Page 1 - 1897-08
P. 1

Mieţim JiBiiitintiiutt,                                                                                                                                      „5 a^la“ iese îi l-care di.
                   îi TiDomii                                                                                                                                             Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
            Braşov, 'piaţs 3B.6,re Ny. 30.                                                                                                                                Pe un an 12 fl.. pe ţoao luni
                                                                                                                                                                             6 fl., pe trei luni 3 fl,
               BoristHti n«fvnv.uaii9 sra tsa
            ysiino»®. — M«,miKr;ript* bk a®                                                                                                                              N-rii de Dumlnooă 2 11. po au.
            ,’^fcrimat.                                                                                                                                                   Pentru România sl străinătate;
             mSEKAÎE «» psiicasc in Adml-                                                                                                                                  Pe un an 40 frânei, pe ţăse
            HlltraţluiiB £n Braşov ţi la ax~                                                                                                                              luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
            HvăWrolo Birouri da animniurl:                                                                                                                                K-rii de Dumlneoă 8 franol.
              ta  Viona:  M.  D»kct,  Utrkruk
            SthaUk,  Rurioif  Hosu,  }..  Opptliks                                                                                                                        Se prenumără la t6te ofîoiele
            Sîaohfolgor;  Anton  Oppelik,  J.                                                                                                                             poştale din Intru ţi din atară
            Vanntbcr,  Ia  Budapesta  :  A.  7,                                                                                                                               li la dd. colectori.
            Soidbcrgerg,  Ikattin  Bemat:  în                                                                                                                               Abonamentul pentru Brasor
            Sueureaoi:  Agente  Havat,  Suc»                                                                                                                             administraţiunea,  piaţa  mare,
            oursaio  de  Houmanie;  Ia  Haic-                                                                                                                            târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
            buri.: Karoiyt S Lieir.nann.                                                                                                                                 I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
              Preţul  Inserţlunllor:  o  ctiii                                                                                                                           luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
            sraimoad pa 9 colonii, 8 ar. .. ei                                                                                                                           Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
            ŞOor.  timbru  pentru,  o  publi­                                                                                                                            12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
            care.  Publioăxî  mai  dos®  duşâ                                                                                                                            3  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
            ţorilă ţi învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atăt  abonamen­
              Reclame pe pagina a 8-a o                                                                                                                                  tele  cftt  şi  inserţiunile  sunt
            uoriă 10 or. «ea 30 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
              Nr. 171.                                                         Braşov, Sâmbătă 2 (14) August                                                                       1897.



                      „Piedecî" noue.                   unitară  regnicolară  ou  doue  organi-  dttoe  direot  la  soisianl,  pe  oarl  biserioa  în-   Imperatul Germaniei la Petersburg.
                                                        saţiunî  de  sine  stătătore  nici  că  se    totdâuna  le-a  condamnat,  din  oare  oausă
                Alegerile  pentru  congresul  ca­       p6te  cugeta.  Acesta  reiese  şi  din  nici  ou  ooasiunea  de  faţă  nu  se  va  ţinâ          MerourI  a  fost  la  Petersburg  uu  eser-
           tolic  unguresc  ce  se  va  întruni,  la  gravamenul,  că  diecesa  şi  catolicii  sâmă de acest principiu.                             oiţiu  de  arme  în  onorea  împăratului  Wil­
           t6mnă,  s’au  făcut  în  mare  parte  şi  ardeleni  au  fost  învitaţî  la  congre­                             *                        helm,  la  oare  au  asistat  amândoi  domni­
           se  continuă.  Participarea  la  alegeri  sul  unguresc  prin  Primatele.  Analo­               Intr’o  conversaţia,  oe  a  avut’o  de  ou-   torii  ,  precum  şi  căpeteniile  autorităţilor
           a  fost  în  multe  locuri  forte  slabă,  gia cu gravamenul Românilor greco-cato­         rând  prinţul  Bismarck  ou  un  cjiariat  ger­  militare  etc.  împăratul  german  de  repeţite-
           aşa  de  pildă  în  Arad  din  7000  de  lici  ne  arată  în  destul  periculul,  ce       man,  bătrânul  ex-oancelar  îşi  esprimâ  mul-   orl  şi-a  esprimat  mulţămirea  şi  în  urmă  a
           catolici  cu  drept  de  alegere,  nu  şi-au  se  nasce  de  aici  şi  imposibilitatea  de   ţămirea,  oe  o  simte  omul,  când  nu  are  să   lăudat  atitudinea  escelentă  a  regimentului,
           dat  votul  decât  numai  1051.  Preo­       a lua în considerare resoluţia, de6re-ce      pârte  nici  o  răspundere  pentrn  faptele  sale.   oare  a  făout  esereiţiile.  Multor  ofioerl  şi
           ţim  ea,  ce-i  drept,  a  desvoltat  o  mare  atunci  catolicii  Ungariei  ar  forma      De  acâstă  mulţămire  se  buoură  aoum  şi   suboficerl  li-a  oonferit  disbinoţiuul.  Au  ur­
           activitate  aici  ca  şi  în  alte  părţi,  fi-  cel  puţin  patru  organisaţiunî  auto­   Bismarck.  Chiar  dâoă  guvernul  ar  cere  sfa­  mat  după  aceea  eseroiţii  de  călărit,  cari
                                                              44
           resce  pentru  asigurarea  proprielor  nome .                                              tul  lui,  el  nu  ’i  l’ar  pute  da,  deoreee  nu   de-asemeuea  ah  succes  esoelent.  După  ter­
           interese clericale.                                Din  limbagiul  acesta  al  guver­      pote  controla  faptele  guvernului.  „Folitica^,   minarea  eseroiţiilor,  a  urmat  uu  dejun  în
                                                                                          44
                Marţa  trecută  s’a  întrunit,  pre­    namentalului  „Pester  Lloyd   reies          efise  Bismarck,  „nu  este  atât  o  sciinţă,  cât   pavilonul  imperial,  la  care  au  fost  invitaţi
           cum  seim,  în  Cluşiu  şi  aşa  numitele  doue  momente,  întâiu,  că  cei  dela          mai  mult  o  artă  ;  politioa  nu  o  poţi  învăţa,   toţi  ofioerii  comandanţi,  oarl  au  luat  parte
           staturi  catolice  din  Ardeal,  adecă  cârmă  în  realitate  s’ar  învoi  numai           oi  trebue  să  ai  din  fire  oapabiiitate  pentru   la  eseroiţii.  Aoi,  ia  dejun,  împăratul  Wil­
           congresul  mixt  al  diecesei  romano-  cu  o  astfel  de  organisare  autonomă            ea.  Nici  cel  mai  bun  sfat  nu  folosesce  ni­  helm  a  făcut  ounosoat  arehidueelui  Nicolae
           catolice din Transilvania.                   a  bisericei,  care  se  tacă  posibil  gu­   mic,  cecâ  nu  se  eseoută  în  mod  coreot.   Nicolaevicî,  că  l’a  numit  proprietar  al  regi­
                Aici  în  Transilvania  esistă  de  vernului  de  a  înfluinţa  în  mod  de­          A.ioI  (în  politioâ)  e  toomai  ca  şi  la  călărit.   mentului  de  husari  Nr.  10  din  Magdeburg.
           mult  o  organisaţiune  autonomă  a  cisiv  administraţia  şcblelor  şi  a  fon­           Nici  oel  mai  bun  stat  nu  ajută,  oăol  dâcă   După  dejuu  amândoi  domnitorii  s’au  reîn­
           bisericei  catolice  şi  întrunirea  amin­   durilor  bisericesc!;  al  doilea,  pentru    oâlăreţul  nu  soia  însu-şl  să  oălărâsoâ  cum   tors la Peterhoff.
           tită  a  avut  de  scop  tocmai  ca  adu­    caşul  contrar,  când  adecă  nu  i-ar        se  cuvine,  calul  îl  trântesoe.  —  Vorbind     La  prâacjul  de  gală,  oe  s’a  dat  în
           narea  „staturilor  catolice   din  Ar­      succede  guvernului  se  ajungă  la           despre  oestiunea  orientală,  Bismarck  se  es­  oasteiul  dela  Peterhoff,  au  luat  parte  vre-o
                                         44
           deal  se  ia  posiţiă  faţă  cu  viitorul  acest  resultat,  îi  vine  fbrte  bine  la     primâ  despre  Turci  în  mod  forte  binevoi­  60  de  oficerl  de  marină  germani  şi  vre-o
           congres  autonomie,  la  care,  pe  basa  socotâlă  de  a  ave  prilegiu  se  se           tor,  (jiaând,  că  singur  ei  sunt  îu  Orient   30  rusescl,  apoi  oanoelarul  imperiului  Ho-
           regulamentului  electoral  din  Octom-  provbce  la  cât  mai  multe  pedecî  ca           gentleman!,  pe  când  oelelalte  seminţii  sunt   henlohe,  seoretarul  de  stat  Bfilow,  mai
           vre  1869,  au  fost  conchiemaţî  direct  se  pbtă  zădărnici  organisarea  auto­         în  privinţa  morală  şi  politică  degenerate.   mulţi  miniştri  rusescl  etc.  Amândoi  domni­
           şi catolicii din Ardeal.                     nomiei catolice pe base solide.               Atitudinea  Grecilor  a  oaraoterisat’o  ca  pe   torii  erau  în  uniforme  de  admirall  de  ma­
                In resoluţiunea,  ce a luat’o, con­                                                   un joc ai unor banoroţl şarlatani.           rină:  Wilhelm  In  uniformă  rusescă,  âr  Ţa­
           gresul  diecesei  catolice  ardelene  ac-                                                                                               rul în uniformă germană.
                                                                                                                           *
           centueză  drepturile  acesteia,  între            Dela  Bruxella  am  primit,  o  broşură,                                                    Ţarul  rosti  în  limba  germană  urmă­
           care  şi  dreptul  de  a’ş!  trimite  depu­  format  şi  hârtia  elegantă,  sorisâ  în  limba   Pressa  din  Petersburg  se  ocupă  me­  torul  toast:  „’Ml  servesce  spre  mare  buouriă,
           taţii  sei  la  congresul  autonomie  reg-  franoeaă cu titlul „Protestaţi on de Roumains   reu ou oomentarea enuuciaţiunilor dela Pe-   că  am  oa  ospeţl  ai  mei  pe  ofioerii  flotilei
           nicolar  din  sînul  seu  în  mod  de  sine  de Transylvanie et de Hongrie contre l’op-    terhoff,  după  oarl  împăratul  Wilhelm  vrâ   germane,  căreia  am  onore  a  aparţină  şi
           stătător.  Mai  departe  se  face  în  pression  magyare  (8°  pag.  20).  Aoâstă  bro­    împreună  ou  Ţarul  Rusiei  să  lucreze  la   eu.  Ridic  paharul  în  sănătatea  lor  şi  pen­
                                                                                                                                                a
           aceeaşi  resoluţiune  solemnela  decla-  şură  a  fost  de  cătră  tinerii  universitari  ro­  susţinerea  păcii  europene.  „Novoie  Vremia    tru  înflorirea  frumosei  flote  germane .  —
                                                                                                                                                                                         44
           raţiune,  că,  deşi  de  astă-dată  escep-   mâni  din  Bruxella  împărţită  între  membrii  (jioe,  că  pentru  a  se  pute  susţină  paoea,  e   împăratul  Wilhelm  a  răspuns:  „In  numele
           ţional  adunarea  catolicilor  ardeleni      conferenţei  d&  paoe  interparlamentare,  apoi  lipsă,  ca  Europa  să  influinţeze  oât  mai  cu­  flotilei  mele  espnm  cea  mai  adânc  simţită
           nu  protesteză  în  contra  faptului,  că  între  (fidele  şi  bărbaţii  politici  de  Irunte  rând  asupra  Turoiei  în  oestiunea  regulărai   mulţămită  Maiestăţii  Tale.  Ridic  paharul
           alegerile  s’au  ordonat  a  se  face  pe  ai  Europei.  In  ea  se  înşiră  tâte  persecu-   sorţii  Cretei  şi  a  întroducerei  reformelor   meu  pentru  bunăstarea  şi  înflorirea  flotilei
                                                                                                                                  u
           temeiul  regulamentului  electoral  a-  ţmnile,  ce  au  trebuit  să  le  sufere  Românii   interiore  în  Turcia.  „Novosii   este  convins,   frumose  şi  pline  de  gloriă  a  Maiestăţii  Tale,
           mintit,  totuşi  de  aci  se  nu  se  tragă  din  partea  stăpânirei  unguresol  dela  pro­  că  petreoerea  părechei  imperiale  germane   ai căreia admirai am onorea de-afiaoum“.
           nici  nici  o  consecenţă  în  defavorul  cesul  Memorandului  îneooe;  se  arată  în      în  capitala  rusâscâ  va  contribui  la  des-     Pe  la  10  6re  sâra  domnitorii  făcură
           posiţiunii  de  drept  şi  a  autonomiei  deosebi,  cum  s’a  prooedat  la  sugrumarea     voltarea  raporturilor  paclnice  între  Ru­  o  preâmblare  ou  trăsura  în  paroul  splendid
           legale  a  diecesei  roaiano-catolice  din  partidului  naţional  român  prin  interdioerea   sia,  Germania  şi  tote  oelelalte  state  eu­  iluminat,  âr  la  11  ore  se  reîntârseră  în
           Ardeal.  „Numai  congresul  nostru  întrunirilor  române  de  oaracter  politic,  pe       ropene.  In  sensul  aoesta  vorbesc  şi  cele­  palat.
           autonom  este  în  drept  a  alege  de­      cale  ilegală,  şi  în  genere  se  protesteză  săr-   lalte gazete rusescl                           u
                                                                                                                           *                             In  (Ţ a  următâre  păreohile  imperiale
           legaţi  la  congresul  regnicolar  şi  a  bătoresce  în  contra  perseouţiunilor  sistema-                                              plecară  la  Kronstadt.  Ţarul  Nicolae  era  în
           representa  clerul  şi  poporul  diecesei  tioe  a  Românilor  naţionalişti  şi  contra  ordo­  I-s’au  cam  suit  la  oap  Sultanului  vic­  uniformă  de  admirai  german,  âr  împăratul
           din  Ardeal   —  c}i   resoluţiunea  —  nanţelor  ilegale  ale  ministrului  de  interne.  toriile  oâştigate  în  oontra  Greoilor  în  urma   Wilhelm  în  uniformă  de  admirai  rusesc.
                                 ce
                       44
                                                                                                                        14
           şi  de  aici  conchide,  că  decisiunile  Broşura  se  înoheiâ  cu  ouvintele:  „Suntem  „plimbării  militare ,  oe  au  fâout’o  oştile   La  pleoarea  din  Peterhoff  musioa  intona
           ce  se  vor  lua  la  congresul  regnico­    Români şi voim se rămânem în veci Români/“    lui  Edhem-paşa  prin  Tesalia.  E  forte  ca­  imnul  german,  se  deteră  bubuituri  de  tu­
           lar  unguresc  pot  fi  valabile  pe  te­          „Tribuna   dm  Sibiiu  ne  mai  spune  racteristic  pentru  atitudinea  Sultanului,  lim-   nuri şi mulţimea striga „urra!“
                                                                      44
           ritoriul  diecesei  catolice  ardelene  nu­  cu  privire  la  broşura  de  mai  sus  urmâ-  bagiul foilor oficiale turcesc! din incidentul
           mai  întru  cât  aceste  decisiunî  vor  torele:                                           visitei  prinţului  bulgar  la  Constantinopol.
           fi  primite  de  representanţa  ei  auto­          „Acâstă  broşură  frumâsă  din  vorbă,  Cu  mândriă,  ba  chiar  cu  îngâmfare  se  ac-    Preliminariile păcei.
           nomă propriă.                                cuprinde  nu  altceva,  decât  „Vrotestul“,  care  oentuâză  de  oătră  aoeste  foi,  că  prinţul
                                                                                                                                                                                            44
                In  fine  declară  resoluţia,  că  ca­  se  proiectase  a  se  lansa  în  contra  ultimelor  Ferdinand  a  venit  oa  vasal  să  se  închine   Etă, după „Franklurter Zeitung ,
           tolicii  ardeleni  nu  vor  renunţa  nici­   acte  de  prigonire  şt  brutalitate  ale  guver­  suzeranului său.                        care  ar  fi  textul  preliminariilor  de
           odată  la  autonomia  lor  esercitată  de  nului  maghiar  după  oprirea  conferenţei  na­      Etă  ce  sorie  acum  cfi&rul  turoesc  „Ik-  pace,  aşa  cum  a  fost  redactat  de
           mulţî  anî  pe  basa  de  legi  positive,  ţionale convooate pe 24 Ootomvre 1896*.         dam“:  Faimele,  că  prinţul  Ferdinand  al  representanţii puterilor:
           de  consvetudine  şi  de  disposiţiunî                                                     Bulgariei  ar  fi  venit  la  Constantinopol  în   Puterile  însăroinându-se  ou  apărarea
           regescî;  salută  totuşi  cu  bucuriă  miş­                                                afaoerl  politice  sunt  false.  Prinţul  Ferdi­  intereselor  Greoiei  şi  Turcia  acoeptând
           carea autonomică din Ungaria şi sunt               LK0N1CA POLITICA.                       nand  a  dorit  deja  în  Roma  să-i  esprime  intervenţiunea  puterilor,  s’a  stabilit  o  înţe­
           gata  a  întră în cadrul unei  autonomii                                 — 1 (13) August.  Sultanului  devotamentul  său.  Nu-i  de  mi­  legere  pentru  oele  un-spre-4ece  paragrafe
           catolice,  însă  numai  sub  condiţiunea,          Cum se vede, oestiunea ooupârei scau­   rat,  că  personele,  cari  stau  sub  suzerani­  următore  între  ambasadorii  însăroinaţl  cu
           ca  se  se  afle  un  mod  de  organisâţiă,  nului episcopesc din tfskiib nu se va re-     tatea  otomană,  visitâză  din  când  in  oând  negooiările şi delegatul Portei:
           în  care  se  pbtă  întră  şi  autonomia  solva  în  favorul  Şerbilor.  După  oum  spune  Constantinopolul,  oum  face  acum  prinţul        1.  Delimitarea  fruntariei  se  va  face
           catolicilor  ardeleni  fără  restrîngerea  o  telegramă  din  capitala  Turciei,  sinodul  Ferdinand,  pentrn  oa  să  facă  un  raport  după  traseul  oare  figurâză  în  anexele  tra­
           drepturilor de pănă acuma.                   p&triarchal  din  principiu  s’a  pronunţat  în  asupra  Bulgariei,  şi  asupra  vilaietului  Ru-  tatului pentru preliminariile păcei.
                Aceste  hotărîr!  s’a  decis  a  se  contra  pretensiunei  Şerbilor,  de-a  se  ooupa  meliei de ost.                                    Operaţiunile  delimitărei  se  vor  începe
           aduce prin Primatele unguresc la cu­         aoel  soaun  episcopeso  prmtr’un  bărbat  de      —  AoeleaşI  foi  spun,  că  prinţul  Fer­  oel  mai  târ4iu  15  (Şile  după  semnarea  pre­
           noştinţa  congresulai  regnicolar,  ce  naţionalitate  sârbă.  Despre  acâstă  hotărîre  dinand  a  venit  la  Constantinopol  în  urma  liminariilor.  Ele  vor  fi  esecutate  de  oătră
           se va întrunii.                              a  sinodului  a  fost  însoiinţat  ministrul  ple­  invitării  repeţite  a  Sultanului  şi  oă  faima,  delegaţii  Turoiei,  ai  Greoiei  şi  ai  puterilor,,
                „Resoluţia  luată  de  catolicii  ar­   nipotenţiar  al  Serbiei  printr’o  notă  oficială.  că  Rusia  l’ar  fi  îndemnat  să  facă  visită  eoeştia  din  urmă  funcţionând  oa  arbitri  în
                                    41
           deleni  în  unanimitate   —  (Ţ   orga­      Sinodul  a  declarat,  că  principiul,  de-a  se  Sultanului,  nu  este  adevărată.  Se  mai  aduc  oas de diferend.
                                             06
           nul  guvernului  —  „va  înmulţi  nu­        alege  episcopii  (macedoneni)  după  naţiona­  în  legătură  ou  visita  prinţului  bulgar  ces-   2.  Grecia  va  plăti  Turoiei  o  indem­
           mai  piedecile,  ce  va  ave  se  le  delă-  litate,  stă  în  contra-cjioere  ou  spiritul  bise-  tiunile  regulării  afacerii  metropolitane  de  nitate  de  patru  miliâne  lire  turcesol  (92
           ture congresul viitor. O autonomiă           rioei  gr.  or.  sârbesol,  ba  acest  principiu  fjshilb, precum şi acele ale derutelor bulgare.  milione de franci).
   1   2   3   4   5   6