Page 5 - 1897-02
P. 5
MiC{M?d. Atei3tKÎM81, „Gazeta" iese în ttî-care di,
5i TiposcraHa Abonamente pentrn Anstro-Oneana:
Braşov, piaţa mro Nr. SO. Po un an 12 11.. pe şese luni
Scrisori îtHfvuKcii-io nu «9 6 fl., pe trei luni 3 ii.
prircssBo. — Jiajao5t!tt.y(iit aa a» N-rii de Dumlnaoă 2 ii. pe an.
referim oS. Psntrn România si străinătate;
IHSEBATE 36 primesc la Aiiml-
nlitraţlnno în Braşov şi li u.r- Po un an 40 frnnof, po şdso
mătârole Birouri de anunolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viena: Jf. Duke*, Bemrich • îT-rii de Duminecă 3 franot.
Schalek, Hudolf Bosse, A. OypnUks Se prenumără la tdto oflcieie
îlaohfolger; Antm Oppeitli, J. poştale din întru şi din a-a ni
Dannebar, in Budapesta : 1. 7. si la dd. ooiectori.
Goldbergerg, Sckstein Bemat; în ^'"iomentat pentru Rtîsot
Bticuxesci: Agtmce Bavas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
0 ursule do Stoam.inie; în Ham târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar^ Karoiyt <6 Liebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Prsţul Inişrţlunlior: o sorin luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
srarmond po 0 oolână 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pontrn o publi A, 1T T7L L 12 fl., pa61iml 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după, 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
lieolame po pagina a 3-o o tele căt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. sen 30 bani. a se plăti înainte.
. 27. Braşov, Mercurî 5 (17) Februarie 1897.
Puterile faţă cu Grecia. mandanţii corăbiilor de resboiu eu cine se razimăGrecia ? Şi acâsta inde la îndoială aceste fapte. Printr’asta numai
ropene se sfătuesc, sub preşedinţa pendent chiar de legăturile personale ne-am pune pe terâmul de a ne răsboi.
La întrebarea, ce am pus’o în celui mai bătrân coleg al lor, a ad- şi de rudeniă dintre dinastia gre- Un Polon cult va fi gata în tot-dounala o
revista de erî, pare ca un incident, miralului frances, asupra celor de câscă şi împărăţiile dela mâc|ă-nâpte; apropiere de statul nostru (rusesc). Ingi
despre care vorbesce o scire mai întreprins. Insă ia cestiunea, ce este independent de faptul, că regele nerii, dootorii noştri întră bucuros îu ser-
nouă a „Agenţiei Havas“, ar v o i s e de-a se întreprinde, se cam încurcă Greciei este fratele mamei Ţarului; vioiile rusesc! şi luorâză ou abnegare de
ne dea desluşire. informatiunile aduse de foile ofi* că principele moştenitor grecesc e sine în diferitele puncte ale vastului impe
Acest incident s’a petrecut în ciose. Vorbesc de înţelegere între cumnatul împăratului german şi că riu rusesc, unde munca lor este sincer şi
Atena, unde, după cum spune tele puteri într’o privinţă său alta, der principele George, comandantul flo drept apreţiată. Noi Polonii avem o fan
grama „Havas“, representanţii pu nu în mod hotărît. tei grecescî, este amicul intim al tasia desvoltată, perspectiva suoeesului în
terilor s’au întrunit cu scop de-a Ciocnirea dintre o corabiă de Ţarului. treprinderilor mari influinţeză asupră-ne şi
adresa o admoniare guvernului gre răsboiu grecescă şi un vapor de trans aoâsta este pănă la ore-oare grad oausa
cesc. La acostă cousfâtuire numai port turcesc, care ducea cu sine şi soahimbârei părerilor nostre .
u
ambasadorul rusesc n’a fost de ţaţă trupe, era p’aci să aducă după sine CRONICA POLITICA. *
încunosciinţând pe ceilalţi, că el nu inaugurarea răsboiului prin intrarea — 4 (16) Februarie.
S’a făcut mult sgomot cu faima, că
p6te participa, din c-ausă că n’a pri imediată a trupelor turcescî în Te- In numărul trecut am amintit despre puterile s’ar fi decis a împedeca isbuonirea
mit instrucţiuni dela Petersburg. salia. Fiind deci momentul grav, au interpelaţia din camera română a deputa inimioiţiilor între Turcia şi Grecia. Acum
Nu-i vorbă, o asttel de purtare sărit ambasadorii, ca să mai domo- tului Epurescu, priritore la evenimentele află „Kreuz Ztg.“, că avisurile, oe le-au
trebue se fiă bănuitbre şi a fost, iăscă lucrurile, împiedecând şi pe dm Orient. Ministrul-preşedinte, d-1 P. S. primit comandanţii corăbiilor de răsboiu
prin urmare, de aşteptat, ca tele Greci şi pe Turci de-a debarca în Aurelian nu era de faţă în decursul inter- ale puterilor se mărgineso numai a-le cere,
grama „Agenţiei Havas“ se deştepte Creta. Astfel au ajuns la 6re-care pelărei. Sosind la cameră şi luând ounos- să isoleze flota greoâsoă pe cât numai se
îngrijiri, că Rusia e puterea, care înţelegere. oinţă de interpelarea d-lui Epurescu, a pote.
stă la spatele Greciei. Faptul acesta însă nu ne în- declarat, că răspunde imediat. Preşedintele Interesant e şi oeea ce comunică
K
Acum oficioşii austro-ungarî, se dreptăţesce nicî-decum a crede, că oonsiliului cjice, că este eronată soirea, după ofioiâsa „Nordd. Allg. Zbg. , care, spre a
silesc a presenta soirea amintită ca Rusia, orî Anglia nu ar sta la oare un răsboiu ar fi inevitabil. Tote pu dovedi, că guvernul austro-ungar este acela,
tendenţibsă şi neadeverată. D6că spatele Greciei. In genere nici nu terile Europei sunt unanime pentru a măn- care a luat mai întâiu iniţiativa pentru o
este aşa, s6u nu, vom vedă în cu- se păte prevede de acjî, cum s’ar ţinâ pacea. România, la rândul ei, va face procedere energioă a puterilor faţă ou
rend. Adevărat, că soirile de erî pre- pută linişti lucrurile numai de cătră tot oe-i va sta în putinţă pantru a-şl în Grecia, scrie între sitele: „Guvernul gre
sentă situaţiunea într’o lumină mult puteri, fără de-a ţină sămă nici de deplini misiunea, pe oare o are în Orient cesc ounosoe fârte bine dorinţa puterilor,
mai liniştitbre. Insu-şî organul mi- Grecia, nici de Turcia. ca element de ordine. Nimio, prin urmare, de-a susţină status quo în Turcia. Decă, ou
nisteriului de esterne din Viena Nu putem trece cu vederea şi nu e de natură a deştepta îngrijiri. tote aoestea, un prinţ regeso a fost trimis
anunţă, că ambasadorii din Con- un alt fapt, care păte influinţa mai D-1 Epurescu se declară satisfăcut de la Creta, ou misiunea, de-a se opune cu
stantinopol au primit o propunere mult seu mai puţin asupra mersu răspunsul ministrului şi speră, că în oas, forţa unei eventuale debarcări de trupe
a guvernului engles, prin care se lui lucrurilor, — faptul adecă, că oând luorurile s’ar agrava, guvernul va turcescî şi de-a asigura printr’asta oreşti-
stabilesce comuna acţiune a puteri nu numai Englesii, dâră şi France- sci să-şi faoă datoria. nilor răsouiaţl preponderenţa, atunci de
lor pentru delăturarea conflictului. sii şi Italienii înclină cu simpatiile * sigur, că au contat la aceea, oă una său
Anglia a propus, ca trupele, lor pe partea Greciei. Opiniunea Este interesant a urmări cele ce să alta dintre marele puteri va întinde Gre
ce se află pe corăbiile marelor pu publică din aceste ţări este ca di soriu în foile polone şi rusesol în Gestiu cilor mâna sa salvatore, dăoâ aceştia în
teri, se ocupe împreună Canea, He- plomaţia să nu stea în calea reali- nea unei apropiări între Poloni şi Ruşî. urma propriei lor vine, ar ajunge a fi strim-
rakleon şi Retliimno; mai departe sărei dorinţelor poporului grecesc. Etă ce cţrie c} iaru l polon „Przeglad Ty- toraţî. Ca să ia orl-oe temei u aoestui eal-
tt
s oul, a nisuit mai ales Austro-Ungaria ş. a.
u
se îndepărteze flota grecescă dela Numai acuma a 4^ Gladstone, că godnivoy din Varşovia: „In naţiunea po
insula Creta şi, în fine, se împedece a'ar bucura mult, decă întreprinde lonă la noi şi dincolo de graniţă se schimbă
pe Turci de-a trimite întăriri trupe rea Greciei ar ave succes; el spe- încet încet tot mai mult părerile faţă cu
lor turcescî din Creta. râză, că puterile nu vor uita, că au RusiB. Noi Polonii suntem o sooietate ou „Kulturegylet“-iştii se bat.
Acum e vorba, că puterile au să îndrepteze o greşeiă mare a lor. veohiâ oivilisaţiă şi totdâuua am nisuit să Am arătat la timpul său oă între
primit propunerile de mai sus şi că Reasumând decî momentele ca înaintăm în desvoltarea naţională. Con membrii conducători ai „Kulturgylet“-ului
vor procede în comun, împiedecând, pitale ale situaţiunei,. ajungem la sideraţiile nostre sunt înfluinţate de fap din Cluijiu a îsbucnit mare vrajbă. O parte
eventual chiar şi cu forţa acţiunea resultatul, că încă de aci încolo va tul, că naţiunea rusâscă e tînără şi progre- dintre ei, în frunte ou Bartha Miklos, re-
resboinică a corăbiilor grecesc!. Co avă să se lămurescă întrebarea: pe sâză. Ar fi nedrept şi nefolositor de a trage presentâ oposiţia, ăr oealaită parte, în
: FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Patriotule Române! Fiule al creştină astă(|I înainte. Na este mai mare defăimare totl una să fie, preoum Tu întru mine şi
tăţii ! Tu până astâcjî ai fost uitat de cea decât a ucigaşului de sine!.... Eu întru Tine, de asemenea şi ei Una
(4) laltă lume, de cătră celelalte naţii, Prove- Şi pentru ca să ne lămurim mai bine să fiă!“
dinţa s’a milostivit, şi astăcfl ţi-se trimite asupra acestei întrebări de viaţă «âu de Dâră pote că veţi cjioe, o patrioţilor!
S p i c u i r i
o întrebare de viăţă său de mărte. Europa mârte, să cercetăm în deosebi, fără cea oă aoest principiu ne neunire Antihristio,
din „Acte şi Documente relative la Istoria te întrâbâ şi ca pe Român şi oa pe creş mai mică patimă sâu părtinire, aceste două antinaţional, s’a sfinţit prin ourgerea a oâ-
Renascerei României publicate de Ghtnadie tin: VoescI tu mărte său viaţă? Răspunde! întrebări şi pentru ca să nu riicecn, că a torva veaourl, de oând fiinţâză Principa
Petrescu, Episoop de Argeş, Dimitrie A. Răspunde ca Român, oa să cunoscă lumea, schimba lucrul soiut pe lucrul nesoiut, după tele. Aşa întru adevăr, răul se face fire şi
Sturdza, Membru Academiei Române şi că in vinele tale curge tot acel sânge cum c|ioe provorbul românesc: „Vrabia din trăesc în durere oa în elementul meu !....
Dimitrie C. Sturdza. a strălucit, oare a fost fala lumei întregi; palmă pe oiora din par . Apoi să pu (jioe renumitul poet român. Aoâstă jude
w
răspunde ca oreştin, oa să ounâscă lu nem mâna pe cuget şi să oercetăm în cată s’ar asemăna cu aceea a unui om bar
5. TJnirea şi neunirea Principatelor Române, de Ar
himandritul Neofit Scriban. Iaşi 1856. mea, că tu eşti creştin, âr nu barbar tâii! neunirea în care am zăcut pănă acum, bar şi sălbatic, care la propunerea vreunui
păgân. şi apoi Unirea, oe ne aştâptă cu braţele misionar european de a’l creştina şi a’l lu
Unirea sân neunirea Principatelor.
Dâr pentru ca oe vom face şi acum deschise. mina, ar răspunde, oă barbaria şi sălbătă-
Iată întrebarea timpului de faţă pen să nu facem orbesoe, precum păte că s’au ciunea de mai mulţi ani o petrece şi trăesce
I. Neunirea Principatelor.
tru tot patriotul adevărat. Iată-o de faţă făcut multe în timpurile trecute, despre ou dânsa, şi că fiind în ele deprins, el nu
propusă de a ne alege, său poeea oe au cari astăcjl ne oăim fără vre-un folos, de aceea însuşi cuvântul de Neunire, lovesoe voesoe niol a se oreştine, nici a se la
dorit oei mai mari Domnitori şi eroi ai aducâudu-ne aminte de acea înţelâptă sen de-odată două din cele mai nobile senti mina. Deoă aoest răspuns este de rîs şi
Românilor, Ştefan oel Mare şi MihaiQ Vi tinţă a unui vestit filosof, cere adesea cfioea : mente, ce p6te avâ omenirea. — Lovesoe vrednio de osândă, apoi ofe al nostru oum
teazul, seu aceia oe ne-putecd isbuti, ne-au „ Quid quid agiş, prudenter agas et respice fi 4ic îu naţionalitate şi în religiă. Lovesoe va fi ?
lăsat a fi jucăriă întâmplărilor şi a sorte- netul„OrI-ce faci, înţelepţesoe fă, şi pri- naţionalitatea pentru-oă naţia nu este alt Dâră cu tote aceste, să cercetăm mai
lor deoretate de providenţă pentru tote vesce sfîrşitul!“... Ca nu cumva în urmă ceva decât o familiă mare, şi desbinătorul în speoial aoestă tradiţională neunire, aoâstă
acele popore şi pentru toţi acei omeni, nenorocirea nostră să ne încătuşeze prin familiei este pe jumătate ucigaşi de pă antihristă desbinare.
cari abătuţi dela principiul Unităţii şi al fabricarea a însuşi mânilor nostre, şi ca nu rinţi. Lovesoe religia creştină, pentru ca Cât pentru trecut, istoria ne arătă,
armoniei ce îutăresce şi mânbuesoe, se la cea întâiO cunosciDţă, ce voesc a face cel mai înalt principiu al creştinilor este că totdeuna am fost jucăria aortelor şi ai
insuflă şi se pornesce de spiritul desbi- celelalte naţii despre noi, să ne cunoscă, Unirea, căci âtă ou ce încheiă Is. Hs. iotă furtunelor din afară. Corabia naţiei nu avea
nării şi al vrajbei, şi de demonul îutunere- oă noi singuri pănă astâcjl am fost căşună- Evangelia Sa: „Părinte Sfinte, dice el, o cârmă, o busolă, oare să-i dea o direc
cului. torii nenorooirilor nostre şi suntem şi de mergând la patima cea de cruce, fă ca ţia sciută şi hotărîtă, Sistemul de alegerea
