Page 2 - 1897-12

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 267—1897.

tnl îşî împlinesce o soumpă datorie astăzi, însă spun, că purtarea guvernului faţă cu „Magyarorszâg“ dela 11 Deoemvre vor­ lupta pentru teritor vamal independent —
trimiţându-i în depărtare salutările lui res- agitaţiunea anti-semită a studenţilor a fost bind despre aoesta şi arătând, oă între 4ioe — a doua 4i e’a putut oeti în foile
peotuâse şi espres'unea sinceră a iubirei şi oausa demisiunei d-!ui Maiorescu. S’asigură partida appooyistă şi oea guvernamentală s’a guvernamentale: „După oum ni-se sorie
devotamentului lui. oă au contribuit la aoâsta mult şi cuvintele făout un oompromis în favorul proieotului din Neoplanta, Serbii s’au mişcat" eto.
rostite de ministrul de interne Fereohideîn pe basa modificărilor lui Apponyi, des-
Sire! „ Aoeste sunt mişoărî făcute, despre oarl nu
corpurile leguitâre, în afaosrea turburărilor minte tâte faimele oolportate de pressa soie nimeni, decât pressa guvernului, oare
Ţâra a aucjit ou o vie satisfaoţiă, că
de erl săptămâna, în cari reotorul vede o guvernamentală despre un oompromis, oe este destul de neoonsoienţiâsă a se folosi
relaţiile nâstre ou t6te puterile suDt din
înouragiare pe faţă a mişoărei anti-semite s’ar fi înoeroat şi între partida kossuthistă îndată da sprijinul naţionalităţilor oontra
oele mai cordiale.
a tinerimei. şi oea guvernamentală privitor la proieotul unei lupte începute pentru dreptul na-
Acâstă farioită situaţia a relaţiilor
din oestiune. Cele două grupuri, oarl com­ ţiunei".
nâstre esteriâre se datoresoe politicei pru­
pun partida estremă — flioe „Magyaror-
dente şi prevă^tore, urmate ou stăruinţă
Ce fac deputaţii saşi? Se soie, că szâg" — se ra4tmă pe următorul punct de Duelul Filipescu — Lăhovary.
de tâte guvernele Maiestăţii Yâstre. Acâstă
s’a făout în sinul Saşilor o agitaţiă însem­ vedere: Mare sensaţiă a făout în Buouresol duelul
politioă este în prefeot acord cu silinţele
nată ou soop de-a îndemna pe deputaţii 1) Espirând oonvenţia vamală din­ dintre d-1 Nicolae Filipesou şi Gheorghe
constante oe-şl dau marile puteri de a în­
saşi să iese din partida guvernului folosin- tre oele două state, a înoetat de-a mai Em. Lahovary, oare pentru oel din urmă a
lătura conflictele şi de-a asigura lumei bine­
du-se de incidentul primirei noului proeot esiste, în virtutea disposiţianilor dare ale avut un sfârşit tragio. Etă oe oetim în pri­
facerile unei păol durabile.
de maghiarisare. In Braşov alegătorii saşi legii, teritorul vamal comun. vinţa aoâsta în Ziarul d lui Filipesou,
Senatul nu pâte deoât să esprime şi
au cerut oategorio, oa deputaţii lor să iase 2) Nu se pâte înoheia un nou paot, „Epooa" de Dumineoă:
ou acâstă ooasiă dorinţa, ca guvernul Ma-
din tabăra lui Banffy. Pănă acum însă se fiind-oă în înţelesul legei dela 67, „¥ngaria „In urma unui artiool apărut în „l’In-
iestăţei Yâstre să persevereze pe aoâstă
scie sigur numai, oă deputatul Dr. Schmidt nu pâte întră în raport oomun de înţele­ dependanoe Roumaine", artiool atingător
oale.
după oe a vorbit oontra proiectului în oa- gere deoât numai ou representanţa constitu­ pentru d-1 Filipescu, oare nu sorisese ni­
Senatul împărtăşesoe mulţămirea Ma-
meră, a eşit în aceeaşi 4b 10 1. o., ţională a ţărilor Austriei". — Acea repre- mio în oontra d-lui G. Em, Lahovary, a
jestăţei Yâstre pentru primirea străluoită
din partida guvernului. Deputatul bra­ sentanţă însă n’a voit se încheie pactul. fost un sohimb de martori între direotOrul
ce Yi s’a făout în oapitala Ungariei de şovean Hinte încă a făout asemenea după 3) Teritorul vamal independent pen­ „Independenţei" şi d-1 Filipesou. întâlnirea
Augustul Yostru Amio, împăratul şi Rege
oe a primit resoluţiunea adunărei eleo- tru Ungaria n’a obvenit numai în virtutea a avut loo a4l (Sâmbătă) diminâţa, cu
Franoisc Iosif. Nu mai puţin rămâne sim­
torale din Braşov. Despre al treilea legii, oi şi din punot de vedere al nimicirii spada. D-1 Gaorge Em. Lahovary a fost
ţitor la delicata atenţie a Ţarului tuturor
deputat de aici, Brennerberg, preoum şi agriculturii trebue să se valoreze pe deplin. rănit la abdomen şi peste oâte-va momente
Ruşilor de a Yă fi felioitat printr’un trimis
despre ceilalţi deputaţi saşi nu se soie şi „Magyarorszâg“ declară, oă din oausa rana a pricinuit mârtea. Deplângem diu
extraordinar în a doua capitală a ţărei. nu se aude însă nimio în privinţa aoâsta. aoâsta partida independentă nu va mai în­
Am oonstatat asemenea ou buourie, adânoul inimei aoest fatal desnodâment, la
cerca nioî un paot, oi pretinde înfiinţarea care nimeni nu se putea aştepta
oă raporturile de bună vecinătate ou Bul­
prin lege a teritorului vamal deosebit. Toţi Duelul s’a petrecut în sala de arme
garia s’au manifestat prin visita ce Prin­ Guvernul si kossufhisiii. membri partidei vor lua parte cu oea mai
cipele Ferdinand a făout Majestăţei Vâstre s s a societăţii de tir. Martorii d-lui Lahovary
— Proiectul provisoriului. — mare putere în lupta pentru aoeste preten- au fost d-1 Drossu şi O. Isvoranu, âr mar­
în anul aoesta.
siunl şi oondamnă acea prooedere a parti­ torii d-lui Filipesou au -.fost d nii Viotor
Sire! Proiectul de lege al guvernului un- delor din 67, care oaloă legile toomai atunoî,
gureso despre regularea independentă a ra­ Ionesou şi Al. Săulesou. Duelul s’a făout ou
Traotatul de oomeroiu, încheiat de oând din ele se văd espres drepturile na- spada.
porturilor vamale şi finanoiare dintre Aus­
guvernul Maiestăţei Yâstre ou imperiul ţiunei. *
tria şi Ungaria, s’a desbătut alaltăerl în
Otoman, menit a desvolta raporturile eco- Organul kosButhist-ugronist deolară In şedinţa de Sâmbătă a oamerei de­
oomisiunea fiuanoiară a .dietei, în oare au
nomioe ale ţărei ou Turcia, va face obiec­ mai departe, oă nioî unul dintre membri putatul sooialist Morţun a întrebat pe gu­
luat parte membri din tâte partidele. Pro­
tul primelor nâstre luorărl. partidei n’a păşit în atingere ou nimeni, vern, oe măsuri a luat poliţia pentru a
iectul a fost primit, votând contra lui nu­
Yom lua asemenea în de-aprâpe oer- oa să îuoheie compromis ou partida gu­ împedeoa aoest duel nenorocit, vestit ou
mai deputaţii din stânga estremă. m
ceroetare proieotele, oe guvernul Maiestăţii vernamentală. Partida independentă consi­ oâte-va (JH® &i nainte? El a oritioat vio­
Yâstre va supune deliberărei Corpurilor In aoest proiect s’a făout şi o modi- deră de călcare a legei, dâoă teritorul va­ lent duelul. D-1 I. Grădişteanu protestâză
legiuitâre, spre a se aduoe cuvenita îmbu­ fioare, propusă de oontele Apponyi, în nu­ mal oomun se va susţinâ pănă la 31 De­ în oontra ouvântului „assasinat" aruncat
nătăţire diferitelor ramuri ale administra­ mele partidei aşa numite „naţionale". Soim, oemvre. Deolară mai departe, că cei 60 de de d-1 Morţun şi spune, oă duelul a fost
ţiei publioe. oă §. 3 al proiectului, dă guvernului împu­ deputaţi ai stângei estreme vor lupta sta­ perfeot leal; se asociază la dureraa împărtă­
ternicirea şi dreptul, a faoe pregătiri pe tornic pentru principiile lor în aoâstă oes­ şită de oameră.
încrederea reoiprooă dintre guvern şi
cale de ordinaţiunt, oa raportul eoonomio şi tiune. Dobrescu - Prahova oere ministrului
Senat este o ehezăşiă, că sesiunea actuală
finaDoiar dintre Ungaria şi Austria să se Dâr afară de faimele despre compro­ să modifioe oodul penal în oe privesoe
va fi spornică in luorărl folositâre binelui
reguleze independent, la oas oând în Aus­ misuri —■ oontinuă „Magyarorszâg" — gu­ duelul, sporind pedepsele D l Georgescu sus­
obşteso.
Să trăiţi, Sire, ani mulţi fericiţi! tria nu se vor lua măsuri pănă la finea vernul îşi mai lâgă oapul şi ou alte luorurl. ţine, oă poliţia nu putea să împedece duelul.
anului 1897, prin cari să se prelungâsoă Erăşî ne ispitesoe ou darurile regelui. Yor D-1 Djuvara, ministrul de justiţia, oere oa­
Trăiască Majestatea Sa prea graţiâsa
înoă pe un an status quo. In paragraful fi în Buda oâţI*va funcţionari maghiari, merei să nu se amesbesoe, oăol justiţia îşi
nâstră Regină!
aoesta nu se determină deci timpul, oând olasiâoaţl drept „ourte maghiară". Regele, va face datoria.
Trăiasoă Dinastia!
să se publice ordinaţiuaile din oestiune. 4'o guvernamentalii, va looui aiol mai mult Morţun cere din nou desluşiri dela
Raportor, M. E. SJcina.
Partida lui Apponyi a propus deci mo- timp în an. Tâte aoeste sunt luorurl fru- ministru de interne. D 1 Ferechide, ministru
difioarea paragrafului în sensul, ca or- mâse, va fi şi buouriă în Ungaria. Dâr de interne, afirmă oă moravurile sunt mai
JDimisiunea rectorului Univer­ dinatiunile să se aştârnă dietei în timp pânea, pânea, şi asta e oeva! Insă Ungaria tari decât legile. Regretă, oă moravurile
sităţii din Bucurescî. Nu puţin svon a de lâ (ţile, dâoă ea e adunată , âr nu vrâ să se nimioâsoă materialioesoe de pressei în loo să mioşoreze răul, pe 4i o®
făout soirea, oe s’a lăţit Yinerl săra în Bu- dâoă nu i adunată, atunoî îndată-ce se dragul statuai lui Hentzi, şi nu vrâ să se merge îl agravâză Crede, oă nenorocirea
ouresol, că reotorul Universităţii, jd-1 Titu va întruni. Mai departe aoeste ordina- mai lase despoiată de Austria. de a4î va faoe oa pressa pe viitor să stă-
Maiorescu, n’au dat dimisiunea. Se asigură ţiunl să nu aibă valâre, decât pănă la ţinea Yorbind apoi de mijlâoele, ou oarl pânâsoă condeiul.
oă d-sa şi-a dat dimisiunea motivată, ou tâte anului 1898. Partida guvernului a aooeptat guvernul înspăimântă ţâra şi „naţiunea", — D-1 Morţun întrerupe picând, oă aoeste
aoestea s’a publioat '.motivele, pentru cari modifioârile şi proiectul s’a primit în ge­ „Magyarorszâg" înşiră între aoeste şi „miş­ ouvinte oonstitue o ruşine. Dimitrescu - laşi
11
s’a retras. Foile ooosiţionale de dinoolo neral de oomisiunea financiară. carea naţionalităţilor . Iudată-ce s’a înoeput protâstâză asemenea oontra lor.

FOILETONUL „GAZ. TRANS." pite şi asouţite, despre liniile vertioale şi de nou şi bate în palme, ceea oe pentru seriositatea de erl, nioî o urmă despre apa­
orisontale. Trebue să ounoscă raportul în­ mine era oam neesplicabil, dâr speram, că tia de erl.
tre suprafeţele cercului, globului şi ale ci­ în ourând voi putâ fi luminat. Eu făoeam tâte semnele întrebării,
Direcţiunea ferestrii. lindrului, în sfîrşit soiinţa matemetioă des­ Eram de altfel fârte ferioit şi nu do­ mirării, supărării şi mâniei, gesticulam ca
— Traducere liberă după Saphir. — pre lumină şi vedere, natura ra4elor drepte, ream deoât să o pot odată întâlni şi să-i un telegraf, ea rîdea, rîdea mereu şi bătea
Era o blondină. Bucle lungi, fărte frânte şi refraotive, teoria umbrei eto. vorbesc. în pălml.
lungi, moi ca mătasea, cădeau pe ambii ei Oele două postulate ale ooohetărei Odată se arătâ la ferâstră ou pălăria Lucrul îmi deveni prea pliotisitor.
obraz!, oa şi când ar voi să soutâsoă ro­ matematioe sunt: pe oap, gata de a pleca, făofi oâte-va semne, Toomai voiam să fao un semn ameninţător
şele de pe alba-i faţă de radele sârelui şi I- a. Ori oe damă se pâte oonstrînge rÎBe radios şi pleeâ închi4end ferâstră. Am — oând de-odată răsunâ dela o ferâstră de
de orî-oe privire linguşităre. Un rîs dra­ a oooheta, afară de oaşul oând ar fi ohiâră înţeles semnul şi numai deoât mi-am luat lângă mine, unde loouia un student vial,
matic se ivea oând şi când pe buzele sale sâu ohiar ârbă, în oare oas sunt şi esoep- pălăria şi am eşit. Am Bşteptat vr’o oâte- un rîs ou hohot. Mă uit împrejur, atunoî
bine formate şi întrăgă espresiunea feţii ţiunl. va minute şi sosi şi ea răpitârea. Acum mai aud şi din ferâatra de vis-â-vis, ase­
arăta oaraoter şi o voinţă statornioă. II- a Să ooohetezl aşa, oa respeotiva i-am vă4ut întrâga statară şi am rămas sur­ menea un rîs sgomotos. Am rămas oa trăs­
Locuia peste uliţă dela mine oeva persână să fiă sigură, oă pe ea o privesce, prins. O statură junonioă, plină de graţia şi nit. Aprâpe din tâte ferestrele din veoină-
oam pied'ş, în al 4-lea etagiu, âr eu în al oăol altfel te fad de rîs. perfeotă în formă. Dâr oe spaimă? Era în­ tate au4iam rîsete saroastice.
2-lea. După multă muncă de coohetărie, o soţită de o bătrână, nu soiu mamă, ori Ce-a fost?
De regulă se arăta la ferâstră cam văd în fine, oă rîde odată de tot graţios. bunică, oe i-o fi fost? Am fost un prost. Cochetăria mea
oâtră sără. ’Ml era ueesplioabil, cum de nu Buouria oe o am simţit atunoî, nu se Nioî o privire nu-mî arunoâ. Nioî un matematioă o greşisem ou o liniă.
mă zăresoe, deşi stăm la ferâstră în po- pâte compara, decât pâte ou a lui Columb, semn nu dovedea, oă m’a observat, sâu oă Drept d’asupra oapului meu în sta­
siţie cât se păte de evidentă. oând a au4it pentru prima oră ouventul m’a aşteptat. giul al 3-lea, unde loouiam eu, mai era o
Am întrebuinţat tâtă arta ooohetărei, „pământ". M’am luat după dânsa. Nioî un semn, ferâstră şi în aoea ferâstră se afla o prie­
de oare dispuneam. Căci ooohatăria e un De atunci venea în tote filele la fe­ nioî o mişoare, nimio. Mânios m’am întors tină a frumâsei mele. Ei îi erau adresate
studiu; arta de a oooheta este o matema­ râstră, privirile ei erau tot mai espresive aoasă. tâte semnele, rîsul, plecarea de aoasă de
tică, se razimă pe „evidenţe", şi oonolusiu- şi în fine inoepu a rîde, a’şl pleoa drăgă­ A doua 4i apăru ârăşl la ferâstră. Şi erl, bătaia în pălml eto.
nile ei sunt ueînşelătâre. laşul oap, a face semne, a descrie unghiuri era ârăşl veselă, zimbitâre, drăgălaşe, făcea Am închis ferâstră repede, ruşinat şi
Basa ooohetâriei e geometria şi trigo- ou mâna, pe cari de altfel nu le prea înţe­ semne, olătina din oap, bătea în palme, mânios.
nometria. Trebue oine-va să aibă ounos- legeam, dâr totuşi din parte’ml făceam tâte soria litere pe ferâstră, săruta oanarul din
cinţă esaote despre unghiurile drepte, tîm- gestioulaţiunile analoge situaţiunei. Ea rîde colivie eto. Nioî un semn despre răoâla şi