Page 10 - 1897-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANEI Nr. 269—1897.

nu-i fiă de deochi, are obrazul să spună Venind la rând votarea, membrii ro­ piarele cehe continuă a snsţinâ viuă oare se provocau Jidanii. Ordonă mai de­
u
in faţa oougregaţiei, oă ar fi biDe dâoă uu mâni înaintâză preşedintelui cerere ou 20 agitaţ’a în popor. „Narodni Listy ameninţă parte autorităţilor să nu sufere intrarea Ji­
numai numele loourilor, ci şi numele de fa- de subscrieri regulamentare, pretin4ând vo­ cu bstruoţiuna, dâcă br. Gautsoh va forţa danilor pe teritorial ţării, fără de certifi­
miliâ, poreclele tuturor loouitorilor din ţâră tare nominală. De silă oa de voe bună, fiş- pe Cehi să renunţe la dreDturile cuprinse cate. Autoritatea, oare nu va observa co­
s’ar maghiarisa! panul, deşi se vedea că ’i vine a. hrean pe în ordonanţele de limbă. E sigur — dioe rect şi strict aoâstă poruncă — 4io® deore-
D-l loan German (din Brad) cjice: nas aoest luoru, ordonâză votarea nominală, organul ceh — că dâoă br. Gautsch nu va tul — îşi atrage cea mai grea răspundere
S’au adus, on. congregaţie, multe vorbe oare ne-a dat frumosul resultat anticipat la fi apleoat a garanta autonomia şi domnia (soirwereste Verantwortung ). — Ei, dâr de
-
dulci pe de-o parte şi multe amare pe de începutul raportului: toţi Românii, presenţi naţionalităţilor negermane, atunci lungă atunci şi pănă a4l decretul împărăteso s’a
altă parte, în jurul acestei chestii. Unii 27, votând pentru propunerea d-lui Hossu vreme se va 4>ce încă: „Regatele şi pro uitat!...
întrebă, cum mai putem şi discuta asupra Şi toţf, şi niol unul contra ei! Ba şi pri­ vinciile nerepresentate în Reichsrath".
0 producţiune musicală-declamatorică
unui proiect de lege, oare a treout prin marul sas al Orăştiei, d-l Friedrich Aclcer, * va avâ loc Vineri sâră la orele 8 în pen­
cameră? Dâr acest proieot vine încă în ou Românii! Săptămâna trecută, dintre 60 de 4iare sionatul Vautier ou uu program variat. Se
desbatere în camera magnaţilor. Cum se Majoritatea însă fiind a lor, propune­ oe apar în Boemia, 30 au fost oonfisoate.
vor eseouta mai multe coruri şi arii, pro-
p6te disouta asupra lui aoolo, noi aici să rea a oădut totuşi. A fost însă o cădere la In Praga au fost confiscate tâte foile săp­ oum şi mai multe deolamaţiunî; va deolama
nu mai avem drept să discutăm? Unul a cifră, dâr o hotărîtă învingere morală în tămânale. şi d-ra E. Stărăstescu „Cafeaua Căpitanu­
c}is, oă în România sunt numai un fel de aoâstă încordată hărţuială. lui" de Th. Speranţă. Produoţiunea se va
nume. Mergeţi, d-lor, la şobla UDgurâsoă Celelalte obieote, oa de regulă, s’au încheia ou o mioă operetă franoesă „Le
din Craiova şi vedeţi, opresoe aoolo cineva măcinat repede de tot.
* Marohâ aun Servantes" de Trefeu, musioă
pe învăţător să numâsoă în limba uugu- de L. Bordâse, în oare vor juca d-rele:
râsoă tote locurile oe au şi numire ungu- După cât suntem informaţi, membrii — 3 (15) Decemvre
râsoă? Oă unele nume... „nu le’nţelegem" români nici nu se vor mărgini la atâta, oi „Numai neted!“ „Alhotmdny“ dela 14 D. Stărăstescu, A. Flech, H. Moldovean, H.
aşa oum ele sună acll româuesoe, deol să vor porni acum o protestare generală ou Deo. n. vorbind despre oprirea adunării din Tasiulescu, L. Choma, A. Secărean, M. Se-
le dăm de oele ou înţeles! Dâr aşi vrâ să comunele, ou poporul contra nesoootirei Sibiiu a alegătorilor români, faoe următâ- cârean şi A. Fleischer. La fine se va cânta
şi românesoe.
vie toţi archeologii (alusie la „Archeo- propunerii Românilor de cătră majoritatea rea observare: „Numai neted! Numai prin
logul" nostru..), să-mi spună oe însemnâză mameluoă a oongregaţiei. opriri şi baionete gendarmeresci putem face, 42 naufragiaţi înir’o septeraână. Din
numele — Deva? Etă tot motive netreb- Corespondent. ca naţionalităţile să iubăscă patria maghiară J u Geneva se anunţă, că din incidentul furta-
nioe oontra propunerii. O sprijinesce. nelor, oe au bântuit ne mare în luna tre-
Proces de pressă contra unui diar slo­
A mai vorbit pentru propunere preo­ vac. Foile budapestane spun, oă procura­ oută, înoepând din 17 pănă în 24 Noem­
Fierberea în Austria.
tul Nicolau Dop din Ormindea, sprigi- tura ungurâscă a intentat prooes de pressă vre, adeoă într’o săptămână, s’an întâmplat
nindu-o. 4iarului naţional slovao „Narodnic Noviny 42 de naufragiurî. Intre aceste 29 an fost
u
In Austria domnesoe mare fierbere şi
Discuţia se înoheie. Se dă cuvântul agitaţiă a spiritelor. După liniştea, oe s’a pentru doi artioull, întitulaţi: „Paralisis corăbii şi 13 vapâră. După cum anunţă
u
de înoheiere propunătorilor. fost declarat de-odată in urma turburărilor progresiva“ şi „Sclavagiu sus şi jos . Redao- „Veritas", in aDul aoesla au suferit nau­
D-l Fr. Eossu, oa prim propunător, din Praga, linişte, oare a durat pe tot tim­ torul responsabil, d-l Ambro Pietor, a fragiu 819 corăbii şi 534 vapâră.
refleotâză ante-vorbitorilor scurt şi îndesat: pul cât br. Gautsch a pertraotat ou diferi­ deolarat, oă autor al artioulilor este o Belyanis cap al Eteriei grecesci, ţ)ia-
Deputatul dietal Pogâny Kâroly, oare s’a tele grupări parlamentare, urmâză acum calfă de rnăsar din Budapesta, ou numele rele grecesci din Atena fao desooperirea
mirat, că se mai şi vorbesoe asupra aces­ adunările politice sgomotose, demonstraţiile Kovarz. sensaţională, că fostul ministru-preşedinte
tei legi treoute deja prin oameră, îi spune, şi manifestaţiunile diferitelor naţionalităţi greoeso Delyanis a luat sub scutul său or-
Lăţirea neconfesioualităţii. In comuna
oă niol densul, proptea guvernamentală, nu ale imperiului. ganis&rea trupelor revoluţionare şi „Etniha
Palfa (comit. Tolna) 45 de loooitorl evan-
ne va pută asigura, oă proieotul n’ar pută Majoritatea din oameră, compusă din Heteria .
u
gelioî au deolarat în soris fisolgăbirăului
fi retrimis de oamera magnaţilor âr înapoi oonservativl şi olerioall, din Poloni şi Cehi
de cerc, oă nu mai vor să aparţină nici
oamerei deputaţilor, unde de nou ar trebui şi din alte naţionalităţi, vătămate în oon- Cununia în Spital. Intr’uu spital din
unei oonfesiunl. In urma acâsta numărul
luat la desbatere. Cum n'am avâ noi dâr soienţa lor naţională, respinge ou hotărîre Viena s-i petrecu alaltăerl un cas de tot
evangelioilor din acea comună a soă4ut aşa
drept să mai vorbim asupra lui? Deputa­ pretensiunile minorităţii germane şi aocen- neobiclnuit. Anume un negustor de oai,
de mult, înoât biserica şi scola lor stau
tul Pogâny cjioe, că dieta n’are de gând tuâză programul autonomist ou oare au ou numele I. Czemy s’a cununat cu d-şâra
aprope gâlo.
să atace dreptul de limbă al Românilor. păşit în parlament şi în majoritate. Oresoenţia Hassreiter, fiica unui otelier din
a
„Apoi nici să n'o facă! esclamă d-l Hossu, Nu este dâr nici o înţelegere între cei Studenţii berlinesi pentru Germanii aus­ Muachen. Czerny făeil ounoscinţă cu d-şora
oăol de va încerca-o, ne vom apăra acest ' trei factori ai politicei austriaoe, între gu­ triac!. Studenţii germani din Berlin au voit Hassreiter înainte de asta ou 6 luni, când
tesaur cu dreptul nostru — firesc! (Aşa e! vern, majoritate şi oposiţiunea germană, să arangeze un mare meating, în care să’ era încă tare şi mar8. De atunci însă un
demonstreze pentru Germanii din Austria. morb greu l’a pus la pat, de unde nu-i
Aşa e! Murmure din partea Maghiarilor). Toţi trag în tâte părţile. Ministeriul gu-
— Yioeşpanului cu „oonfusia" îi refleotâză: vernâză prin ordinaţiunl, fără budget şi fără Reotorul universităţii însă li-a denegat per­ speranţă, oă se va mai soula. Pe nenoro­
misiunea. In urma aoâsta oâţî-va berlinesi citul bărbatîl ajunsa dorul, ca înoă înainte
Aoum e oonfusie? Din contră, va fi oonfu- lege despre provisoriu; partidele niol gând
mai „bătrâni" an luat asupra-şl arangiarea de mort9 să se -cunune cu fata pe oare a
sie ou mult mai mare în viitor! Astăcjî n’au să se apropie una de alta, ci dimpo­
soim noi toţi, şi şi funcţionarii soiu, cum trivă, îşi dau pe fată silinţa de-a face im­ meetingului, la care vor lua parte şi stu­ iubit’o. Mirâsa se presentâ în spital cu preo­
se cjioe şi într’o limbă şi într’alta outărui posibilă întrunirea parlamentului. Acţiu­ denţii. tul îmbrăcată în doliu. Actul cununiei s’a să­
loo, în viitor însă vor soi cei câţl-va funo nea lor şi-au transplantat’o aoum în pro­ Colecta pentru monumentul lui Kossuth. vârşit într’o altă odaiă frumos deoorată, unde a
ţionarl, dâr marea massă a poporului nu vincii şi oerourl, Pentru ridicarea unui monument în amin­ fost dus mirele bolnav şi pus pe un soaun.
va soi mai mult! De-1 vei întreba: unde e La cununiă au asistat medicii spitalului şi
Trei mBrl adunări s’au ţinut 4'lele tirea marelui revoluţionar Ludovio Kossuth
„Kovârâg" pe bietul poporean de pe „Va- câţ-va îngrijitori. După cununiă mirele a
acestea în Viena, Wels şi Cracovia. In cea s’a făout o colectă, care pănă acum a ajuns
lea-Lupului", va sta zăpăcit fără să soie, fost dus âraşl în patul său, âr mirâsa s’a
dintâiu, despre oare raportăm la alt loo al la suma de 255.555 fi. Mai sunt în restanţă
oă e vorbă de locul de sub piciorele lui. depărtat din spital plângând. Bărbatul e
numărului nostru de a4î, partida germană- 28,000 fi. votaţi din partea unor oomitate,
Etă adevărata şi înfiorătârea confusie! Şi de 48 de ani, âr mirâsa lui de 27 de ani.
naţionalâ, a proclamat despărţirea Q-aliţiei dâr înoă neplăt’ţî. De asemenea oraşul Bu­
de oe tâte acestea? Numai ca să apară
şi Buoovinei, unirea Dalmaţiei ou Croaţia, dapesta a votat 20,000 fi., ou oarl însă este Asigurare în contra grevei. La Berlin
pentru lumea din afară, oă aioî ar fi vorbă
domnia esclusivă a germanismului peste în restanţă. Banii coleotaţî s’au predat ora­ s’a înfiinţat o sooietate de asigurare, de
(minoiană) de un stat ourat ungureso! —
Cehi şi Sloveni, radioalism faţă de Lueger şului Budapesta în administrare. felul căreia n’a esistat pănă acum. Soopul
Un ante-vorbitor eduoe ca pildă România,
şi partida lui şi la fine a intonat imnul 9ooietăţii este de-o parte să despăgubâscâ
dâr asta e o asemănare fârte riscată. Alt­ prusian „Waoht am Rhein". In Wels s’a Un ministru prusesc despre libertatea pe proprietari în oas când muncitorii se
ceva e România, stat independent naţional, aooentuat politioa austriacă şi s’a cântat pressei. Cu ooasiunea unui banohet, oe s’a pun în grevă, de alta să soutâsoă pe mun­
şi altoeva e la noi, cari suntem întovără­ „Got erhalte , âr în Craoovia s’a proclamat dat la Berlin din inoidentul aniversărei de citorii, cari nu vor să facă grevă, în con­
u
şiţi ou Nemţii, pe oarl îi vedem în oe hal solidaritatea ceho-polonă şi a tuturor Sla­ 70 de ani dela nasoerea <4ia,ristului Oarol tra terorismului oolegiior lor grevişti. La do­
au ajuns. vilor din imperiu pe basa egalei îndreptă­ Frunzei, ministrul de oulte al Prusiei, d-l rinţa guvernului pruseso, noua sooietate, oare
Bosse, a tinut un toast pentru libertatea
D-l deputat Barcsay a spus, oă ohiar ţiri a naţionalităţilor şi a autonomiei pro­ s’a înfiinţat cu un capital de oiucl mil’âne de
pressei. El un soriitor numai atunol
şi pe ei în ciobul guvernamental i-au ou- vinciilor din imperiu. mărci, a adaus între oondiţiunile de asigurare
prins griji seriâse faţă de originalul pro- In fine, în Briinn, faimosul Lccher a pâte să-şî esprime convingerea sa perso­ şi un punct nou în sensul oăruia proprietarii
ieotului. Care va să 4' , atâta de exacer­ dedarat într’o mare adunare, că Gautsch nală, dâoă nu este atârnător de stat. Lite­ asiguraţi du pot oonta la despăgubire în
0ă
ratura liberă nu trage nici un folos dela
bat a fost aoest plan de lege, oă şi pe trebue combătut pănă la infinit, oăol dâoă oa sul, când ei înşi-şl ar fi provocat greva
stat şi astfel ea niol uu trebue să ţină
fruntaşii între şovmiştl i-a isbit şovinismul el nu va retrage ordonanţele de limbă, priatr’o traotare nedrâptă.
l u i ! Dâr, deşi ou o mioă modificare la atunci oraşul Briinn se va slavisa, ca şi sâmă de puterea statului; dâr nici statului
urmă şovinismul a învins asupra sentimen­ Praga. nu-i este permis de-a o împedeoa pe ea în „Călindarul Plugarului", edat de ti­
tului dreptăţii, care le-ar fi porunoit să-l * manifestarea vederilor sale. Nn este ertat b pografia „A. Mureşianu" din Braşov şi
lapede dela sine! Şi apoi vă lăpădaţî de La teatrul german din Praga s’a aflat iDfluinţa niol asupra aoelor representanţl întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­
ai literaturei libere, cari funoţionâză în in­
intenţia de-a ne maghiarisa? Dâr, d-lor, o bombă de dinamită lungă de 7 centimetri vire la trebuinţele poporului nostru agri­
stitute de-ale statului, oum sunt profesorii
6re nu în dieta ungurâscă în deoursul des- şi o’un diametru de 4—5 om. Bomba a fost col, are o parte literară şi economică
universitari, ci trebueso lăsaţi să cugete şi
baterilor asupra acestui proiect a strigat confiscată de poliţiă şi predată unui chi­ forte variată şi bogată, cuprin4®nd mai
să producă în mod independent. — Vor­
Eotvos: da, voim să maghiarisăm şi trebae mist, care a oonstatat, oă a fost um­ mulţi artioull bine aleşi, novele, poesii
birea aoâsta a ministrului a fâout mare
ss maghiarisăm pe rând şi oât mai curând!? plută ou cuie, prav de puşcă şi bucăţi de etc. La început biografia lui Alesandru
surprindere, fiind considerată chiar ca o
jfcr când aşa strigaţi toţi, să nu vă prindă plumb. Roman, apoi o introducere de autor,
mirarea, oă ne ridioăm şi noi, câoî chiar * vorbire-program, Nicl-odată nu s’a audit un artioul întitulat: Alegerea carierelor;
e:
un proverb ungureso 4i° oă şi pe un In teatrul naţional ceh din aoelaşî de pe buzele unui ministru prusian o vor­ Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
verme de ’l vei căloa se va mişoa ! Şi noi oraş, s’a fâout elaită-sâră o mare manifes­ bire ţinută în spirit atât de liberal. N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
ridioaţl în faţa atacurilor D-vâstră vă stri­ taţia ceho-polonă. După sfîrş tul represen- Imperătesa Maria Teresia — contra G. Goşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
;
găm : taţiei, la oare a debutat şi un renumit Jidanilor. Cu data de 6 Noemvre 1743 Ma­ lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
Numai morţi ne vom da! (Aşa e ! Bravo ! aotor polon, seoretarul Reuniunei scolastice ri a Teresia a dat un decret prin oare dis­ Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă
Bravo! din partea tuturor Românilor. O slave, a pronunţat un disours în oare pune tuturor guvernatorilor, funcţionarilor poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­
deprimare evidentă pe feţele maghiare). a aooentuat solidaritatea dintre Cehi şi şi judeoătorilor, oa Jidanii să fiă opriţi a nomică, redactată de I. Georgescu, începe
Deputatul Fogdny, care mai avea cu­ Poloni. faoe pagube eomeroianţilor oreştinl, sub ou un articul: Economia înţelâptă; urmâză
vânt, a renunţat la el ou câte-va vorbe. * pretextai fals de negoţul ou bumbăoării la Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţire