31 Deoemvre 1867 s’au reintegrat
17. Danemarca (1895) 117 mii. fi. pând s’o bombardeze.
fost primit. din suma amintită a datoriei oelei veohl
* (50*9 de oap.)
352-2 mii. fi. monedă convenţională.
18. Norvegia (1895) 81 mii fi. (40-8 fi.
Foia uugurâsoâ „Alkotmany ocupân- Pănă în 1 Ianuarie 1848 datoria de de oap.) D I V E R S E .
u
du-se ărâşî într’un articul de fond cu oo- stat s’a uroat într’aceea la 1176*3 mi!, fi., 19. Bulgaria (1897) 68 mii. fi. (20*8
mentarea marelor speoulaţiunl, ce au să se eră interesele la 47*4 mii. Anii 1848 pănă fi. de cap.) Frideric cel mare despre duelanţL
facă cu loteria de olasse, cjice între altele: la 1859 plini de turburârl interne şi com- 20. Elveţia (1896) 33 mii. fi. (11*4 fi. Friderio cel mare iubea forte mult pe con­
„Pe pieţele Budapestei se aude cfi- plioaţiuul în afară, au sguduit aşa de tare de cap.) tele de Ohasot, pe care îl învita adese-orl
cându-se din partea poporului nepriceput, împărăţia şi financeie ei, încât în acest 21. Luxemberg (1894) 10 mii. fi, (52*1 la masă. Intr’o cjî avu contele un duel, în
-
că pungaşii şi tâlharii plătesc statului (lare restimp datoria s’a uroat la 2387 3 mii., fi. de cap.) care el omorî pe contrarul săa. împăratul,
după meseria lor şi în schimb pentru asta âră interesele anuale la 109-8 mii. fi. 22. Montenegru — aprope 1 mii. fi. trecând călare pe dinaintea locului, unde
88
Aoarna a urmat o periodâ de eoonomiă se petrecu duelul, cŢ oontelui său iubit
au liberă voiă de-a săvârşi hoţiile, numai (3 8 fi, de oap.)
oât s& le siverşescă cu dibăciă. Verjl bine, sistematică, care însă totuşi n'a putut îm- Datoria tuturor statelor europene, care odinioră cuvintele de despărţire: „Eu iu­
acesta e o vorbă absurdă, der ea dove- pedeoa înmulţirea datoriei de stat. Ia 1 înainte cu 15 ani era oirca de 45,000 mii. besc forte mult oficerii bravi, dâr călăi
desoe, ce idei nutresoe poporul nepriceput Ianuarie 1875 acesta se urca la 2735*7 fi., astăcjl se urcă la 53,000 inii tl., aşa oă uu-ml trebue în armata mea“.
faţă cu lăcomia statului. Şi loteria mică mii., interesele la 109*5 mii. fi. De atunci, la 372*7 mii. loouitorl în calcul mijlociu se Ce petri scumpe se porte o damă? O
l’a întărit pe el în acestă credinţă, âr lo­ orescend tot mai mult deficitul budgetar, damă din clasa înaltă englesâ s’a ocupat ou
teria de olassă îl va întări încă şi mai mult. şi datoria de stat se înmulţi repede, aşa vin 142 fi. de cap. Astfel datoria publică a acesta temă şi ea în urma esperienţei sale
statelor europene a rămas în oei 15 ani
Loteria mioă a stors crucerii omului sărao încât în 1 Ian. 1881 el ajunse la cifra de din urmă realativ cam aceeaşi şi astfel re- cjice, că brilliantela şed bine unei dame
în favorul visteriei statului, — aoâsta o 3167*8 mii. fi. Iutroduoendu-ee încă după iaţiunile din diferitele state trebue că s’a viale. O damă seriâsă, paoluioă să pârte
sciau cei ce juoau la loteriă şi se împă­ aceea bilanţuri mai favorabile în econo­ mărgăritare şi diamante. Frumseţa unei
naseră cu idea de-a pierde, oăcî oel puţin mia statului, ea începu a soăde şi în 1 sohimbat în timpul aoesta. Iu adevăr da­ brunete se ridioă mai mult prin rubine şi
toria publică în oele mai multe state s’a
ou crucerii lor se îmbogăţia statul. Dâr oe Iulie 1896 se reduse la 2899-7 mii. fi. topase, decât prin brilliante strălucitore
urcat în mod considerabil şi numai în An­
' a cjice poporul oând va afla, că de-acum De ore-oo însă într’aoeea şi datoria Unei dame blondine îi şede mai bine sma-»
glia, Spania, ţRusia, Turcia şi Elveţia s’a
înainte nu crucerii, oi florinii esoamataţî separată a celor două părţi, oare oonsti- ragde.
redus; prin plăţi în numerar s’a redus da­
din busunarele oelor uşor credătorl au să tueso monarchia (Austria şi Ungaria) cres­ toria de stat numai în Elveţia şi Anglia.
trâoă în busunarele d-lor acţionari, a spe­ cuse forte mult, ne putem face o ideiă de­
Proprietar: Hfia*. Aiureli iMureşiaim.
u
culanţilor, a bancherilor ? .... plină despre datoriile monarehiei, numai
F6ia ungurâseă face după aoesfea des­ dâcă vem socoti pe lângă suma de mai Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
i