Page 7 - 1897-12

Nr. 268 -1897. G-AZETA TRANSILVANIEI r Paarma 8

„Unde vom găsi lacrimi, espresiunî la „Albina ou 4%. Convertirea în scrisuri la cunoscinţă, că prin soţia d-sale, este ouprinejând în partea primă o oonferenţă
44
destul de mişoătore pentru a plânge neno­ fonoiare s’a făcut astă-vară. moştenitorul legitim al unei colosale averi. ţinută de d-sa recruţilor contingentului din
rocirea, oare ne lovesoe pe totî pentru a Averea şi socotelile Reuniunii au fost D-1 Leoca, punându-se pe investigaţiunl se 1897 după trei luni de încorporare. Con-
tălmăci durerea nostrâ ? D 1 Gheorghe Em. revidate Joi, în 28 Nov. v., de domnele descopere, că în adevăr soţia sa se în- ferenţa e ţinută într’un sDirit patriotic şi
Lahovary, caro trăise dor prin inimă, a membre Lucia Bologa, Maria Oncioiu şi de rodesce ou nababul armean din India, fără naţional fdrte avântat, dând ostaşilor, în
murit acjl diminâţă lovit în inimă. d-1 V. Bologa, direotorul filialei „Albina , să fi soiut îneă, oă aoest nabab făcea parte termini forte poporali, esplicaţiunl asupra
44
„Toţi acei, oarl au venit în atingere şi au fost aflate în cea mai bună regulă, din familia sa şi fără să-i fi bănuit vre-o însemnătăţii ouvintelor: patriă, drapel şi
ou aoest om ales, soiu oât era de imensă cinste şi mulţămită neobositei oassiere, d-nei dată existenţa. Iu cele din urmă totă fi- rege. In partea a doua a broşurei se află
bunătatea sa, oât de nesecabilă îi era ge- Virginia Vlaicu. liaţiunea & fost stabilită ou aot9 îu regulă escelentul discurs rostit de autor ou ooa-
nerositatea. Nioi o suferinţă nu se adresa siuuea desvălirei monumentului dela Răs-
Pentru revidarea socotelelor la sfir- şi d-1 Leooa s’a înscris printre moştenitorii
la densul fără a nu primi sprijinul său tot- şitul anului următor s’a ales o comisiune nababului. Iu vremea aoâsta s’au mai ivit boenl îu 27 Oot. 1897. Discursul e plin de
dâuna discret. înoă 47 de moştenitori, mai toţi Armeni foc, de însufleţire şi patriotism, aşa că
în personele ddmnelor : Elena Voina, Ama-
„Adora pe ai săi. In aoest mediu al lia Chifa şi Maria Oncioiu, âră peDtru veri- din Rusia şi Turoia. cine-1 câtesoe rem ne mişcaţi S’ar faoe un
:
rjiarului L’Independance Roumaine“ îl con­ fioarea procesului verbal s’au ales ddmnele: bun serviciu oausei, dâcă asemenea bro­
n
siderau oa pe un tată devotat şi tote aoeste Vestea despre tote aoestea se răs­ şuri ar putâ fi răspândite oât mai mult în
Eufrosina , Axentie Severu şi Maria Barbu- pândise ou iuţală în t6tă oapitala impe­
devoţiunl îi lăsau înoă destulă dragoste straturile de jos ale poporului.
cean. riului turoesc. D. Leooa ajunsese aoum să
pentru ţâra sa, pentru oare avea un ade­ 44
L. fiă ounoscut de tdtă lumea şi mai ales de „Călindarul Plugarului , edat de ti­
44
vărat cult . pografia „A. Mureşianu din Braşov şi
44
toţi samsarii de acolo. D-sa a înoeput să
* întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­
sufere o adevărată tortură din partea aces­
înmormântarea regretatului G. Em. 0 moştenire colosală. vire la trebuinţele poporului nostru agri­
Lahovary se face atjî, Marţi. Se aştâptă so­ tora. Deabia făcea un pas în oraş, imediat col, are o parte literară şi economică
Sub titlul aoesta, fliarul „Drapelul era asaltat de-o drdie de samsari, oarl ve­
44
sirea fratelui său ministru plenipotenţiar fdrte variată şi bogată, cuprincjend mai
publioă următdrele: In anul 1865 rnore neau să-j facă tot felul de oferte şi să i
român la Roma şi a mamei sale, care se mulţi articulî bine aleşi, novele, poesii
în India un bogat negustor armean, propue tot felul de combinaţii. Unii i-au
află în străinătate. etc. La început biografia lui Alesandru
lăsând în urmă-i o avere de 125 da mi pronus să i cumpere imediat partea de
Roman, apoi o introducere de autor,
lidne de franci şi nici un moştenitor. Gu­ moştenire cu 900 000 lei. Partea de moştenire
Reuniunea femeilor române vernul englas a publicat un avis prin foile a d-lui şi d-nei Leoca se urcă la patru milidne un articul întitulat: Alegerea carierelor;
Oei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
pentru ajutorarea văduvelor s&race din Braşov- oficiale asupra acestei averi fără de moş­ de franci, N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
Săcele. tenitori. Cât-va timp după aoeea se presintă G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
un Armean, care pretindea, oă e rudă ou
Braşov, 1 Deo. v. 1897. V a r i e t a t e . lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
mortal şi prin urmare îl reclamă averea.
Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă
Dumineca treoută, în cjiua S.-tului El posedă aote în regulă, prin care se
Aurul şi argintul. Estragem dintr’un poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­
Andreifi, şi-a ţinut Reuniunea femeilor ro­ arăta, că e născut în Turoia. Actele erau raport recent al administraţiei monetăriei
mâne pentru ajutorarea văduvelor sărace provăcjute ou tote formele legale si extrasul nomică, redactată de I. Georgescu, începe
Franoiei, asupra situaţiei monetare a tu­ cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
din Braşov şi Săcele adunarea sa generală. de nascera semnat de un episcop armean. turor Statelor mari, următdrele interesante
Oum de obiceiă sunt întrunirile nos- In Turcia nefiiud stare civilă, preoţii fiă- Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea
date, privitdre la produoţiunea aurului şi- sămânţelor ; Bolele animalelor de casă; în­
tre din Braşov, aşa şi aoâstă adunare a oărei oomunităţl religidse eliberdză şi sem­
argintului din tdtă lumea: Pentru oei 404 grăşatul porcilor; Animale folositdre şi stri-
fost slab cercetată. nezi aotele, oare în alte părţi emaneză dela
ani trecuţi dela descoperirea Am9rioei, va- căciose grădinăritului şi plugăritului. La
Şedinţa a fost presidată de d-na Su- autorităţile oivile. Tote hârtiile acestui Ar­
I6rea aurului şi a argintului, estras de urmă eâte-va pagini de poveţe, Diverse,
sarta Andreiu Mureşianu, presidenta de ondre mean fiind în regulă şi rudenia lui cu na­
omeni dia sînul pământului, sa evaluâză la Glume etc. apoi câte-va cole de anunţuri.
a Reuniunii, oeea oe a dat adunării gene­ babul mort în India fiind perfect stabilită, 102 miliarde de franci. Acâstă sumă totală
rale din aoest an o importanţă deosebită. guvernul engles i-a remis colosala moşte­ Preţul 25 cr. ; trimis prin postă 30 cr. La
cuprinde 46 miliarde argint. Valorea e so- 10 esâmplare comandate de-odată unul se
D-na Susan» Mureşianu are meritul de a nire, Cât-va timp după aoeea, ambasada
ootită pe argintul plătit on 222 şi 22 bani dă în cinste. De-vânzare la Tipografia „A.
fi dat fiinţă Reuniunii, pe care a şi oon- ecglesă din Constantinopol descopere, oă
chilogramul. Estragerea s’a desvoitat din Mureşianu în Braşov.
44
dus’o cu zel şi dragoste oa presidentă în episoopul semnat pe aotele stărei oivile
seool în secol în proporţii fdrte interesante.
timpul oât a stat în Braşov. De vre-o oâţl- ale Armeanului moştenitor, nu existase
In vâoul al 16-lea, ea nu trecea, în mij
va ani d-Da Mureşiahu a trăit însă la gi- mol odată: era un nume fictiv. Imediat ULTIME SCIRL
looiîi, pe an de 80 milidne franci, aur şi
nerile d-sale în Beba veohiă (Ungaria) şi guvernul engles, bănuind, oă fusese tras
argint la olaltă. In veaoul al 17-lea s’a Sibiiu, 14 Decemvre. (Telegr. part.
deol nu a mai putut oonduoe afaoerile Reu­ pe sfdră de un abil ssoroo, a desohis o
urcat la 115 milidne. In vâoul al 18 lea la a „Gaz. Trans. ) Adunarea aleqetori-
44
niunii. Adunarea generală de aoum doi ani anohetă. Aoâstă anchetă a dovedit, că în
193. Er dela 1801 păna la 1850, mijlocia lor români din cercurile electorale
însă a aolamat’o, în oonsiderarea meritelor adevăr Armeanul oare se presentase ca
anuală atinge suma de 227 milidne. De ale comitatului Sibiiu, conchiămată
d-sale, de presidentă de ondre. rudă a nababului mort, era un esoroo. In­ atunci înodoe, produoţiunea a orescut îu de d-nii Dr. Raţiu, Preda, Droc şi
Iu tdmna anului acestuia d-na Mure­ dividul a fost imediat deposedat şi probabil
mod oonsiderabil. Mijlooia estragerei anuale Calefariu pentru a protesta în con­
şianu s’a reîntors erăşî în Braşov şi astfel pus la puşoăriă, Averea nu numai oă nu
am putut’o vedâ conducând şedinţa de Du­ fusese cheltuită, der să găsea aoum urcată dela 1885 e de 930 mili6ne. Ea se uroă tra noului proiect de maghiarisare,
apoi la 1 miliard 340 milidne între anii
minecă a adunării generale. Ddmna presi­ la o oifră şi mai mare. Guvernul engles a 1886 — 1890, In afîrşit, dela 3891 pănă la — a fost oprită de autoritatea comunală
dentă Maria PopCa a bineventat’o prin o publioat âr avis prin cjiarele lui oficiale, din Sibiiu. Yenise pentru a lua parte
frumosă alocuţiune. oă ţine averea nababului la disposiţia moş­ 1896 ea a fost de 1 miliard 575 milione. la adunare, un public numeros, care
Progresiunea, în anii din urmă, e aşa de aflând despre oprire a protestat.
Din raportul general al comitetului, tenitorilor lui necunoscuţ*. Au trecut de
repede, încât pentru aur ea treoe dela 677
presantat de secretarul Dr. losif Blaga, şi atunol vre-o 30 de ani şi nimeni nu s’a Viena, 13 Decemvre. Majestatea
de milidne, în 1891 la 1 miliard 89 mi­
din cel al cassariatului, presentat de d-na Vir- presentat să reclame milionele. Ele zâoean Sa a conferit ministrului de esterne
lione în 1896, şi, pentru argint, dela 939
ginia Vlaicu, s’a constatat în mod evident, mereu în bănci. De-acI înoolo însă încep conte Goluchowslcy, într’o audienţă spe­
milione, în 1891, la 1 miliard 113 milidne cială, marea cruce a ordinului St.
oă aoâstă Reuniune produce resultate reale o serie de peripeţii forte ouridse, oare par
în 1896. Gu acâstă supraabondanţă de me­ Ştefan.
forte frumdse în sfera sa de activitate, fiind nisoe poveşti diutr’o miie şi una de nopţi.
tale preţiose nu e de mirat, oă unul dintre /
un adevărat ajutor multor fiinţe nenorooite, Aoum oâte-va luni, d-1 Mişu, şef de ele e mai puţin căutat. Depreoiarea argin­ Budapesta, 13 Decemvre. Se asi­
mărind ou sume frumdse fondul destinat onbinet la ministrul de ex'erue, este trimis gură, că comisiunea de 27 a Con­
tului e efeotul fireso al legei ofert°i şi oe-
pentru înfiinţarea unui asii şi servind on la Constantinopol pentru a ţină locul d-lui gresului catolic unguresc, nu-şî va
rerei. In 1895 producţiunea argintului a
îndemn la desvoltarea socială şi culturală Tr. Djuvara. In vremea oât a stat d-sa fost de 5 263.183 uncii, oontra a 5 121.030 începe activitatea pănă după sărbă­
a sooietăţii române din Braşov. aoolo, studiând dosarele acestei afaceri şi tori, pe la începutul lunei lui Ia­
în 1895, Amerioa singură a produs, în
Reuniunea a împărţit îd anul trecut mai luând ioformaţiunî dela ambasada en nuarie.
1895, 4 milione 400.000 uncii de argint,
la 40 văduve săraoe ajutdre de oâte 5 fl. glesă, îşi face convingerea, oă d-na Taohe
adecă 83 la sută din produoţiunea totală.
Fondul e acfi de: 7788 fl. 95 cr. In anul Lecoa, născută Strat, soţia deputatului de D I V E R S E .
Franoia din oontră, n’are decât o produo-
acesta a adaus la fond: 787 fl. 62 cr., sumă Bacău, se rudesoe eu Dababul şi prin ur­
tiune infinitesimală, oare nu treoe de 19.619
forte frumdsă. Pentru anul următor se vor mare are drepturi la moştenirea lui. In Mişcarea femeilor în Paris. In Paris a
uncii. Pe de altă parte produoţ’unea au­
da 45 ajutdre de oâte 6 fl. Petrecerea din acelaşi timp d-1 de Suzzara, fost oonsul apărut un non organ, ou numele „La
rului devine aşa de aboudentă. înoât nu e
44
anul treout dela anul nou a adus un venit austro-ungar la BucnrescI, aflându-se la Fronda . Aoest d'ar este redigaat, cules
târnă de lipsă de monedă, chiar când nu
ourat de 310 fl. 78 or.; prelegerile publioe Constantinopol, se interesâză şi d-sa de si tipărit numai da femei şi are de soop
s’ar mai bate deoât monede de aur. Gise
au adus: 83 fl. 50 or. acâstă chestie şi ajunge la aceeaşi oonvin- meDtele aurifere din Trensvsal sunt es- apărarea femeilor. In frunte cjiarul aduce
In privinţa prelegerilor publice s’a gere, oa şi d-1 Mişu. t,6te datele calendaristice. Mai departe face
ploatate regulat abia de 10 ani îno6oe; ei
constatat, că au fost prea slab cercetate Era cam prin Octomvre trecut, d-1 bine, în 1896 ele au dat 2 milidne 503.587 ouuoseut catitdrelor sale în detail, că în
de societatea nostră romândsoă. Taohe Lecca şi cu d-na se pregăteau să unoii de aur, representând o v&'dre de fiă-oare di oe au de a ceti din bibliă. Di-
Membre ordinare a avut Reuniunea pleoe la Nissa. In ajunul pleoftrei d-1 Lecca aprdpe 230 milidne de franci. La 30 Iunie reotdra diarului este o membră de frunte
44
101 (85 din Braşov şi 16 din Săcele), fun- primesce o telegramă dela d-1 Hişa, în ur­ 1897 producţiunea totală a Transvaalului, a sooietăf.ii „Comedie Franoaise , ou nu­
datore 32. Numărul membrelor din Săcele mătorii termeni: „Ne partez pas, venez ealoulată dela 1884, se uroă la 1 miliard mele Marguerite Durând, soţia divorţată
44
deoresce din an în an. E în adevăr puţin immâdiatement Constantinopole . D-1 Leoca 800 milidne de franci. Australia, în esploa- a deputatului Laguere. Iu primul număr al
16 membre din tote Săcelele. Şi aoestea a rămas fdrte surprins la cetirea aoestei taţie dela 1851, a dat un contigent de d’arului, artioulnl de fond este sor's de
sunt mai numai din Satulung (14), mulţă- telegrame şi nu patea înţelege de ce era peste 10 miliarde. De ourând s’a mai găsit Mărie Anne de Bevet. întreg articolul este
mită străduinţei d - lui preot Romul Versea, ohiămat la Constantinopole cu atâta grabă. în nord-vestul Americei o regiune, oare mai mult o replică aspră la adresa acelor
aotuarul comitetului din Săcele. Dâcă şi Dâr oum soia oă n’are nici o afacere aoolo pare fdrte bogată în aur, şi p6te şi îu bărbaţi, oarl au vorbit şi soris ooutra aman-
ceilalţi domni preoţi din oelelalte comune şi cum dorea se pleoe cu orî-ee preţ în argint. oipării femeilor. In articul se înşiră tot
s’ar interesa cât de puţin, resultatul ar fi sudul Franţei, d-1 Lecca era să răspundă aceea, ce pote ajuta şi înainta emanciparea
altul. Taesa e de 1 fl., oeea oe multe din­ d-lui Mişu, oă nu pote veni. Atunci îl so- femeilor. Pretinde drepturi egali pentru
tre femeile nostre ar putd contribui, fără sesoe o altă telegramă din Constantinopole L i t e r a t u r ă . femei atât în căsătoriă, oât şi afară de că­
a simţi nimic. tot cam în terminii celei de mai sus, dâr sătoria.
44
Averea e în mare parte în scrisuri de data acesta iscălită de d-1 de Suzzara. „Patrie — Drapel — Rege este tit­
44
fonciara de-ale „Albinei — 7250 fl., no­ D-1 Lecca a plecat imediat la Consban- lul unei broşuri, publioate de d-1 oăpitaD Proprietar: BBv. Am*el tSEureşiamu
14
minal, — cari aduc 5%, dr restul e depus tinopolo să vadă oe e. Ajuns aoi, i-se aduce G. Popovicl dela Regimentul 15 „Răsboient , Redactor responsabil: Gregoriu Masor.