Page 6 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 27.—1897.

frunte eu Sândor Joszef, seoretarul „Kul- egylet“-ului se aucjiră în decursul şedinţei. era a lui, Din causa asta atât el, cât şi în Braşov) se va cununa Dumineoa viitore
turegylet“-ului representă pe oei dela sa­ Când sgomotul se m8i linişti, luâ ouvântnl munoitorii au fost prinşi şi arestaţi. Va să cu d-1 vioe-notar Ioan Gligore. Cununia se
cul ou grăunţele. Cei dintâiii, adecă Bartha Kârolyi Istvân, preşedintele „Kulturegylet - cjică foile unguresc!, care fâosau aşa mare va celebra în biserioa S-lui Nicolae din
44
cu ai săi, aousă pe Sândor Jozsef, că prea ului de dinoolo de Dunăre, pişe, că pen­ gălăgiă şi cereau să ’i dea României „o Zernesol la 2 6re p. m. — Adresăm tine-
mult mănânoă, prea se îngraşă şi prea tru întâia-oră a luat parte acum la o şe­ aspră leotiune , îşi dau acum palmă peste I rei părechl şi familiilor cordialele nostre
44
44
mult suge din fondurile „Kulturegylet - dinţă a „Kulturegylet“-ului din Ardeal, gură. felicitări.
ului. La asta se mai adauge, că acest Sân- dâr nici cu doresoe să mai ia vre-odată
In on6rea d-Iui Dr. George Popovicî,
dor Jozsef, oare înainte făoea parte din parte, „căci în viitor la şedinţele „Kal-
noul oandidat de deputat sl Românilor Marina comerciala română, şi greci
opoaiţiă, a trecut în tabăra mamelucilor lui tnregylet -ului trebue se vină omul cu
u
buoovinenl, colonia română din Viena a
44
Bijnffy, fiind ales deputat ou program gu­ bâta .
dat un banchet cu ooasiunea pleoârei d-sale Nu de mult am fost înregistrat soirea,
vernamental. In total, mamelucilor guvernamentali
dela Viena spre Bucovina. Banchetul, Jioe că pe bordul vaporului român „Cobra* s’a
Faţă cu aceste învinuiri, Sândor Jo­ li-a mers rău în aoâstă şedinţă, căci opo- dat un banchet festiv la Oonstantinopol.
„Gaz. Bue.“, a fost nespus de însufleţit.
zsef şi ou ai săi c}io, că tote învinuirile siţionalii îşi recrutaseră aderenţii de prin u
Au luat parte la banchet membrii sooie- Din incidentul acesta, cJLrul „Stamboul ,
oposiţionarilor sunt isvorîte numai din in­ tote unghiurile, aşa oă erau în majoritate
tăţii „România Jună , d-nii Dr. Aurel On- ee apare acolo în limba franoesă, a soris
44
vidia şi răutate, din causă, oă au fost trân­ la şedinţă. Preşedintele Bethlen Gâbor însă
ciul, Dr. Florea Lupu, Dr. Preda, Dr. V. un articul interesant, pe car9-l introduce
tiţi la alegeri. era pe partea lor. Secretarului Sândor ’i-s’a
Iliuţ, Dr. N, Ţurcan, Dr. M. Popescul eto. astfel:
Acestor certe şi neînţelegeri li-e’adat dst vot de blam printr’o desaprobare pro­ Dela Viena, d-1 Dr. Popoviol a plecat di­ „Purtând Vinerea treoută un toast
espresiune în modul oel mai demn de nu­ tocolară. P6te lucrurile ar fi mers şi mai rect la Câmpulung-Dorna, trecând prin pe bordul vaporului Cobra pentru pros­
u
n
14
mele de „patriot Vinerea trecută, când departe, deoă secretarul Sândor n’ar fi gara din Cernăuţi unde a fost salutat de peritatea viitore a marinei române, noi
44
s’a ţinut şedinţa comitetului „Kulturagylet - ameninfat, că va da publicităţii anumite membrii comitetului central electoral, de nu aveam de gând a formula numai o
n
ului. Se prevedea, oă acâstă şedinţă are să scrisori dinarchiva ^Kulturegylet*-ului. „Amo- dorinţă platonică. Voiam să manifestăm
representanţii societăţii politice „Concor­
fiâ minunată în felul său şi de aceea se ninţarea acâsta a făout, ca oposiţionalii să dia , precum şi de alte multe persâne par­ dorul nostru viu de a vedea silinţele in­
44
şi grăbiră a lua parte la ea fârte mulţi bată la urmă în retragere, semn, că în teligente ale guvernului român încunu­
ticulare din capitala bucovineană. In nu­
fruntaşi de-ai Ungurilor nu numai din Ar­ archiva Kulturegylet“-ului se află mari se­ mele comitetului central electoral şi al nate de suoces, silinţe al căror scop este
v
deal, ci şi din Ungaria. Afară de preşe­ crete !... a crea o marină naţională şi a o ri­
„Conoordiei , d-1 Dr. Popovicî e însoţit
44
dintele conte Bethlen Gabor, mai luară In diua următâre, Sâmbătă, discuţiile dica la înălţimea desvoltării generale, la
în turneul, ce-1 faoe acum prin Bucovina,
parte oontele Kârolyi Jstvân, Ugron Bar­ între Bartha şi Sândor s’au continuat cu care a ajuns România într’un timp uimitor
de d-nii Modest cav. de Grigorcee, Dr.
tha, contele Kornis, Bethleu Balint şi alţi pistolul. încă în deoursul şedinţei de Vi­ da sourt.
Ianou cav. de Flondor şi alţii.
mulţi. neri Bartha se îngriji de seoundanţî, cerând Aoâstă aspiraţie a Statului Român e
Cel mai agitat obiect de disouţiune satisfacţia dela Sândor. Astfel urma Sâm­ Bani nemeritaţi. In Newoetine, Herţe- legitimă, şi denotă o consoienţă despre va-
l’a format cestiunea modifioărei statutelor. bătă duelul. Condiţiile erau: oâte două govina, guvernul a voit să dea preotului lârea sa şi un sentiment naţional, preoursor
Guvernamentalii voeso să modifice unii împuşcături la o distanţă de 20 paşi fără Marko Popovicî un ajutor anual de 200 fl. ai unui strălucit viitor.
paragrafl, în scop de-a mai rostrînge liber­ avans. La prima împuşcătură, pistolul lui Preotul herţegovinean însă a refusat banii Ţâra Românâscă e bogată şi poporul
tatea membrilor. Oposiţionalii acesta nu o Bartha nu s’a descăroat, âr Sâudor n’a ne- cu observarea, că el în nici o împrejurare său e muncitor. Guvernele române oe s’au
voeso. Contele Kârolyi dise, oă prin aoeste merit, la a doua împuşcătură de-asemenea nu pâte primi bani, pe cari nu i-a meritat. suocedat, au avut astfel temelii largi spre
modifioărl vor să creeze în sînul „Kultnr- nu s’au nemerit unii pe alţii, măoaroă erau Diagnose în laboraiorul-Rflntgen din a desvolta o activitate de regeneraţiă pa­
egylat“-ului nisoe stări de lucruri întoomai numai de 20 paşi. Duelul s’a terminat ră­ triotică .
44
Budapesta. In laboratorul-Rontgen din Bu­
ca şi acelea, pe oare baronul BanfEy De- mânând ambi teaferl, dâr fără a se împăca. Aci autorul înşiră tâte progresele mari
dapesta au fost aduşi cailele acestea trei
zs6 voise să le creeze când era preşedinte „Kolozsvâr spune, că în tabăra gu­ bolnavi, în ale cărora trupuri se află încă realisate de Statul român în timpurile din
44
al camerei, tincjend să îndrume pe depu­ vernamentală e la culme indignarea şi că urmă şi crede, că serviciul maritim român
de ani de dil® glânţe de puşcă; ranele, pe
taţi la ordine prin servitori. In fine oposi- chiar şi unii dintre oposiţionall se instrăi- va fi pentru Constanţa, ceea ce puternicul
unde au intrat glonţurile în trupuri s’au
44
ţionalii au învins şi au hotărît să nu se nâză cu totul de „Kulturegyiet . aşa de Lloyd austriac aste pentru Triest. Apoi
a
vindecat cu desăvîrşire la toţi trei, dâr n
modifice statutele. esemplu eassarul Merza şi oontroiorul Sze- autorul continuă:
glonţurile n’au putut fi scose, din cansâ
Bartha Miklos folosi ocasiunea acesta lcula şi-au insinuat dimisia din comitet,
că doctorii n’au putut statori locul anumit, „Guvernul greo nu ne-a obicinuit la
pentru a ataca pe secretarul Sândor Jo­ deşi ambi sunt oposiţionall. unde se află glonţul. In urma aoesta ne- asemenea luorurl. In timpul din urmă, ma­
zsef, pe oare-1 găsesce fatal pentru sooie- Aşa se petrec lucrurile în sînul celor norooiţii omeni simţiau din timp în timp rina oomeroială greacă a luat o forte mare
tate. De vre-o B ani, clise el, „Kulturegyelt“- ce vor „să ne cultive oa fier şi f jc! junghiuri şi dureri grozave şi de-o sănă­ desvoltare, dâr din iniţiativă privată.
44
ul nu-şî mai împlinesee datorinţa naţională. tate deplină nu se mai putură bucura. Produoţiunile românescî uavigă astăjl,
„Mişcarea naţionalităţilor ia o direcţiune Aduşi fiind însă Sâmbăta trecută la labo- într’o proporţie destul de mare, sub pavi­
tot mai intensivă. Institutele românescî de ratoriul amintit, cu ajutorul radelor lui lion elin. Multe case grecesci stabilite în-
bani se înmulţesc considerabil. In străinătate Rontgen se putu constata ou siguranţă la tr’unul sâu altul dintre porturile Dunărei
— 4 (16) Februarie.
agitaţiunea pentru înegrirea Maghiarilor a fiă-oare dintre bolnavi locul, unde se află de Jos, posedă un anumit număr de vapâre
Gale ferată între Braşov şi Codlea.
luat dimensiuni ne mai pomenite pănă glonţul şi astfel acum prin operaţiă glon­ cu cari aceste case exportă rodele neseca­
Ministrul unguresc de comereiu a conces
u
aoum . Pentru tote astea Bartha aruncă ţurile vor şi fi scose, redându-s® bolnavi­ tului pământ al României,
d-lor Martin Copony şi fraţii Sohiel din
vina asupra secretarului Sândor, oăcl, vedî lor sănătatea, de oare atâţia ani au fost Dâr âtă, oă Statul Român întră în
Braşov să facă în decurs de un an luoră-
Dâmne, înmulţirea băncilor nâstre încă s’ar lipsiţi. scenă şi declară, că ţine a transporta el
rile pregătitore pentru construirea unei
faoe numai din graţia lui Sândor! însuşi oât va putea mai mult din reoolta
nouă căi ferate vicinale, oare va trece dela Furîune şi îngheţ mare în Rusia, Din
Dâr nici Sândor Jozsef nu i-a ră­ ţării. Este dreptul seu indiscutabil. Mesa­
gara S-lui Bartolomeiă din Braşov prin Petersburg se anunţă, că în tâte părţile
mas dator ou răspunsul. „Bartha Mildos geriile maritime ale Frauciei nu începu­
Ghimbav şi pănă la Codlea. Rusiei bântue furtune şi un îngheţ mare.
minte ! i-a dis el. — „Mincinos eşti ă-ta! seră şi ele a lua fiinţă dintr’o întreprindere
a
a
Din Odesa se comunică, că în urma furtu-
i-a răspuns Bartha. De aoi înainte discuţia In causa conflictului dela graniţă, des­ a Statului? 44
nelor şi gerului mare comuuicaţiunea te­
se puse pe adevăratul teren de cultură pre oare am raportat tjilele acestea, „Ma- Autorul arătând organisaţia serviciu­
legrafică a fost întreruptă între Odessa,
a
44
kuîturegylet-istă: „Te toc cu bâta în cap , gyarorszâg publică acum o rectificare, din lui nostru maritim se întrâbă: „Iu aseme­
Kiev şi Varşovia.
„perfidule*, „nebunule , „mincinosule , „slugă care reese, oă omul cu prioina este pro­ nea oondiţiunl nu e de prevâcjut ore, oă
44
u
44
plătită„asta-i murdăriă şi alte multe prietarul ungur Bejlio Barabds, oare s’a Gununiă D-ra Ana Ban, fiica d-lui traficul porturilor române va trece succesiv sub
cuvinte de felul aoesta, soâse din vocabu­ dus ou muncitori unguri pe teritoriu ro­ învăţ. Nicodim Dan din ZernescI, (o soră pavilion român?
larul de „cultură naţională a „Kultur- mân şi a tăiat lemne dintr’o pădure, ce nu a d-lui Pompiliu Dan, profesor gimnasial Traficul român se anunţă bine. Vapâ-
41
domuitorilor a desăvîrşit nenorocirea; şi inimile şi cugetele supuşilor. Nu se află porul de cea catolică ? şi cu tâte aces­ librului europân şi înseşi chiar norocirea lor.
dâoă încă nu ne-am sdrumieat de tot sub dinastia aşa de scurtă la vedere ca ea sin­ tea poporul nu sufere nici un fel de jio­ B) In privirea administrativă să ridioă
asemenea neîncetate loviri de partijl şi de gură eă-şl ia corona de pe capul său. Dâr ni re în religiă, m&i multe absurde protesturî, uuul deoât
intrigi, a fost numai spre a prelungi ticăloşiile pentru a se vedâ şi mai bine şi mai lă­ 2) In privirea politică. Oă sdecă s’ar altul mai ridicule.
pe cari de cât-va timp înoooe nu le putu­ murit absurditatea unei asemenea făţărni- jicni integritatea imperiului Otoman; acest a) Oă capitala statului unit n’ar fi în
răm alina, deoât prin chiemarea unei pro­ cite frici, să privim mai de-apr6pe familia tameiu pote amăgi numai pe oei scurţi la centru) ţerei. Dâr Petersburgul, dâr Lon­
tecţii din afară, socotită de părinţii noştri domnitore în Rusia. Ea din originea ei, vedere, pentru-oă integritatea acâsta pri- dra, dâr Parisul s. o. sunt 6re in centru
oa singura mântuire — îngerul scutitor —- drept judecând, nu a fost nici rusâscă, mindu-şî tributul cuvenit într’o sumă mi- statelor lor?
âră de noi gustată ou o amară nemulţu­ nici ortodoxă, şi oine a9tăcjl în Rusia este ooţă de pe analogia dela statul român, b) Oă aceste,două guverne de acum
mire. Iată în scurt trecutul nostru. mai bun Ros şi mai ortodox decât familia câştiga încă totodată aceea, că va ave la prefâcându-se în unul singur, jumătate din
Să privim acum în timpul de faţă te­ împărătâsoă? Regatul Greoiei de astăcjî Dunăre un zid de apărare puternic mai amploiaţi ar rămânâ fără slujbe, fără pâne ;
meiurile soaie ridicule ce sunt în contra are domnitor nu Grec, nici ortodox, şi vârtos deoă s’ar introduce în acest stat aiol se privesoe mai ou sâmă înrăutăţitul
unirei prinoipatelor. Etă cum se fâţărni- deoă vom judeca ou nepărtinire, vom afla sistemul militar al Prusiei; de cel mai sistem al ehiverniselei. Dâr ore oând acest
ceso a se teme ei de acâstă Unire: , pe guvernul Elin tot aşa de naţional şi de mare interes al Turoiei este, că ea singură stat va fi organisat milităresoe, atuncea de
1) In privirea religiosă (Ţ® unii, oum- patriot, precum era şi cel din timpnl Ete- seu să se învoâscă a faoe la Dunăre un orecjut este, oă vor trebui numai în ramura
că unirea principatelor ar trage după sine riei dela 1821. Cercarea dela 18BB şi 1854 stat puternic, seu de nu, apoi siguranţa miliţiei atâtia oficerl şi amploiaţi ai acestei
un Prinţ de dinastia europână, care n’ar fi a dovedit acâsta. echilibrului Europei ar cere neapărat a lua ramuri, încât să nu ajungă toţi aoei am­
de credinţa nâstră şi ne-ar strica legea. De asemenea în privirea religiBsă cle­ pentru Principate alte măsuri, adeoă a-le ploiaţi ce ar rămânâ fără slujbe, Der apoi
Acest făţarnic pretest să dărăpănă rul elin înfloresoe mai mult decât cel greo incorpora cătră imperiul Otoman spre a-şl pe lângă acâstă industria şi oomeroiul răs-
singur dela sine, căci un Prinţ europân, din Principate şi din Turoia; şi dâoă ci­ faoe el aicea întăriturile sale, la care Prin­ pândindu-se atuncea în ţâră, va fi oprit
ori şi care ar fi el, după politica a orl- neva va face arătare, oă în Atena se află cipatele nu ar pute lua altă parte, decât bre unor asemenea amploiaţi oă oapacită-
şi cărărui guvern civilisat, nu p6te singur vre-un misionar apusen, apoi la acesta se aceea a salahorilor şi a cărăuşilor, şi a ţile lor să le întrebuinţeze la aotivitatea
a-şl săpa tronul, căci a sohimba religia su­ răspunde, că de aceştia se află pretutin- aşecja garnisânele Turoiei spre chiar a sa naţională, âr nu la intrigi şi la demagogiur'
puşilor săi, însemneză a-se detrona singur denea la răsărit precum şi în alte locuri siguranţă pe viitorime. A lăsa deci aceste c) Oă adecă Valahii fiind mai nume­
pe sine, căci adevăratul tron al împăra­ şi proselitismul lor întrece pe acel din Prinoipate în neunire şi în administrare de roşi, decât Moldovenii ar precumpăni în
ţilor şi al regilor stă tot acolo, unde stă Elada. Afară de acestea în Olanda, 6re nu oăştig pentru unii şi pentru alţii, este a slujbele publice şi îu interesele ţării. Acei
şi însuşi tronul lui Dumnezeu, adecă în este regele de credinţă protestantă, âră po- oombate viitorul Turciei şi siguranţa echi- de acâstă socotinţă scapă din vedere, că