Page 6 - 1897-06

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 120—1897.

In urma acestui comunicat făcut pu­ mai soump şi mai sublim, adecă cu Precum nu esistă adevărată oinoşt, şi aud şi văd mai multe, decâh
blice din partea inspectorului reg. de şcole Dumnecjeirea. Am pute dre se ră­ ondre fără virtute, aşa nu pdte fi alţii; oei de Dumineca sunt copiir noro-
în faţa colegilor mei dela şcola ndstră şi a mânem nemişcaţi, nepăsători, ve- nici dreptate între omeni fără cului.
inspectorului nostru districtual confesional, cţend o mamă cu ochii aţintiţi că- Dumne4eu. Cel ce n’are credinţă Copiil, oarl s’aa născut în ndptea de
1
m’a însărcinat a desminţi cuprinsul acelui tră cer şi rugându-se cu lacrăml cătră Dumne4eu, aceluia îi lipsesce anul nou, vor vedea năluciri ;, cari se nasc
pasagiu din raportul amintit, în eeea-ce fierbinţi cătră Atot-puternicul Du mne- orî-ce altă credere în orî-ce credinţă la trei sfinţi vor fi veseli:;' oei: din Joia
privesce şcdla ndstră pănă se va trimite 4eu pentru fericirea, sănătatea şi despre cele neve4ute. Cele neve4ute verde vor muri pe eşafod; .....: cei din Vi­
direcţiunilor ndstre şcolare raportul special viitorul copiilor săi ?! Este dre cu însă sunt basa, pe care se întemeeză nerea Pasoilor vor muri spâncjdraţl. Acei
al său spre a se pute vede evident acesta. putinţă, ca să nu se deştepte în cele ve4ute şi precum sufletul sus­ ce se nasc la Pasol vor fi frumoşi şi înţe­
Chiar şi d-1 V. Goldiş întrebându-1 pieptul nostru cele mai frumdae şi ţine trupul, aşa şi credinţa şi idea lepţi; oei diu postul Crăciunului- vor fi
eu amical, în cestia acesta, recundsce, că înalte sentimente, vecjend pe ino­ de Dumne4eu susţine pe om, naţiu­ spărioşl; cei din noptea de Crăciun vor
inspectorul a taxat resultatul în studii de centul copil cu mânile la piept, abia nile şi statele. afla oomoră de bani.
nesuficient la unele şcole din comitat“ şi pronunţând rugăciunea sa cătră cel fită der, ce este Religiunea. Copiii, cari se nasc în I Martie, 1
v
nu din loc , cum se c}ice în acel raport. nevăcţut, pentru binele părinţilor şi Numai religiunea ne face se fim April, 1 August şl 1 Septemvre vor fi duşi
11
n
In consecinţă rog respectuos On. Re- fraţilor săi? drepţi, îndurători şi compătimitori ia spemjurâtdre. Copiii din April sunt ne­
dacţiune, să binevoescă a rectifica erdrea Acolo să mergem şi să învăţăm cătră cei neputincioşi şi slabi; ea norocoşi. Cei născuţi în 14 Februarrie (cpu&
amintită, publicând aceste şire ale mele. *) a ne ruga, unde bunul tată şi cre- încurajâză pe cei nenorociţi şi îi lui Valentin st. n.) vor muri curând, oer
lua
Cu deosebită stimă: dinciosa mamă îndeplinesc locul tace răbdători în suferinţe, ca să diu 12 Deoemvre ţcj Di Toina n.) vor
preotului celui prea înalt. Acolo să nu devie fiare sălbatice, aruncând avâ parte pe lumea acesta de lacrăml şi
T. Darin,
învăţător la şcolele centrale române mergem să învăţăm a ne închina şi răsbunarea contra asupririlor lor. suferinţe.
clin Braşov. să respectăm cu credinţă pe Crea­ Omul fără religiune este ca o Pentru-ca strigoiele să nu potâ strica
torul tuturor. Să ne întărim, să ne navă ce retăcesce în valurile mărei, copiilor iniol, trebue să li-se presare sare
îndreptăm şi să fim decişi pentru isbindu-se de tdte stâncile; n’are pe limbă şi să se lase să ddrmâ pe inelul
Petrecerii. faptele cele bune. temere de Dumne4eu şi nici de pe- de logodnă. Pentru ca copiii să fiă tari, s&
Primim următorea invitare: „Reuniu­ Aşa ne vom pregăti atât nouă, dâpsa legilor omenesc!. li-se dea lapte de îepâ. Fetiţele mai întâia,
nea învăţătorilor românî gr. cat. din Trac- cât şi familiilor nostre cele mai Prof. I)r. Elefterescu. trebue să capete oâtnaşe de fecior, âr fe-
tul Protopopesc al Goşocnei invită la Pe­ mari fericiri. Aşa vom simţi para­ dorul de tată, ca să alba noroo în dra­
trecerea de vâră, ce se va arangia în fa­ disul vieţei casnice, inima şi sufle­ ® p e r a sa ţ a . . . goste. Dâcâ mama îşi blaatămâ copilul,,
vorul Reuniunei la 27 Iunie n. c. în loca­ tul nostru se vor curăţi şi se vor acesta va fi nenorooit. Dâcâ mama pdrtâ
litatea şcdloi române gr. cat. din Alton. lămuri, mintea ni-se va linişti şi cu­ Un vis e tot... trăeso în vis haine negre, oopilul va fi fricos. înainte
începutul la 3 ore p. m. Intrarea: de per- getul ni-se va umple de mulţămire. Şi visul mă ’npresoră de botez nu-i bine se pui copilului nume..
sdnă 50 cr., de familiâ 1 fi. Comitetul aran- Să nu ne lenevim în Dumineci Departa văd peste abis Un fecior nu-i bine să se boteze in apa,
giator: Ioan Ganga, preşedinte; Iuliu Z. şi sărbători, ci să îndeplinim cu căl­ O stea plutind uşorâ în oare a fost botezată o fata, pentru-oă
lambor, cassar; Ioan Orosfăian, controlor. dură religiosele ndstre datorii şi să O obUm îutr’una suspinând in vieţa va umbla după femei, sâu întors.
1
Membrii: G. Tatar, A. Rusu, I. Corpodeanu, urmăm evlaviosele esemple ale fra­ O chem să mă desmsrde Dâoă prima vorbă a copilului e „tată *,
A. Pilimon, Gr. Şiuteu, Iul. Şiuteu. Fami­ ţilor noştri creştini. Der ea atuucea tremurând următorul va b fecior; decă cuvântul prun.
ja
liile sunt rugate a se îngriji de mâncări, Dumineca este 4i’ Domnului, Inoet, înoet să perde. e „marna", următorul va fi fată.
er de beuturl, pe lângă preţ moderat, şi 4iua de repaos a tuturor popdrelor Când copilul mic vorbesce mult des­
de cuartir s’a îngrijit comitetul arangiator. creştine şi încetarea dela ocupaţiu- Priviţi-o... e speranţa mea pre Dumue4eu şi Ceriu, va muri de tim­
SuprasolvirI se primesc cu mulţămită de nile ndstre, spre a ne înălţa sufle­ Priviţi-o oum să duo©....! puriu. Dâoă mirosă a flori, îşi va perde
cassarul luliu Z. lambor învăţ. în Aiton tele dela grijele vieţei la isvorul, — „O, când mai viî frumosă stea mirosul. Câni şi pisici nu e bine să se-
(Ajton). Posta tot acolo . de unde a răsărit mântuirea ome- Durerei să-i pui cruce! ?...“ oresoa de-odată cu copiii, dedreoe unul dm
u
Publicând acestă invitare, nu putem nescă, adecă la ţ)eitate şi la con­ Braşov, 1897. Sâu-Petrcanul doi va muri. Surori mici nu-i bine să ae-
lăsa neobservat, că d-nii arangerî au aflat templarea eternei sale destinaţiunî. sărute, pencru-că una dintre ele va murn.
de cuviinţă să tipărescă Invitările la o ti­ Dumineca totul se odihnesce, Când mânând şi la copil nu-i dai, aiund.
pografia ungurescă, ca şi cum nu ar sci, că numai sărbătorescile sunete ale clo­ MULTE Şl i)E 'TOATE. ii sângeră, sâu lăorămâză mima.
esistă şi tipografii românescl, la cari se potelor bisericei caută să producă *
pot face comandele prin postă, fără de a-i răsunet, în inimile ndstre. Să urmăm Credinţe deşerte la Germani. Oglinda oului.
7
7
costa atât, cât îi costă la tipografiile străine. ddr chiamărei lor, şi să mergem In ţâra nemţâsoă poporal e de cre­ Ca să se potă soi cu siguritate, deoS
Ungurii nu merg la tipografii românescl şi acolo, unde cuvântul lui Dumne4eu dinţa, că norocul copilului nou născut un ou, pe care voim a-i folosi, e bun şi
se feresc ca de foc de-a da banul în mâna se predică, unde poveţele şi esem-
Românului. Pentru ce ore Românii de pe plele unei vieţi plăcute lui Dumne- atârnă deia împrejurările, în oare se nasoe. prospăt, ori nu, a’a inventat un aparat nu­
4eu pătrund în sufletul nostru, şi Aşa de esemplu ei cred, că decă p9 cer se mit oglind/u oului. Acest aparat constă dm.
la Aiton nu învaţă minte dela ei ? ...
unde misterele religiunei se rechiamă află nor) creţi, când copilul se nasce, atunci un ottstân incfiis iu iorinâ cilindrica, îu care-
în memoria ndstră. Să ne repausăm noul «ascut va ave în /ieţa sa noroc în se afla aşecjatâ o oglindă sub un unghifi.
Despre Religiune şi Credinţă de tdte şi să esercităm faptele dra­ tdte. Copiii, cari se nasc cu păr creţ, vor de 45 grade. In partea de sus a castănu-
gostei creştinesc!, căci acesta este avă şi minte ereţâ. Ou părul lung însâmnă lui se afla una seu mai multe aporturi (gă­
ni. morte timpuriâ, Plâa^et puternic la oopilâ uri) rotunde, îu oa>'e se pune oul. in pă~
cea mai plăcută jertfă lui Dumne4©u.
Decă voim, ca inima nâstră se Omul fără caritate este şi fără însemnă, că va ii frumosă, er la coDii, eă reţele dinainte, adeoâ spre oglindă, se află
se umple de simţiri respectuos© că- speranţă, şi pe miserui acela, pe va fi urii. doi ochi de sticlă in fermă de oohian. Lu­
tra Dumnecfeu, se visităm familiile care îl domină pisma, ura şi mânia ţ)dele din săptămână încă au unele mina va trece prin oal pus in apertura.
evlaviâse, în sinul lor familiar, când îl persecută grdza. Cele mai bune însemnări la acei popor. Anume: Copiii, aparatului, prin ochiau şi se va refieota in-
ele se ocupă cu ceea ce are omul puteri ale ndstre amorţesc, decă nu cari se ua«c Lucia mor curând; copiii de oglindă, acesta însă va înfăţişa internul
iubim pe aprdpele nosţru şi nu res­ Marţa, vor fi tâlhari; copiii de Merourea oului, oare se pdte vedâ forte bine, aeoâ
*) Am dat loc cu plăcere acestei rectificări. pectăm pe Dumnefleu. Iubirea cătră vor fi beţivi; cei cari se nasc Joia şi Vi­ e prospăt şi bun, ori nu. Cel prospăt şi.
-1
In adevăr prin cuvintele „din loc se pusese Dumne4eu este vieţa ndstră cea mai nerea trebue botezaţi Dutniueoa, căci alt­ bun va h limpede, âr oetalt turbure.
11
pretinsul resultat „nesuficient în cârca şcolelor
adevărată, căci ea este legământul fel, când vor fi mari, vor vede năluciri.
nostre elementare braşovene, pe când el privea
numai unele scdle elementare din comitat. — R e d . puterilor minţei şi inimei ndstre. Copiii, cari se nasc Sâmbăta, vor fi min- O&lexxcS.str'U.l septemânei.
IUNIE. are 30 CIREŞAR..
pilele
stare portă haine la modă, d’apoi Smarandiţa: Bucuros vă rog aş­ Smarandiţa : (Luând blidul cu mân­ Călend. Iul. y. Călend. Gregor
încă una ca D-v6atră. teptaţi puţin pănă mă duc la fân­ carea) Bine, bine! Dum. 1 j- ilosaiii. M.Ius. 13 Ant. de Pad.
Smarandiţa: Asta e o plagă a tână. (se duce.) (Se duc toţi.) Luni 2 2 Rosalii. Nicef. 14 Antonia
secolului asupra omenimei, eu însă Agentul: (singur) Decă nu li-a ilsrţl 3 S. M. Lucian 15 Vitus
mulţămesc celui ceresc, nu sunt a- succes lor pdte mi-a succede mie! TJn Anger: (îmbrăcat în haine albe, Mer. 4 Păr. Mitrofan 16 Iustina
tinsă de ea. Să mă uit puţin prin casă... Aha, cu o cruce în mână intră şi cântă). Joi 5 M. Dorofteiu 17 f piua D-lui
6 Visarion şi Ilar. 18 Marcela
Agentul: Ciudat, dela o domni- e bine! Sub cuierul armelor văd Maica sfântă cea ’ndnrată Vin. 19 Cervasiu
Să ui. 7 S. m. Teodot
şâră atât de graţidsă, ca D-vdstră, într’un cuiu o cheia. 6re nu mi-a fi Ascultând ruga ta, fată,
vorbe de acestea, n’am mai au4it, de folos? (Merge acolo) Ba da, asta, Ea pe mine m’a trimis C u r s u l i o s u r l S o r p r i v a t »
şi nici na m’aşî fi aşteptat se aud. cum arată scrisdrea depe biletul atâr­ Să scobor, ca într’un vis,
Smarandiţa: Pentru-ca nu vrâu nat de ea, e cheia porţii. Să o pun Din înaltul cer frumos din 9 Iunie 1397
să fiu păpuşă de modă? bine. (O bagă în busunar). Pe pământul păcătos. Basilica comp, viud*.
6U0
7.40
Agentul: Ba, mă rog der a4l (Face cu crucea semnul orucii în aer). Credit . . . . 198.75 199.75
Smarandiţa: (întră şi întinde pe tavă
spiritul timpului e progres pe tdte un păhar de apă) Poftiţi, Domnule, Din mârimea-ţl fără sâmă, Clary 4.0 t).. m, c. 59.- 61.—
Navig. pe Dunăre , ,
terenele, şi aşa şi în ale îmbrăcă­ apă rece! Paza ta, prea sfântă mamă, Insbruek . . . . 150.— 7 156.— -
.
2
27.80
mintei. In acest sălaş o las Jlrakau . . . 26.75 27.—
23.25
Laibach .
Smarandiţa: Fiă, eu mă feresc Agentul: Fdrte frumos vă mulţă­ Să-şi iâe pic de popas, Buda 22.25 65.60
04.50
din cât pot de acestă bălă lipiciosă. mesc. (O bea) Cu adevărat minunată Palfîy . . . . 60.50 62. —
apă. Dumne4eu să vă stâmpere traiul Apărând de-orî-ce duşman Crucea roşie austr. 20.— 20.80
Agentul: Decă tote damele ar dto ung, . 10.50 11.50
vieţii, precum mie mi-aţî stâmpărat Contele şi-a lui serv van,
dto itaî. . ,
face asemenea D-v6stre, atunci eu Cari din a ta îndurare ttudoif . 12.25 12.65
26.2b
şi .soţii mei ar trebui să perim de setea. Din rele aflând scăpare Salm 25.25 73.50
72 50
fdme. Smarandiţa: Să ve fiă de bine! Să re’ntorce dela rău Salzburg . 26.75 27.-
St. Glenois
75.—
75.50
Smarandiţa: Nu, ci atunci v’aţî Mafteiu: (intrând; Domnule agent, La prea bunul Dumnedeu. Stanislau . . , 43 — 45.—
îngriji de-un alt mijloc de traiu. poftiţi ia Măria Sa, er tu, Smaran­ (Cortina cade). Trieitine ă’/J/o 100 ra, c. 140.— 145.—
dto 4% 50
73.-
Agentul: Aşa-i, aşa!.. Vă rog, diţa tatii, dute de mai încăl4esce W aldstein 69.— 61.—
59.—
(Ya urma.)
domnişdra dragă, de-un pahar de mâncarea, căci eu va trebui se mai dto de 10 franci' ___ _
Banca h. ung. 4% U6- 127.—
apă. căci mi-i fdrte sete. întâi’4iu vre-un pătrar de ceas.