Page 10 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 121.—Î897.

Atentat în contra Ini Faure. tice „Concordia** nu numai oă nu consim- tul de primire în frunte cu neobositul Dn. Bunea (Braşov), d-l secretar V. Goldiş a
ţesce cu aceste enuuciaţiunl, oi regretă Dr. loanMihu, ale cărui merite pentru suo- cetit disertaţiunea autorului numit, care a
Dumineca treoută, preşedintele repu- publioarea lor şi le desaprobă. cesul strălucit al adunării de fapt nu se
blioei francese, Felix Faure, era cât p’aoi Constatăm dimpotrivă, oă intrarea ele­ pot chita ou cuvinte de mulţămită. De-odată fost împiedecat a participa. Disertaţiunea,
să ajungă pe urmele antecesorului său mentelor mai tinere în aotivitatea vieţii cu comitetul au sosit între alţii şi D-l pro­ care tractâză despre raportul dintre artă
Carnot. Pe oând mergea ou trăsura spre şi morală, este o lucrare seriâsă, scrisă cu
ndstre publioe şi t6te preparativele pentru topop gr. or. al Tergu-Murăşolui N. Mă- pricepere specială şi a fost gustată în.
Longohamps, oa să asiste la cursa de cai, organisarea nouă pe base mai oorespuncjă- neguţiu şi Domna Oniţiu, soţia D-lui vice-
dintr’o pădure din apropiere s’a făout un tore timpului s’au făout şi se fac în de­ president al sooietăţii. deosebi de publicul inteligent, care şi-a
1
atentat la viâţa lui. Atentatul, din noro- exprimat plăcerea în strigăte de „să trăiâscă *
plină înţelegere şi unire. Greul ospeţilor, cari s’au anunţat la adresa autorului.
oire, n’a suooes. Pe locul, unde s’a săvîrşit
Comitetul sooietăţii politioe „Con- peste 160 la număr, avea să sosâscă cu tre­ Cu aceste s’a încheiat I şedinţă, după
atentatul, s’a găsit o ţâvă de fier încărcată cordia** din Cernăuţi. nurile de sâră şi ou cele de Dumineoă di-
ou materii esplosive, apoi un pistol şi un minâţa. Astfel la sara de cunosoinţă dspeţî care comitetul representat prin d-nii I.
pumnal. Etă câte-va amănunte după tele­ C e r n ă u ţ i în 7 Iunie 1897. străini nu erau deoât vr’o 10—16 persâue Yulcan şi V. Oniţiu şl-a făcut reverenţele
gramele din Paris: Grigorcea, Dr. Nicu Blându, împresorate de garda ospitalieră a inteli­ la capii inteligenţii române din Orăştie.
Duminecă la 37 preşedintele Paure president secretar.
2 genţii române din Orăştiă. La intrarea în # IV.
pleoâ din Elysâe ou trăsura, având lângă
sală oomitetul a fost salutat cu aolamărl Banchetul.
sine pe generalul Hagron şi pe oolonelul Societatea pentru fond de teatru vii şi sara de cunosomţe a trecut în cea
Meteureo. înaintea trăsurei mergea un oă- român. mai animată disposiţiă. La 11 6re sera Sala cea spaţiâsă dela hotelul „Arde-
’iăreţ, âr îndărăt o altă trăsură, în oare se membrii comitetului s’au retras în ouart’- leanei** era plină de lume, care întâmpina
Adunarea generală din Orăştie. la orele 2 şi y cu adevărată furtună de
aflau două fiice ale preşedintelui cu mama rele lor pline de comfort şi de atentă pre­ 4
lor. Trăsurile înaintau printre două şiruri I. venire din partea găzduitorilor. aclamărî pe membrii comitetului, cari so­
siră în sală pentru de-a lua parte la ban­
de acatl. Se apropiaseră de Longohamps, ORĂŞTIE, 2 (14) Iunie 1897.
■când dintr’o tufă din apropiere, vis-a-vis Impresiunî şi idei. III. chet. Erau la 150 de persone, dame şi
domni, întrunite de-alungul meselor ne-
•ou un hotel, se aucji de-odată o puternică Ş e d i n ţ a p r i m ă .
P o s t n u b i l a P h o e b u s ! — S e n i n sfîrşite aşedate în formă de patcovă. In
detunătură şi în acelaşi timp se ridică un Este cjiua întâiii de Rusalii. Un aer
d e s d r e d u p ă n o r i i d e p l d i e ! — fruntea mesii ocupară loc membrii comite­
nor gros de fum. Mulţimea de popor, ce sărbătoresc parourge stradele oraşului. Ţă­
Etă impresia sub oare stăm ou toţii la tului, având între sine pe d-l primar al
se adunase de ambele părţi ale drumului adunarea generală a Sooietăţii pentru fond rani şi ţăranoe îmbrăcaţi în oostume pito- oraşului Orăştie, Acker, şi pe d-l protopop
ca să vadă pe preşedintele, fu cuprinsă de re3d, albi, curaţi, treo pe uliţl. Mersul lor
de teatru român, ţinută de astă-dată în al Sibiiului I. Papiu.
spaimă. O femelă strigă: „Prindeţi uoiga- Orăştie în <Ţiua I şi II de Rusalii. e cevaşî mai grăbit oa de obieeih, este dâr
11
şul! trăâscă preşedintele! Caii se spăria- După ploi oontinue din nori negri şi în sfânta di de astădî o îndoită sărbătore: Bucatele, serviciul, animaţia nu au
seră, der trăsurile putură totuşi să-şi con­ grei, ploi, oe ne-au făcut în vreme de 6 sărbătâre oreştinâsoă şi naţională. Dâr ou lăsat nimic de dorit.
tinue calea fără întrerupere, până ajunseră totă graba, mersul şi ţinuta âmenilor e Primul toast l’a ridioat D-l president
săptămâni lungi pagube enorme, am avut
la hipodrom. de Rusalii rara fericire să salutăm adu­ plină de demnitate, de gravitate ohiar. Un I. Vulcanu pentru Majestatea sa monar-
Intr’aceea la locul, unde se întâmplă narea generală a sooietăţii pentru fond de amalgam de însufleţire ţinută în privazul ohul, supremul ocrotitor al culturii şi pro­
atentatul, mulţimea se aruncă asupra unui teatru român sub azurul senin al unui cer seriosităţei şi cuminţeniei tradiţionale: âtă păşirii neamurilor de sub vasta sa stăpâ­
om, pe care-1 bătu pănă la sânge, crecjend, scăldat în razele aurii ale sârelui. — Post oe exprimă atitudinea lor. nire. Publioul a asoultat toastul stând în
oă el este atentatorul. Se adeveri însă, că nubila Phoebus! Calea la biserioa gr. or. ne trece pe piciore şi a strigat un întrăit să trăiâsoă
aoest nenorocit era un detectiv, pe oare Părea că natura însă-şl voiesoe să ne lângă edificiul şcolar, o zidire cu un etagiu pentru prea bunul nostru monaroh.
mulţi îl văcjură încăerat la luptă cu un in­ dea un cadou la feliu pentru solemna adu­ mare, frumosă şi bine îngrijită ou inscripţia D-l Dr. I. Mihu (Orăştiă) a salutat
divid, care în fine a soăpat cu fuga şi des­ nare a acelei societăţi, oare după vre-o 7 „Luminâză-te şi vei fi, — voiesce şi vei putâ“ în numele Românilor din Orăştiă oomitetul
pre oare se presupune acum, că el a fost ani slabi petrecuţi sub zarea de plumb a pe frontispiciu. Omenii, cari conduc desti­ şi presidentul 9ău, oa pe pionirii desinte-
adevăratul făptuitor al crimei. Lângă tufa, norilor grei de amorţire şi de răoire faţă nele acestui popor român din Orăştiă, tre­ resaţî ai oulturii românesol.
unde s’a săvârşit atentatul, a fost aflată o cu un ideal îndepărtat al nâmului româ­ bue să fiă Români buni, âmeul de inimă D-l Virgil Oniţiu (Braşov) a vorbit
ţavă încărcată ou materii esplosive, un cu­ nesc, se înveselesce ârăşl la oăldura acelui şi cu interes neobosit pentru popor, asta e pentru comitetul aranjator, ale cărui me­
ţit în felul unui pumnal, pe care se află sore, oare se numesoe entusiasm pentru impresia ce ţi-o face soola. Trecând de rite sunt într’adevăr uriaşe pentru reuşita
nscripţia : „Felix Faure este condamnat, — idealele nâmului. » soolă, dau de curtea bisericii; curte îi 4'ce, adunării. De 7 ani pentru prima 6ră se
Elsaţia, Lotaringia, Polonia“, apoi o hărtiă Post nubila Phoebus! — lîlfă signa­ der e o grădină ou îngrijire întreţinută, vede societatea p. fond de teatru român
murdară, pe oare erau sorise mai multe oare împrejmuesoe biserioa veohiă, dâr ou- în aoea situaţiuue fericită, oă nn este pro-
tura adunării nostre din ăst an. Splendidă
espresiunl vătămătore la adresa lui Faure. oa aranjament, entusiastă în deourgere, în- răţică şi îmbrăcată dia causa sărbătorii de rocul care strigă în pustiu, că nu e easan-
Cursa de cai s’a tinut cu t6te acestea nălţâtore de inimi oa efsot şi îmbelşugată buouriă în costum verde de tinere ramuri. dra nefericită, pe oare conoetăţenii ei o
»
şi Faure a asistat la ea pănă la sfîrşit. ca sucoes material, — ea deschide o eră Biserica e plină de lume, inteligenţă tractâză de nebună, deşi are o vedere
Asupra făptuitorului şi a caracterului aten­ nouă în viâţa sooietăţii şi presintă unele şi popor, tindele, intrările, locul dimprejur atât de dară. O parte de leu a me­
tatului circulă diferite versiuni. Unii cred, simptome îmbucurătâre pentru evoluţiunea s’a umplut da mulţimea poporului credin­ ritului, că lumea românâsoâ îşi deschide
că atentatorul ar fi un nebun, alţii că nostră sooială, culturală şi ohiar politică. cios, pe oare vechia biserică nu-1 mai cu­ ârăşl inimele pentru societatea aoâsta îi
atentatul s’a săvîrşit din partea celor ce prinde între păreţii săi... „Şi a cjis Domnul revine comitetului aranjator. îşi golesoe
Să-mi daţi voiă, D-le Redactor, să mă
nu văd cu ochi buni hotărîrea lui Faure esplio în câte-va ouvinte. fă se înmulţescâ !...** paharul în sănătatea acestui neobosit co­
de-a visita pe Ţarul la Petersburg; foile Ia îmbulzâla cea enormă abia poţi mitet ,
Scopul acestei societăţi: orearea unui
socialiste susţin, că totul ar fi numai o întră în biserică, pentru ca să aucjl pompa D-l 1. Papiu (Sibiiu) salută pe prima­
templu pentru Thalia română, este un scop
machinaţiune a poliţiei. In fine nu e încă de natura cea mai ideală. Da, oăcl el în slujbei nostre bisericesc! oficiate sub con­ rul oraşului D-l Acker, oa pe representan-
constatat, dâoă atentatul a avut în ade­ aeâstă codă de veo îmbibată de săcătura ducerea a doi protopresbiterl, I. Papiu tul oraşului ospitalier, oare ne-a primit
văr un caracter politic. Lui Faure ’i-s’au (Sibiiu) şi N. Măneguţiu (Târgu-Mureşului). cu atâta drag.
materialistă înalţă privirea Românului cătră
făcut în acesta di mari ovaţiunl. Serviciul se încheia ou o predică a d-lui
un viitor îndepărtat punându-i publicului D-l Dr. A. Munteanu (Orăştiă) toas-
pentru actuala jertfă materială o promisiune protopop N. Măneguţiu, care apropiă de tâzâ pentru societatea p. fond de teatru şi
în vedere, de a cărei îndeplinire pâte nu­ mintea Românului înţelegerea festivităţii comitetul ei şi pentru publioul întreg, care
lumescl de afli prin înţelegerea şi esplioarea
mai fiii generaţiunii contribuabile de ac]l a arătat interes viiu faţă ou ea.
Dela comitetul societăţii poli­ vor pute să useze |i să se îndulcâsoă. Unde festivităţii oreştine biserioesel a pogorîrii D-l primar Acher mulţămesoe îutr’un
tice „ Concordia“ din Cernăuţi pri­ astfel de scopuri inmateriale, astfel de Duhului sfânt! discurs ales şi simpatic primit la alocuţiu­
mim spre publicare următbrele : scopuri pur ideale pot să ataşeze sub fla­ La 11 se deschide şedinţa I. nea, oe ’i-s’a adresat şi asigură, că e plin
Venerabilul president al societăţii,
Prea onorabile D-le Redactor! mura lor albă entusiasmul a sute şi mii, d-l Iosif Vulcan, al cărui singur nume este de buourie văcjând, oă în mijlocul preoou-
In numele sooietăţii politioe „Con­ — acolo avem de-a face cu un neam înoă deja program pentru aeâstă societate, îşi paţiunilor materialiste ale vieţii, societatea
cordia** din Cernăuţi Yă rugăm respectuos, nestricat, pur, aoolo trebue să remarcăm acâsta cultivă idealele. Ii urâză pros-
ca să bioe-voiţl în interesul solidarităţii un simptom de renasoere sooială, culturală rostesce cu voce emoţionată de bucuriă perare.
nâstre naţionale a publica în oolonele sti­ şi politică. Dâoă dar lipsa de intsresare a discursul său de deschidere, un discurs D-l V. Goldiş îatr’un toast bine sim­
matului D-Y. diar alăturata declaraţiune. publioului român în vreme de 7 ani de plin de însufleţire şi de frumseţâ poetică. ţit expune ou ouvinte bine alese legătura
Mulţămindu-Yă pentru bunăvoinţa de Densul expune câmpul cel vast de activi­ dintre biserică şi naţiune înrădăcinată din
oare suntem încredinţaţi, primiţi D~le Re­ (jile faţă ou aeâstă societate a fost simp­ tate reservat pentru societatea nostră şi copiiăriă în firea Românului şi pe aeâstă
dactor asigurarea deosebitei nostre stime tom vădit al răcirii idealismului din inima scâte la ivâlă cu un temperament juvenil
şi oonsideraţiunî. Românului şi în oonseoinţă a unei stag­ datorinţa naţională pentru Români, ca să basă desvâltă principiul jertfei, fără de
Comitetul sooietăţii politioe „Con­ nări pe terenele evoluţiunii vieţei nâstre oare nici un popor nu se pote avânta. în­
cordia**. publice, — adunarea generală de acum ne se înroleze în masse sub stindardul ei, care chină pentru popor.
este stindardul culturii naţionale.
Grigorcea, Dr. Nicu Blându, anunţă vremuri nouă, vremuri cari vor D-l C. Brediceanu a vorbit mai glu­
president. secretar. desohide bulevarde largi pentru propăşirea Discursul a fost întrerupt şi la urmă mind, mai serios, dâr cu un efect deplin,
nostră socială, oulturală şi în conseoenţă acoperit de aplause şi aclamărî furtunose pentru femeia română.
De un timp înoâee 89 publică în foile la adresa presidentului şi a comitetului din
transilvănene, âr mai ales în „Tribuna** un şi politică, oăcl cultul idealelor este ter­ partea mulţimii de participanţi, între cari Banchetul ofioial s’a ridioat la 47 ,
2
mometrul oare ne arată în totă vremea dâr, 4ice-se, oă înoă mult s’au veselit
şir de artioolî, oarî se ocupă cu starea po- afară de inteligenţa şi poporul din Orăştie
gradele pulsaţiunii de viâţă şi a ouantului în partea neofioială cei rămaşi, (Am au4it,
litioă a Românilor Bucovineni. erau mai bine representate oraşele Deva,
de forţă, ce are un popor. că pănă pe la 7 ore sâra.)
In ultimele (jde a apărut chiar şi o Bradul, apoi Săcărâmbul, Haţegul, Hunie-
broşură întitulată „Bătrânii şi Tinerii**. P o s t n u b i l a P h o e b u s ! dora şi satele din jurul Orăştiei. (Va urma.)
Prin aceste scrieri se înoârcă a veş- II. Şedinţa a decurs în ordine. S’au ales
tecji politioa şi aotivitatea de pănă acum a Sosirea dspeţilor: Sara de cunoştinţă. 2 notari ad hoc în personele d-lor Y. Discursul preşedintelui Iosif Vulcan,
Românilor Bucovineni şi a lăuda curentul Sâmbătă în 12 Iuniu n. ou trenul Goldiş (Braşov) şi Dr. Paul Oprişa (Brad),
rostit la deschiderea adunării generale din Orăştie.
nou, — producând astfel în publicitate apa­ dela 3 7 a sosit la Orăştiă comitetul so­ şi 3 comisiunl (pentru censurarea raportu­
renţa unei desbinărl şi lupte între Româ­ oietăţii, representat prin Domnii Iosif Vul­ lui comitetului şi a cassarului, şi pentru Domnilor şi domnelor,
nii Bucovineni. Aceste enunoiaţiunl, fiă can, president, Yirgil Oniţiu vicepres. şi înscrierea de membri noi). S’au cetit între Yă salut ou bucuriă în giurul stâgului
chiar isvorîte din dorul pentru îmbunătă­ Yasilie Goldiş secretar. (Duminecă a sosit urări entusiaste cele 6 depeşe de felicitare Sooietăţii nâstre!
ţirea situatiunii nostre naţionale, nu cores­ şi zelosul Oorolian Brediceanu, membru sosite mai cu sâmă din părţile Aradului. Idea care strălucesoe scrisă pe stâgul
pund adevărului. Comitetul societăţii poli­ în comitet). IntîmpinaţI la gară de oomite- In absenţa d-lui profesor Dr. Ioan nostru, idea pentru care luptăm stăruitor